Înfiinţarea mecanismelor prevăzute de Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi (Legea nr. 8/2016)

3 feb. 2016
Vizualizari: 3038

Despre

  • M. Of. nr. 48 din 21 ianuarie 2016
  • Legea nr. 8/2016
  • Înfiinţarea mecanismelor prevăzute de Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi

Actul normativSumar
Legea nr. 8/2016
(M. Of. nr. 48 din 21 ianuarie 2016)
Titlul I („Dispoziții generale”)
Titlul II („Consiliul de monitorizare”)
Cap. I („Înființarea și atribuțiile Consiliului de monitorizare”)
Cap. II („Organizarea și funcționarea Consiliului de monitorizare”)
Cap. III („Activitatea de monitorizare”)
Secț. 1 („Dispoziții generale”)
Secț. a 2-a („Vizitele de monitorizare și raportarea”)
Titlul III („Mecanismul de coordonare”)
Titlul IV („Punctele de contact”)
Titlul V („Dispoziții finale”)

 

În M. Of. nr. 48 din 21 ianuarie 2016, s-a publicat Legea nr. 8/2016 privind înființarea mecanismelor prevăzute de Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități.

Legea nr. 8/2016 este structurată pe titluri, capitole, secțiuni și articole, astfel:

 

Titlul I („Dispoziții generale”)

Art. 1 prevede faptul că în vederea implementării Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități, ratificată de România prin Legea nr. 221/2010, denumită în continuare Convenție, se desemnează și se înființează Consiliul de monitorizare a implementării Convenției, denumit în continuare Consiliu de monitorizare, Mecanismul de coordonare a măsurilor pentru implementarea Convenției, denumit în continuare Mecanism de coordonare, precum și Punctele de contact pentru implementarea Convenției, denumite în continuare Puncte de contact.

Art. 2 stabilește următoarele:

„(1) Prezenta lege, în acord cu principiile Convenției, recunoaște faptul că dizabilitatea este un concept în evoluție și că aceasta rezultă din interacțiunea dintre persoanele cu deficiențe și barierele de atitudine și de mediu care împiedică participarea lor deplină și efectivă în societate în condiții de egalitate cu ceilalți.

(2) În înțelesul prezentei legi, prin instituții supuse monitorizării Consiliului de monitorizare se înțelege facilități de tip rezidențial publice sau private, destinate să servească persoanelor cu dizabilități, precum și spitale/secții de psihiatrie.

(3) În înțelesul prezentei legi, prin drepturi ale persoanelor cu dizabilități se înțelege drepturile patrimoniale și nepatrimoniale garantate acestor persoane prin Convenție și prin legi speciale”.

 

Titlul II („Consiliul de monitorizare”)

Cap. I („Înființarea și atribuțiile Consiliului de monitorizare”)

Conform art. 3, în vederea promovării, protecției și monitorizării implementării Convenției se înființează Consiliul de monitorizare, autoritate administrativă autonomă cu personalitate juridică, sub control parlamentar, cu sediul în municipiul București.

Art. 4 stabilește faptul că pentru realizarea scopului său, Consiliul de monitorizare îndeplinește următoarele atribuții, cu respectarea principiilor legalității, respectării demnității persoanelor, nediscriminării, egalității de șanse, precum și ale independenței funcționale și a personalului, imparțialității și obiectivității:

a) examinează în mod regulat respectarea exercitării drepturilor persoanelor cu dizabilități în cadrul instituțiilor prevăzute la art. 2 alin. (2);

b) face recomandări cu privire la respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilități aflate în instituțiile prevăzute la art. 2 alin. (2) și monitorizează implementarea acestora de către entitățile publice sau private care au atribuții în acest sens;

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

c) verifică legalitatea prezenței persoanelor cu dizabilități în instituțiile prevăzute la art. 2 alin. (2);

d) sesizează de îndată organele judiciare competente ori de câte ori există indicii că încălcarea drepturilor persoanelor cu dizabilități a fost făcută prin fapte de natură penală și poate face plângere, dacă este cazul, împotriva soluțiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată;

e) sesizează autoritatea competentă legal să dispună sancțiuni disciplinare sau contravenționale ori să suspende, să retragă și să anuleze acreditarea instituțiilor prevăzute la art. 2 alin. (2), în cazurile de încălcare a drepturilor persoanelor cu dizabilități;

f) primește și analizează notificările de deces transmise conform art. 13 de către instituțiile prevăzute la art. 2 alin. (2);

g) urmărește dacă în cazurile de deces al persoanelor cu dizabilități instituțiile prevăzute la art. 2 alin. (2) sesizează organele judiciare în vederea efectuării autopsiei medico-legale, potrivit legii;

h) facilitează implicarea și participarea pe deplin a societății civile, în special a persoanelor cu dizabilități și a organizațiilor care le reprezintă, la procesul de monitorizare pe care îl organizează;

i) facilitează accesul, anunțat sau inopinat, al reprezentanților organizațiilor neguvernamentale prevăzute la art. 5 alin. (1), în instituțiile prevăzute la art. 2 alin. (2), în scopul monitorizării respectării drepturilor lor; pentru a asigura persoanelor cu dizabilități o reprezentare independentă în fața unei instanțe sau în fața oricărui alt organism independent, organizațiile neguvernamentale menționate au calitate procesuală activă în apărarea drepturilor și intereselor legitime ale acestor persoane;

j) colaborează, ori de câte ori este necesar, cu instituția Avocatul Poporului, ca autoritate națională desemnată pentru prevenirea torturii și tratamentelor inumane și degradante;

k) colaborează, ori de câte ori este necesar, cu Punctele de contact, în scopul îndeplinirii de către acestea a rolului care le revine prin Convenție și prin prezenta lege.

Cap. II („Organizarea și funcționarea Consiliului de monitorizare”)

Art. 5 prevede următoarele:

„(1) Consiliul de monitorizare este condus de un președinte și un vicepreședinte, numiți de Senat, cu avizul Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități a Senatului, la propunerea organizațiilor neguvernamentale care desfășoară programe de apărare a drepturilor persoanelor cu dizabilități și a organizațiilor neguvernamentale care reprezintă persoanele cu dizabilități.

(2) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, organizațiile neguvernamentale prevăzute la alin. (1) vor înainta, în scris, Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități a Senatului, propunerile pentru numirea președintelui și vicepreședintelui Consiliului de monitorizare. Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a Senatului și Senatul vor finaliza avizările și numirile în funcție în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(3) Organizațiile neguvernamentale prevăzute la alin. (1) vor face cel puțin două propuneri pentru fiecare funcție.

(4) Propunerile de candidatură se înaintează către Biroul permanent al Senatului care, în termen de 5 zile de la primirea acestora, va dispune publicarea lor pe pagina de internet a Senatului, împreună cu documentele însoțitoare: CV-ul candidatului, un proiect al candidatului cu privire la aplicarea efectivă a prevederilor prezentei legi, scrisoarea de propunere din partea organizației neguvernamentale, precum și eventualele recomandări privind expertiza în domeniul apărării drepturilor persoanelor cu dizabilități.

(5) Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a Senatului va audia candidații pentru postul de președinte și vicepreședinte în ședință publică.

(6) Mandatul președintelui și al vicepreședintelui este de 4 ani și poate fi reînnoit o singură dată.

(7) Funcția de președinte este asimilată funcției de secretar de stat, iar funcția de vicepreședinte funcției de subsecretar de stat.

(8) Președintele are calitatea de ordonator principal de credite. Acesta conduce activitatea Consiliului de monitorizare și îl reprezintă în raporturile cu celelalte autorități ale administrației publice centrale și locale, cu persoanele juridice și fizice române și străine.

(9) În exercitarea atribuțiilor sale, președintele emite ordine și instrucțiuni. Ordinele și instrucțiunile cu caracter normativ se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, în condițiile legii”.

Art. 6 prevede faptul că poate fi numită președinte sau vicepreședinte al Consiliului de monitorizare oricare persoană care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:

a) are capacitate deplină de exercițiu;

b) are studii superioare absolvite cu diplomă de licență;

c) are expertiză în domeniul drepturilor omului, în mod special în materia drepturilor persoanelor cu dizabilități.

Conform art. 7, președintele și vicepreședintele Consiliului de monitorizare pot fi revocați sau eliberați din funcție numai în următoarele cazuri:

a) demisie;

b) incapacitate de muncă, potrivit legii;

c) dacă au fost condamnați definitiv pentru o faptă prevăzută de legea penală;

d) dacă nu mai îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 6;

e) la propunerea motivată a celor care i-au avizat sau propus pentru a fi numiți, cu respectarea procedurii de la art. 5 alin. (2).

Art. 8 dispune următoarele:

„(1) În cadrul Consiliului de monitorizare se organizează două birouri, cu un număr maxim de 15 posturi de funcționar public, după cum urmează:

a) biroul de coordonare a activităților de monitorizare, cu un post de șef de birou și 10 posturi de inspector de specialitate;

b) biroul administrativ și juridic, cu un post de șef de birou și 3 posturi de consilier juridic.

(2) Funcțiile de șef de birou, consilier juridic și inspector de specialitate sunt funcții publice cu statut special. Pentru ocuparea lor este necesar a fi îndeplinite condițiile prevăzute la art. 6.

(3) Schema de personal se completează cu un număr de minimum 5 posturi de personal auxiliar.

(4) Celelalte atribuții și sarcini ale personalului se stabilesc prin regulamentul de organizare și funcționare al Consiliului de monitorizare, care se aprobă prin ordin al președintelui, în termen de 60 de zile de la data numirii acestuia”.

Art. 9 are următorul conținut:

„(1) Finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale Consiliului de monitorizare se asigură integral de la bugetul de stat. Aceste cheltuieli vor include inclusiv acoperirea costurilor de transport, cazare și masă ale colaboratorilor externi. Proiectul de buget se întocmește de către președintele Consiliului de monitorizare și se înaintează Ministerului Finanțelor Publice, pentru a fi inclus în proiectul bugetului de stat.

(2) Remunerarea colaboratorilor externi ai Consiliului de monitorizare, prevăzuți la art. 14 alin. (2), se face în limita sumelor alocate cu această destinație în bugetul anual al Consiliului de monitorizare, pentru fiecare vizită, pe baza protocolului-cadru convenit între președintele Consiliului de monitorizare și fiecare colaborator extern selectat conform art. 14 alin. (2) și (3).

(3) Prin grija Guvernului României, Consiliului de monitorizare i se va asigura un sediu în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi”.

Înființarea mecanismelor prevăzute de Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități (Legea nr. 8/2016) was last modified: februarie 2nd, 2016 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.