Legea nr. 118/2019 privind Registrul național automatizat cu privire la persoanele care au comis infracțiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor

În M. Of. nr. 522 din 26 iunie 2019 s-a publicat Legea nr. 118/2019 privind Registrul național automatizat cu privire la persoanele care au comis infracțiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor.

Vom prezenta, în continuare, articolele cu precizările cele mai importante privitoare la conținutul acestei legi.

Astfel, la art. 1 se precizează faptul că în scopul prevenirii și combaterii faptelor de natură sexuală, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor, prevăzute și pedepsite de legea penală, precum și pentru a evita riscul recidivei, se organizează Registrul național automatizat cu privire la persoanele care au comis infracțiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor (denumit Registrul).

Totodată, art. 2 alin. (1) prevede faptul că în Registru se ține evidența:

a) persoanelor fizice condamnate ori împotriva cărora s-au luat alte măsuri cu caracter penal potrivit prevederilor Legii nr. 286/2009, cu modificările și completările ulterioare, precum și a celor față de care au fost dispuse măsuri procesual-penale în legătură cu infracțiunile prevăzute la art. 1 alin. (2) de către organele române competente;

b) persoanelor de cetățenie română despre care s-au primit comunicări de luare în evidență din partea autorităților centrale din celelalte state membre și a autorităților competente din statele terțe cu privire la săvârșirea unei infracțiuni din cele enumerate la art. 1 alin. (2);

c) persoanelor născute în străinătate despre care s-au primit comunicări din partea autorităților competente ale altor state cu privire la săvârșirea unei infracțiuni din cele enumerate la art. 1 alin. (2) și cu privire la care sunt date că se deplasează sau că se pot deplasa pe teritoriul României.

Potrivit alin. (2) nu se înscriu în Registru persoanele fizice care la data comiterii faptelor erau minore, cu excepția cazurilor în care instanța de judecată a dispus aceasta în mod expres în cadrul unui proces penal.

Art. 9 vorbește despre înregistrarea în Registru, care se face parcurgând următorii pași relevanți:

– automat, prin preluarea în acest sistem de evidență a informațiilor introduse în evidențele cazierului judiciar privind persoanele fizice prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a) și b);

– nominal, prin înscrierea datelor cu caracter personal și a datelor judiciare ale persoanelor fizice prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. c).

Un articol important este art. 12 a cărui nerespectare atrage pedeaspa cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau pedeaspa cu amenda:

„(1) Persoanele înscrise în Registru au obligația de a se prezenta periodic la organele de poliție pe raza cărora domiciliază sau își au reședința, dar nu mai târziu de o dată la 3 luni, pentru a comunica acestora informații relevante referitoare la:

a) profesia, meseria sau activitatea pe care o desfășoară;

b) mijloacele de existență;

c) persoanele minore, în vârstă, cu dizabilități sau vulnerabile cu care locuiesc sau cu care au intrat în contact în mod direct și sistematic;

d) unitățile de învățământ școlar sau preșcolar, taberele de copii, spitalele de copii sau orice loc frecventat în mod preponderent de copii în care au avut acces în această perioadă;

e) adresa unde locuiesc;

f) modalitatea de comunicare cu organele de poliție.

(2) Persoanele înscrise în Registru au obligația:

a) de a anunța, în prealabil, organul de poliție pe raza căruia locuiesc, în cazul intenției efectuării oricăror deplasări din localitatea de domiciliu mai lungi de 15 zile, inclusiv cu privire la localitatea de destinație, scopul deplasării, perioada de deplasare și mijlocul de transport folosit;

b) de a se prezenta la organul de poliție pe raza căruia își stabilesc locuința pentru a comunica despre aceasta și a fi luate în evidență, în termen de cel mult 3 zile.

(3) Organele de poliție au obligația de a desfășura periodic, dar nu mai târziu de o dată la 3 luni, verificări la domiciliu, reședința sau imobilul în care persoanele înscrise în Registru locuiesc efectiv, în scopul obținerii de date și informații privind comportamentul acestor persoane și modul de obținere a mijloacelor de existență, precum și actualizării, după caz, a datelor din Registru sau din celelalte baze de date ale Poliției Române.

(4) Verificările prevăzute la alin. (3) se desfășoară în condiții de confidențialitate.

(5) Datele și informațiile obținute potrivit alin. (1) – (3), precum și orice date de interes polițienesc colectate privind persoanele în cauză se prelucrează în bazele de date ale Poliției Române, cu respectarea prevederilor legale privind protecția datelor cu caracter personal.

(6) La scoaterea din Registru, datele și informațiile prevăzute la alin. (5) se șterg, cu excepția cazurilor în care acestea sunt utilizate în cadrul unei proceduri judiciare.”

Art. 13 alin. (1) prevede faptul că fotografierea persoanei înscrise în Registru se face anual sau cu ocazia constatării schimbării înfățișării persoanei.

Potrivit alin. urm., fotografiile preluate potrivit alin. (1) se stochează în bazele de date ale Poliției Române, cu respectarea prevederilor legale în vigoare referitoare la protecția datelor cu caracter personal.”

Art. 15 prevede următoarele:

„(1) Prelevarea probelor biologice în vederea introducerii profilelor genetice în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare se face imediat după introducerea persoanei în Registru, cu excepția cazurilor în care persoana în cauză are profilele genetice introduse în acest sistem.

(2) După introducerea profilelor genetice ale persoanei în cauză în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare, în Registru se efectuează mențiunile corespunzătoare referitoare la acestea.

(3) La scoaterea din Registru, profilele genetice obținute de la aceste persoane se șterg, cu excepția cazurilor în care menținerea acestora este necesară pentru unul dintre scopurile prevăzute de Legea nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, cu modificările ulterioare.

(4) Prevederile Legii nr. 76/2008, cu modificările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege, se aplică în mod corespunzător.”

Art. 19 are următorul conținut:

„(1) În scopul prezentei legi, autoritățile române competente pot solicita autorităților competente din statele membre sau statele terțe date și informații prin:

a) Direcția cazier judiciar, statistică și evidențe operative, dacă solicitările vizează cazierul judiciar;

b) canalele de cooperare polițienească internațională sau de cooperare judiciară în materie penală.

(2) Datele din Registru pot fi puse la dispoziția autorităților competente din statele membre sau statele terțe în cadrul activităților specifice de cooperare și asistență polițienească internațională sau în cadrul activităților specifice de cooperare judiciară în materie penală, potrivit legislației naționale, acordurilor, convențiilor sau tratatelor internaționale la care România este parte și instrumentelor juridice ale Uniunii Europene relevante.

(3) În situația în care datele din Registru se regăsesc și în cazierul judiciar, prevederile Legii nr. 290/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.”

De asemenea, Legea nr. 118/2019 completează Legea nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare. Respectivele completări vor face obiectul unei știri viitoare.