Legea nr. 49/2018 privind precursorii de explozivi, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative

Potrivit art. 15, controlul respectării regimului juridic al precursorilor de explozivi, inclusiv în locațiile operatorilor economici, se exercită de către Inspectoratul General al Poliției Române, Garda Națională de Mediu, Direcția Generală a Vămilor și Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor sau de unitățile subordonate acestora, după caz, potrivit atribuțiilor ce le revin în domeniile lor de activitate.

Art. 16 stabilește faptul că în vederea verificării de către autoritățile și instituțiile publice prevăzute la art. 15 a respectării cerințelor stabilite pentru controlul și supravegherea precursorilor de explozivi, operatorii economici sunt obligați:

a)să permită accesul în locațiile în care își desfășoară activitatea;

b)să furnizeze date cu privire la comenzile sau operațiunile desfășurate cu acești precursori, precum și orice alte date sau informații relevante;

c)să permită verificarea documentelor în baza cărora își desfășoară activitatea sau a documentelor comerciale;

d)să permită prelevarea, după caz, de probe în vederea analizării fizico-chimice.

Operatorii economici din industria națională de apărare înscriși în Registrul unic al operatorilor economici și al capacităților de producție și/sau servicii pentru apărare, prevăzut de Legea nr. 232/2016 privind industria națională de apărare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările ulterioare, permit accesul personalului autorităților și instituțiilor publice prevăzute la art. 15, numai dacă acesta este autorizat pentru accesul la documente clasificate și în conformitate cu prevederile legislației specifice protecției informațiilor clasificate.

În cazul în care se suspectează că precursorii de explozivi sunt destinați fabricării/producerii ilegale de explozivi, în scopul efectuării de verificări, organele de control ale autorităților și instituțiilor publice prevăzute la art. 15 pot aplica măsura administrativă de indisponibilizare, pentru o perioadă de maximum 30 de zile, a mijloacelor de transport care sunt sau au fost folosite pentru transportul, depozitarea sau efectuarea oricăror operațiuni cu precursori de explozivi.

Actul administrativ prin care se dispune măsura indisponibilizării prevăzută la paragraful al treilea al acestui articol poate fi atacat în condițiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare. Prin derogare de la dispozițiile art. 14-15 din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, introducerea acțiunii în contencios administrativ nu suspendă executarea măsurii.

Probele prelevate de la operatorii economici de către autoritățile și instituțiile publice prevăzute la art. 15 sunt analizate din punct de vedere fizico-chimic în laboratoarele de specialitate ale Inspectoratului General al Poliției Române sau în alte laboratoare de profil, acreditate conform standardului SR EN ISO/CEI 17025 pentru efectuarea acestor analize.

În vederea efectuării analizelor prevăzute în al cincilea paragraf al acestui articol, Inspectoratul General al Poliției Române adoptă măsurile necesare dotării cu aparatură specifică a laboratoarelor de specialitate ale Institutului Național de Criminalistică, precum și acreditării acestora, conform standardului SR EN ISO/CEI 17025, de către organismul național de acreditare.

Fondurile necesare dotării, acreditării și menținerii acreditării laboratoarelor anterior prevăzute se asigură din bugetul aprobat Ministerului Afacerilor Interne pentru Inspectoratul General al Poliției Române, prin legile bugetare anuale.

Art. 17 dispune că în scopul aplicării Regulamentului (UE) nr. 98/2013 și a dispozițiilor respectivei legi, Inspectoratul General al Poliției Române constituie și gestionează următoarele baze naționale de date:

a) baza națională de date privind operatorii economici care efectuează operațiuni cu precursori de explozivi restricționați;

b) baza națională de date referitoare la tranzacții suspecte, furturi și dispariții semnificative de precursori de explozivi.

Baza națională de date privind operatorii economici care efectuează operațiuni cu precursori de explozivi restricționați cuprinde datele și informațiile comunicate de către operatorii economici în conformitate cu prevederile art. 8 și 11.

Baza națională de date referitoare la tranzacții suspecte, furturi și dispariții semnificative de precursori de explozivi cuprinde datele și informațiile raportate de către operatorii economici în conformitate cu prevederile art. 9 primul paragraf, precum și datele obținute în urma constatărilor efectuate de organele autorităților și instituțiilor publice prevăzute la art. 15, precum și datele referitoare la sesizări ale persoanelor fizice cu privire la furturile și disparițiile de precursori de explozivi deținuți în mod legal.

Inspectoratul General al Poliției Române este responsabil de implementarea, funcționarea, întreținerea și asigurarea securității bazelor de date prevăzute în primul paragraf ala cestui articol.

Art. 18 prevede că autoritățile și instituțiile publice prevăzute la art. 15 cooperează între ele și pot colabora și cu autorități competente din alte state, în condițiile legii, inclusiv prin schimb de date și informații, pentru punerea în aplicare eficientă a prevederilor Regulamentului (UE) nr. 98/2013.

Cooperarea dintre autorități și instituții publice pentru punerea în aplicare a dispozițiilor respectivei legi se realizează astfel încât să permită obținerea rapidă și eficientă de date și informații.

În scopul îndeplinirii atribuțiilor prevăzute de lege, la bazele naționale de date prevăzute la art. 17 primul paragraf au acces:

a) Poliția Română;

b) Poliția de Frontieră Română, Jandarmeria Română și Direcția generală de protecție internă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne;

c)Serviciul Român de Informații, prin Direcția generală de prevenire și combatere a terorismului;

d) Serviciul de Informații Externe;

e) Ministerul Apărării Naționale, prin Direcția generală de informații a apărării;

f) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

g) Ministerul Mediului, prin Garda Națională de Mediu;

h) Agenția Națională de Administrare Fiscală, prin Direcția Generală a Vămilor.

În scopul îndeplinirii atribuțiilor prevăzute de lege, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor are acces la baza de date prevăzută la art. 17 lit. a).

Prin ordine sau dispoziții ale conducătorilor autorităților și instituțiilor prevăzute în al treilea și al patrulea paragraf al acestui articol se stabilesc departamentele/structurile din cadrul fiecărei autorități și instituții abilitate să aibă acces și să prelucreze date din bazele de date prevăzute la art. 17 primul paragraf.

Accesul autorităților și instituțiilor publice prevăzute la paragraful al treilea lit. b)-h) și paragraful al patrulea ale acestui articol la bazele de date prevăzute la art. 17 primul paragraf se face pe bază de protocol încheiat cu Inspectoratul General al Poliției Române prin care se stabilesc competențele de acces la aceste baze de date, precum și orice alte proceduri referitoare la gestionarea acestora.

Art. 19 dispune că prelucrările de date cu caracter personal efectuate în temeiul respectivei legi de către autoritățile și instituțiile publice prevăzute la art. 18 paragrafele al treilea și al patrulea se realizează cu respectarea prevederilor legale privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal.

Autoritățile și instituțiile publice prevăzute la art. 18 paragrafele al treilea și al patrulea sunt operatori de date cu caracter personal pentru prelucrările efectuate în temeiul respectivei legi, potrivit competențelor proprii.

Conform art. 20, condițiile privind organizarea și funcționarea bazelor de date prevăzute la art. 17 primul paragraf se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne.

Informațiile conținute în bazele de date prevăzute la art. 17 primul paragraf, cu excepția informațiilor clasificate potrivit legii, sunt stocate pentru o perioadă de 5 ani de la data încetării activității operatorului economic, respectiv de la data sesizării tranzacției suspecte, furtului și dispariției semnificative.

La împlinirea termenului de stocare prevăzut anterior, datele cu caracter personal sunt șterse în mod automat prin proceduri ireversibile.

Potrivit art. 21, constituie contravenții la regimul juridic al precursorilor de explozivi, dacă fapta nu a fost săvârșită astfel încât să constituie infracțiune, următoarele fapte:

a) nerespectarea obligațiilor prevăzute la art. 8;

b) nerespectarea obligațiilor prevăzute la art. 9 primul paragraf, precum și în al patrulea  și al șaptelea;

c) nerespectarea obligațiilor prevăzute la art. 10 lit. a) și e);

d) nerespectarea obligațiilor prevăzute la art. 11 primul paragraf, precum și în al treilea paragraf și art. 35;

e) nerespectarea obligațiilor prevăzute la art. 12 primul paragraf;

f) nerespectarea obligațiilor prevăzute la art. 13 al patrulea paragraf;

g) nerespectarea obligațiilor prevăzute la art. 16 primul paragraf;

h) nerespectarea obligației prevăzute la art. 13 al treilea paragraf.

Nerespectarea obligației prevăzute la art. 9 al treilea paragraf constituie contravenția prevăzută la art. 96 alin. (1) pct. 2 din O.U.G. nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare, referitoare la încălcarea obligației persoanelor juridice de a ține evidența strictă a substanțelor și preparatelor periculoase.

Contravențiile prevăzute în primul paragraf se sancționează cu amendă de la 25.000 lei la 50.000 lei.

Conform art. 22 constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor prevăzute la art. 21 se realizează după cum urmează:

a) în cazul contravențiilor prevăzute la lit. a)-g) și cele privind nerespectarea obligației prevăzute la art. 9 al treilea paragraf, de către ofițerii și agenții de poliție din cadrul Poliției Române;

b) în cazul contravențiilor prevăzute la lit. e)-h) și și cele privind nerespectarea obligației prevăzute la art. 9 al treilea paragraf, de către comisari și persoane împuternicite din cadrul Gărzii Naționale de Mediu;

c) în cazul contravențiilor prevăzute la lit. e) și f), de către reprezentanții împuterniciți ai Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor;

d) în cazul contravențiilor prevăzute la  lit. g), de către personalul vamal în exercitarea atribuțiilor de serviciu.

Contravențiilor prevăzute la art. 21 le sunt aplicabile dispozițiile O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.

Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute la art. 21 al treilea paragraf, agentul constatator făcând mențiune despre această posibilitate în procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției.

Art. 23 prevede că în scopul urmăririi modului de soluționare a contravențiilor la regimul juridic al precursorilor de explozivi și pentru a asigura posibilitatea aprecierii de către agenții constatatori prevăzuți la art. 22 primul paragraf a gradului de pericol social al faptei săvârșite de către contravenient pentru individualizarea sancțiunii, Inspectoratul General al Poliției Române asigură realizarea, funcționarea, întreținerea și securitatea evidenței informatizate a contravențiilor la regimul precursorilor de explozivi.

Agenții constatatori prevăzuți la art. 22 primul paragraf au drept de interogare a evidenței informatizate prevăzute la mai sus.

Implementarea datelor referitoare la contravențiile constatate și sancționate se face de către reprezentanții autorităților și instituțiilor din care fac parte agenții constatatori prevăzuți la art. 22 primul paragraf, acestea având obligația urmăririi implementării datelor în mod complet și în timp util.

Procedurile referitoare la implementarea contravențiilor constatate și sancționate se stabilesc prin protocoalele prevăzute la art. 18 al șaselea paragraf.

Bazele de date prevăzute la art. 17 primul paragraf și evidența prevăzută de primul paragraf al acestui articol pot fi interconectate, iar accesul la acestea se face diferențiat și ierarhizat în funcție de competențele, atribuțiile și activitățile autorităților și instituțiilor care le utilizează în temeiul respectivei legi.

Art. 24 dispune faptul că recursorii de explozivi confiscați sau predați în custodie la încetarea activității și care nu pot fi valorificați, precum și precursorii de explozivi restricționați depreciați calitativ se distrug cu respectarea cerințelor pentru eliminare potrivit regimului deșeurilor, reglementat de Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în prezența unei comisii formate dintr-un reprezentant al persoanei juridice care realizează eliminarea și, după caz, al celui de la care au fost confiscate, precum și un reprezentant al structurii cazier judiciar, statistică și evidențe operative a Poliției Române competente teritorial și un reprezentant al Gărzii Naționale de Mediu.

Gestionarea precursorilor de explozivi restricționați depreciați calitativ se face cu respectarea regimului deșeurilor, eliminarea realizându-se în prezența comisiei prevăzute anterior.

O copie a procesului-verbal de eliminare a precursorilor de explozivi restricționați se comunică Inspectoratului General al Poliției Române de către persoana juridică care efectuează eliminarea.