Legea nr. 139/2015 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Juridice din România (M. Of. nr. 412/11.06.2015)

În M. Of. nr. 412 din 11 iunie 2015, s-a publicat Legea nr. 139/2015 privind înființarea, organizarea și funcționarea Academiei de Științe Juridice din România.

Vă prezentăm, în continuare, prevederile Legii nr. 139/2015 privind înființarea, organizarea și funcționarea Academiei de Științe Juridice din România.

Cap. I („Dispoziții generale”)

Art. 1 prevede următoarele:

„(1) Se înființează Academia de Științe Juridice din România, denumită în continuare AȘJR, ca for național, de consacrare științifică, care reunește personalități reprezentative ale științelor juridice.

(2) AȘJR este instituție de interes public, cu personalitate juridică de drept public, autonomă.

(3) AȘJR este continuatoarea în drepturi și preia tradițiile științifice ale Academiei de Științe Morale și Politice, înființată în anul 1939”.

Potrivit art. 2, AȘJR are următoarele atribuții principale:

a) promovarea, dezvoltarea, sprijinirea și protejarea științelor juridice și a învățământului superior juridic sub toate formele, acțiunile și metodele directe și indirecte;

b) propune inițierea, elaborarea și îmbunătățirea unor proiecte de acte normative, evaluări, puncte de vedere și opinii juridice;

c) evaluarea asupra fenomenelor juridice și realizarea unor studii de impact privind aplicarea actelor normative;

d) alte atribuții stabilite prin statutul propriu sau prin hotărârea adunării generale.

Art. 3 prevede faptul că în realizarea atribuțiilor sale, AȘJR recunoaște Academia Română ca fiind cel mai înalt for național de consacrare științifică și colaborează cu Parlamentul României, Guvernul României, Ministerul Educației și Cercetării Științifice, Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Consiliul Legislativ, Curtea Constituțională, cu instituțiile și organizațiile științifice academice, de cercetare și învățământ juridic, din țară și din străinătate, și cu organizațiile profesionale ale juriștilor.

Cap. II („Organizarea și funcționarea AȘJR”)

Art. 4 are următorul conținut:

„(1) AȘJR se organizează și funcționează potrivit prevederilor prezentei legi și statutului propriu, adoptat de adunarea generală a membrilor.

(2) AȘJR reunește personalități științifice reprezentative din domeniul științelor juridice, cu o înaltă ținută morală, care s-au distins prin activitățile depuse, se bucură de recunoaștere națională sau internațională și au contribuit la dezvoltarea științelor și culturii juridice.

(3) AȘJR reunește în componența sa membri de onoare, membri titulari, membri corespondenți și membri asociați.

(4) Membrii de onoare sunt cetățeni români sau cetățeni străini care s-au remarcat prin realizări în domeniul științelor și culturii juridice sau prin contribuții aduse la dezvoltarea obiectului de activitate al AȘJR și la menținerea prestigiului AȘJR.

(5) Membrii titulari și corespondenți sunt cetățeni români aleși pe viață, dintre personalitățile științifice reprezentative care se bucură de prestigiu profesional-științific în țară și străinătate. Numărul membrilor de onoarei al membrilor titulari și al membrilor corespondenți este stabilit de către adunarea generală.

(6) Membrii asociați sunt acele persoane fizice care prin activitatea științifică realizată ori prin contribuții materiale susțin și sprijină dezvoltarea obiectului de activitate și promovează prestigiul AȘJR”.

Conform art. 5, AȘJR poate acorda post-mortem titlul de membru de onoare unor personalități marcante ale științei și culturii juridice.

Potrivit art. 6, criteriile de selecție sau de alegere a membrilor AȘJR se stabilesc prin statutul propriu, iar procedurile prin regulamentul propriu.

Art. 7 stabilește faptul că membrii de onoare, membrii titulari și membrii corespondenți ai AȘJR pot primi o indemnizație lunară, în condițiile legii și ale statutului propriu.

Art. 8 prevede următoarele:

„(1) Pentru buna desfășurare a activității AȘJR, în subordinea acesteia se organizează secții științifice de specialitate și filiale teritoriale, potrivit statutului propriu.

(2) AȘJR poate înființa filiale în afara țării și poate fi membru al unor organisme și organizații științifice internaționale și al unor organisme sau organizații științifice din alte state.

(3)În subordinea AȘJR funcționează, ca unități fără personalitate juridică, filiale teritoriale, organizate în principalele centre de cercetare științifice și culturale ale țării, precum și institute și centre de cercetare științifică. Organizarea și funcționarea filialelor teritoriale, a institutelor și a centrelor se stabilesc prin statutul propriu al AȘJR.

(4) Filiala este condusă de un președinte, membru titular sau corespondent al AȘJR, ales prin vot de adunarea generală a membrilor filialei. Mandatul președintelui este de 4 ani, acesta putând fi reales.

(5) Filiala își constituie dintre membrii săi un birou de conducere, format din: președintele filialei, un secretar și 1-5 membri, aleși prin vot. Hotărârile biroului de conducere se ratifică în plenul adunării membrilor filialei.

(6) Președintele filialei are următoarele atribuții:

a) reprezintă filiala în toate relațiile acesteia și rezolvă problemele curente;

b) asigură legătura dintre AȘJR și filială;

c) convoacă și conduce ședințele filialei și ale biroului filialei;

d) urmărește ducerea la îndeplinire a hotărârilor adunării membrilor filialei și a biroului de conducere al filialei;

e) prezintă anual dări de seamă asupra activității filialei;

f) coordonează activitatea aparatului de lucru al filialei și emite decizii, potrivit statutului, privind personalul din subordine”.

Cap. III („Conducerea activității AȘJR”)

Potrivit art. 9, conducerea activității AȘJR se asigură de adunarea generală, de consiliul științific, de prezidiul academiei și de președinte.

Art. 10 are următorul conținut:

„(1) Adunarea generală este forul suprem de activitate al AȘJR și este alcătuită din membri de onoare, membri titulari și membri corespondenți, cu atribuții stabilite prin statutul propriu.

(2) Adunarea generală are următoarele atribuții principale:

a) adoptă statutul propriu al AȘJR, precum și modificările și completările ulterioare ale acestuia;

b) aprobă darea de seamă și bugetul anual al AȘJR, precum și programele de activitate științifică anuală și pe cele pe termen mediu și lung;

c) aprobă alegerea membrilor AȘJR în condițiile prevăzute de statutul propriu;

d) alege președintele, 5 vicepreședinți și secretarul general dintre membrii titulari, în conformitate cu prevederile statutului propriu. Durata unui mandat este de 4 ani.

(3) Adunarea generală se întrunește în sesiuni ordinare o dată pe an și ori de câte ori este necesar, la solicitarea președintelui AȘJR, a consiliului științific sau a două treimi din numărul membrilor AȘJR.

(4) Adunarea generală este legal constituită în prezența a două treimi din numărul membrilor săi titulari și corespondenți și adoptă hotărâri valabile cu votul majorității simple a membrilor AȘJR prezenți. Dacă la prima convocare nu este întrunit cvorumul legal de două treimi din numărul de membri ai AȘJR, în termen de 15 zile se convoacă o nouă adunare generală, care se consideră legal constituită cu numărul membrilor prezenți.

(5) Adunarea generală hotărăște asupra modalității de vot. În ceea ce privește alegerea membrilor conducerii AȘJR, aceasta se face în adunarea generală, prin vot secret”.

Art. 11 are următorul conținut:

„(1) Consiliul științific asigură conducerea AȘJR între sesiunile adunării generale.

(2) Consiliul științific este alcătuit din membrii prezidiului, președinții secțiilor științifice și președinții filialelor.

(3) Consiliul științific se întrunește semestrial și ori de câte ori este necesar și se convoacă de către președintele AȘJR, de prezidiul AȘJR sau de două treimi din numărul membrilor săi”.

Art. 12 la primul alineat prevede faptul că prezidiul AȘJR asigură conducerea operativă și este constituit din președinte, cei 5 vicepreședinți și secretarul general.

De asemenea, la alineatul următor stabilește faptul că prezidiul AȘJR se întrunește lunar sau ori de câte ori este necesar și se convoacă de președintele AȘJR sau de un număr de două treimi din numărul membrilor săi.

Art. 13 prevede următoarele:

„(1) Președintele AȘJR reprezintă Academia în relațiile cu terțe persoane fizice sau juridice.

(2) Președintele AȘJR este președintele consiliului științific și al prezidiului AȘJR și conduce lucrările adunării generale și ale structurilor AȘJR la care participă.

(3) În exercitarea atribuțiilor sale, președintele AȘJR emite decizii.

(4) În cazul în care președintele AȘJR nu își poate exercita prerogativele pe o perioadă mai mare de 30 de zile, atribuțiile acestuia vor fi preluate de unul dintre vicepreședinți, desemnat, după caz, de către președinte sau de către prezidiul AȘJR”.

Potrivit art. 14, la nivelul prezidiului AȘJR funcționează un consiliu onorific, structură consultativă alcătuită conform Statutului propriu, menită să vegheze la buna reputație a instituției.

Art. 15 la primul alineat stabilește faptul că vicepreședinții AȘJR îndeplinesc atribuțiile specifice coordonării secțiilor științifice, filialelor, relațiilor externe, precum și alte atribuții stabilite de președintele AȘJR și cele stabilite prin statutul AȘJR.

De asemenea, la alineatul următor prevede faptul că secretarul general asigură, prin aparatul de lucru la nivel central, realizarea legăturilor funcționale între secțiile științifice, între acestea și filialele teritoriale, precum și a celor cu terțe persoane și îndeplinește atribuțiile încredințate de președintele AȘJR și pe cele stabilite prin statutul propriu al AȘJR.

Conform art. 16, mandatul președintelui AȘJR, al vicepreședinților și al secretarului general încetează la expirarea duratei pentru care au fost aleși, prin hotărârea adunării generale a AȘJR, în cazul în care sunt în imposibilitatea de a-și îndeplini atribuțiile sau își depun demisia.

Art. 17 prevede faptul că atribuțiile specifice ale AȘJR, ale consiliului științific, ale prezidiului AȘJR, ale președintelui AȘJR, ale consiliului onorific și modul de lucru al acestora se stabilesc prin statutul AȘJR.

Cap. IV („Aparatul de lucru al AȘJR și al unităților din subordine”)

Art. 18 are următorul conținut:

„(1) AȘJR are un aparat de lucru la nivel central și la nivelul filialelor teritoriale.

(2) Structura organizatorică a aparatului de lucru la nivel central și la nivelul filialelor, precum și a institutelor și centrelor de cercetare aflate în subordinea AȘJR se aprobă de către prezidiul AȘJR, iar statele de funcții, de președintele AȘJR, la propunerea secretarului general.

(3) Normativele de personal, criteriile de constituire a compartimentelor și statele de funcții pentru unitățile din subordine se aprobă de președintele AȘJR”.

Cap. V („Finanțarea și patrimoniul AȘJR”)

Art. 19 prevede următoarele:

„(1) Finanțarea activității și a indemnizațiilor AȘJR și a unităților din subordine se asigură din venituri proprii.

(2) Veniturile proprii ale AȘJR provin din: donații, sponsorizări, taxe, chirii, publicații, studii, prestații editoriale, consultații științifice, studii pentru avize, exploatarea unor bunuri mobile și imobile proprii, precum și din alte activități realizate conform legislației în vigoare.

(3) Centrele de cercetare din cadrul secțiilor științifice de specialitate funcționează având la bază criteriul rentabilității și principiul autofinanțării, conform statutului propriu.

(4) Activitatea institutelor și a centrelor de cercetare științifică din cadrul AȘJR se va desfășura în conformitate cu legislația națională privind activitatea de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică, în conformitate cu bugetul și obiectivele aprobate de adunarea generală.

(5) Patrimoniul AȘJR este alcătuit din:

a) bunuri mobile și imobile proprii;

b) bunuri mobile și imobile, proprietate publică sau privată a statului ori a unităților administrativ-teritoriale, atribuite în administrare sau în folosință în condițiile legii;

c) alte bunuri dobândite potrivit legii”.

Cap. VI („Dispoziții finale”)

Potrivit art. 20, sintagma Academia de Științe Juridice din România (AȘJR) nu poate fi folosită de nicio altă instituție publică sau privată în cuprinsul denumirii acesteia.

Art. 21 are următorul conținut:

„(1) În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi se va constitui un Comitet de inițiativă, sub coordonarea Uniunii Juriștilor din România, care va elabora Statutul de organizare și funcționare al AȘJR, ce va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Comitetul de inițiativă va avea următoarea componență:

a) un reprezentant al Uniunii Juriștilor din România;

b) un reprezentant al Institutului de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române;

c) un reprezentant al Uniunii Naționale a Barourilor din România;

d) un reprezentant al Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România;

e) un reprezentant al Consiliului Superior al Magistraturii;

f) un reprezentant al Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești;

g) un reprezentant al Ordinului Consilierilor Juridici din România;

h) un reprezentant al Ministerului Educației și Cercetării Științifice;

i) un reprezentant al Ministerului Justiției.

(3) În termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, instituțiile prevăzute la alin. (2) își vor desemna reprezentanții în Comitetul de inițiativă.

(4) În situația în care, după împlinirea termenului de 15 zile, una dintre instituții nu își desemnează reprezentantul, Consiliul director al Uniunii Juriștilor din România va desemna persoanele care să asigure funcționarea Comitetului de inițiativă.

(5) Membri Comitetului de inițiativă trebuie să întrunească, cumulativ, următoarele condiții:

a) să fie cetățeni români;

b) să aibă studii superioare;

c) să aibă experiență în domeniul juridic și/sau educațional;

d) să aibă o bună reputație.

(6) În termen de 60 de zile de la publicarea Statutului propriu al AȘJR în Monitorul Oficial al României, Partea I, și după acceptarea, în condițiile statutului și regulamentelor stabilite de adunarea generală, a primilor 20 de membri titulari și 10 membri corespondenți, Comitetul de inițiativă va organiza alegerile pentru funcțiile de conducere prevăzute în statutul propriu. După organizarea alegerilor, Comitetul de inițiativă își încetează activitatea. Activitatea Comitetului de inițiativă este neremunerată”.