Legea nr. 145/2019 privind statutul poliţiştilor de penitenciare. Prezentare generală

În M. Of. nr. 631 din 30 iulie 2019 a fost publicată Legea nr. 145/2019 privind statutul polițiștilor de penitenciare.

Vă prezentăm, în continuare, cele mai importante dispoziții ale respectivului act normativ.

Structura

– Cap. I („Dispoziții generale”);

– Cap. II („Clasificarea funcțiilor polițiștilor de penitenciare. Categorii de funcții și grade profesionale”);

– Cap. III („Cariera polițiștilor de penitenciare”);

– Secț. 1  („Selecția polițiștilor de penitenciare”);

– Secț. a 2-a  („Numirea polițiștilor de penitenciare”);

– Secț. a 3-a  („Organizarea și desfășurarea perioadei de stagiu, a cursurilor de pregătire și specializare și evaluarea debutanților”);

– Secț. a 4-a  („Evidența polițiștilor de penitenciare”);

– Secț. a 5-a  („Evaluarea activității profesionale a polițiștilor de penitenciare”);

– Secț. a 6-a  („Avansarea polițiștilor de penitenciare”);

– Secț. a 7-a  („Pregătirea și perfecționarea profesională a polițiștilor de penitenciare”);

– Cap. IV („Drepturile, condițiile de muncă și îndatoririle polițiștilor de penitenciare”);

– Secț. 1  („Drepturile polițiștilor de penitenciare”);

– Secț. a 2-a  („Condițiile de muncă ale polițiștilor de penitenciar”);

– Secț. a 3-a  („Îndatoririle polițiștilor de penitenciare”);

– Cap. V („Modificarea raporturilor de serviciu, punerea la dispoziție, suspendarea din funcție și încetarea raporturilor de serviciu”);

– Secț. 1  („Dispoziții comune”);

– Secț. a 2-a  („Punerea la dispoziție, suspendarea din funcție și suspendarea raporturilor de serviciu”);

– Cap. VI („Răspunderea polițiștilor de penitenciare”);

– Cap. VII („Constituirea, organizarea și desfășurarea activității comisiilor de disciplină din Administrația Națională a Penitenciarelor și unitățile subordonate”);

– Secț. 1  („Constituirea și componența comisiilor de disciplină”);

– Secț. a 2-a  („Atribuțiile și activitatea comisiei de disciplină”);

– Secț. a 3-a  („Modul de sesizare și procedura de lucru a comisiilor de disciplină”);

– Cap. VIII („Dispoziții tranzitorii și finale”);

– Anexa 1 („Referat”);

– Anexa 2 („Raport de stagiu”);

– Anexa 3 („Raport de evaluare a perioadei de stagiu”);

– Anexa 4 („Fișă de evaluare”);

– Anexa 5 („Fișă de obiective individuale”);

– Anexa 6 („Situație statistică privind evaluarea personalului”);

– Anexa 7 („Întrebări din cadrul interviului”).

Prezentare generală

Conform  art. 3, statutul special al polițistului de penitenciare este conferit de natura atribuțiilor de serviciu care implică îndatoriri și riscuri deosebite, iar în exercitarea atribuțiilor de serviciu, acesta este învestit cu exercițiul autorității publice, în limitele competențelor stabilite prin lege. De asemenea, în executarea misiunilor de pază, escortare, supraveghere și intervenție, precum și în alte situații temeinic justificate, polițistul de penitenciare poate folosi, în condițiile legii, tehnica, mijloacele și armamentul din dotare. Pe de altă parte, autoritatea funcției nu poate fi exercitată în interes personal.

După cum stabilește art. 9, în raport cu nivelul minim al studiilor necesare, polițiștii de penitenciare se împart în două categorii,:

– categoria ofițerilor – cuprinde polițiștii de penitenciare cu studii superioare, absolvite cu diplomă de licență emisă de instituții acreditate, potrivit legii;

– categoria agenților – cuprinde polițiștii de penitenciare cu studii liceale absolvite cu diplomă de bacalaureat.

Totodată, cele două categorii includ următoarele grade profesionale:

– Categoria ofițerilor de poliție penitenciară:

a) chestor șef de poliție penitenciară;

b) chestor șef adjunct de poliție penitenciară;

c) chestor principal de poliție penitenciară;

d) chestor de poliție penitenciară;

e) comisar șef de poliție penitenciară;

f) comisar de poliție penitenciară;

g) subcomisar de poliție penitenciară;

h) inspector principal de poliție penitenciară;

i) inspector de poliție penitenciară;

j) subinspector de poliție penitenciară.

– Categoria agenților de poliție penitenciară:

a) agent șef principal de poliție penitenciară;

b) agent șef de poliție penitenciară;

c) agent șef adjunct de poliție penitenciară;

d) agent principal de poliție penitenciară;

e) agent de poliție penitenciară.

Potrivit art. 11, calitatea de polițist de penitenciare poate fi dobândită persoanele care îndeplinesc următoarele condiții:

– au cetățenia română și domiciliul în România;

– cunosc limba română;

– îndeplinesc condițiile de studii și vechime prevăzute de lege;

– au 18 ani împliniți, capacitate deplină de exercițiu și sunt apte din punct de vedere medical și psihologic pentru îndeplinirea funcției;

– nu au antecedente penale sau nu sunt în curs de urmărire penală ori de judecată pentru săvârșirea de infracțiuni;

– îndeplinesc condițiile specifice postului;

– nu le-au încetat raporturile de serviciu dintr-o funcție publică, din motive disciplinare, în ultimii 5 ani;

– au un comportament corespunzător principiilor care guvernează profesia de polițist de penitenciare. Procedura de desfășurare a verificărilor specifice și criteriile de apreciere a comportamentului se aprobă prin ordin al ministrului justiției;

– nu au fost agenți sau colaboratori ai organelor de securitate și nici ai vreunui serviciu de informații;

– obțin autorizație, pentru funcțiile care implică lucrul cu informații clasificate, după promovarea concursului.

Polițiștii de penitenciare răspund disciplinar pentru săvârșirea cu vinovăție a abaterilor disciplinare, astfel:

– manifestările care aduc atingere prestigiului autorității sau instituției publice în care își desfășoară activitatea;

– neglijență și superficialitate manifestate în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, a dispozițiilor legale sau a celor primite de la șefii ierarhici ori de la autoritățile anume abilitate de lege;

– întârzierea repetată și nejustificată în îndeplinirea sarcinilor de serviciu;

– refuzul nejustificat de a îndeplini o atribuție de serviciu cuprinsă în fișa postului;

– manifestarea unui comportament necorespunzător față de persoanele private de libertate, care contravine legii privind executarea pedepselor, sau față de alte persoane cu care intră în contact în timpul serviciului;

– absența nemotivată ori întârzierea repetată la serviciu;

– părăsirea nejustificată a locului de muncă în timpul programului de lucru;

– producerea de pagube materiale unității din care face parte sau patrimoniului Administrației Naționale a Penitenciarelor;

– încălcarea normelor privind confidențialitatea activității sau a lucrărilor;

– depășirea atribuțiilor de serviciu ori imixtiunea ilegală în activitatea altui polițist de penitenciare;

– intervenția pentru influențarea soluționării unei cereri privind satisfacerea intereselor oricărei persoane;

– nerespectarea obligațiilor prevăzute de dispozițiile legale în sarcina acestora, inclusiv a celor cuprinse în Codul deontologic al polițistului de penitenciare și a prevederilor referitoare la incompatibilități, conflicte de interese și interdicții;

– interzicerea sau împiedicarea exercitării libertăților publice și a drepturilor sindicale ale polițiștilor de penitenciare;

– atitudinea tolerantă a conducătorilor ierarhici față de comiterea unor abateri disciplinare de către subordonați;

– efectuarea în timpul programului de lucru a unor activități ce nu au legătură cu îndatoririle de serviciu, de natură a afecta exercitarea în bune condiții a atribuțiilor de serviciu;

– nerespectarea obligațiilor prevăzute la art. 119

Totodată, răspunderea penală, contravențională, civilă sau, după caz, patrimonială nu exclude răspunderea disciplinară pentru fapta săvârșită, dacă fapta respectivă constituie și abatere disciplinară.