Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului – modificări (Legea nr. 152/2015)

15 iul. 2015
1 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 5 (1 votes, average: 5,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 4919

Despre

  • M. Of. nr. 519 din 13 iulie 2015
  • Legea nr. 152/2015
  • Modificările Legii nr. 26/1990

Art. 24 Legea nr. 26/1990 (modificată prin Legea nr. 152/2015)

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 24 la primul alineat prevedea faptul obligația comerciantul cu sediul principal al comerțului în străinătate care deschide sucursale în România de a cere înregistrarea acestora la oficiul registrului comerțului de la sediul fiecărei sucursale.

Potrivit alineatului următor, cererea cuprinde următoarele:

a) numele/denumirea comerciantului din străinătate și forma juridică, precum și denumirea sucursalei, dacă este diferită de cea a comerciantului;

b) registrul în care este înmatriculat comerciantul din străinătate și numărul de înmatriculare;

c) sediul social;

d) obiectul de activitate al sucursalei;

e) numele și calitatea reprezentanților comerciantului din străinătate și ale celor care se ocupă nemijlocit de activitatea sucursalei, cu precizarea dacă puterile ce li s-au conferit urmează a fi exercitate împreună sau separat;

f) în cazul sucursalelor societăților comerciale din state care nu sunt membre ale Spațiului Economic European, se va menționa și legea aplicabilă comerciantului.

La alineatul următor prevedea faptul că la registrul comerțului de la sediul sucursalei se depuneau:

a) actul constitutiv și statutul comerciantului din străinătate, dacă erau conținute în documente separate, împreună cu toate modificările acestor documente sau actul constitutiv actualizat, în traducere certificată;

b) în cazul sucursalelor comercianților din state care nu sunt membre ale Uniunii Europene sau ale Spațiului Economic European, documente care să ateste sediul social al comerciantului din străinătate, obiectul de activitate al acestuia și, cel puțin anual, suma capitalului subscris, dacă aceste informații nu sunt incluse în documentele prevăzute la lit. a);

c) un certificat, în traducere certificată, de la registrul în care este înmatriculat comerciantul din străinătate, care să ateste existența societății;

d) anual, situația financiară a comerciantului din străinătate, aprobată, verificată și publicată potrivit legislației statului în care comerciantul are domiciliul/sediul social, care va fi supusă acelorași formalități de publicitate prevăzute pentru situațiile financiare ale societăților comerciale românești;

e) în situația în care comerciantul din străinătate care deschide o sucursală în România are sediul social într-un stat membru al Uniunii Europene, documentele contabile ale comerciantului din străinătate, așa cum sunt ele întocmite, auditate și publicate în conformitate cu legea statului membru care guvernează comerciantul din străinătate;

f) în situația în care comerciantul din străinătate care deschide o sucursală în România nu este guvernat de legea unui stat membru al Uniunii Europene sau a Spațiului Economic European, documentele contabile ale agentului economic din străinătate, așa cum sunt acestea întocmite, auditate și publicate în conformitate cu legea din România, cu excepția cazului în care legea care guvernează comerciantul din străinătate prevede reguli contabile echivalente celor aflate în vigoare în Uniunea Europeană;

g) dovada sediului sucursalei.

Monitor Dosare

Potrivit alin. (4), dacă era cazul, se înregistrau mențiuni referitoare la:

a) deschiderea unei proceduri judiciare sau extrajudiciare de insolvență asupra comerciantului din străinătate;

b) dizolvarea societății din străinătate, numele și puterile lichidatorilor, finalizarea lichidării;

c) închiderea sucursalei.

La alin. (5) stabilea faptul că, dacă un comerciant cu sediul social în străinătate înființează mai multe sucursale în țară, documentele prevăzute la alin. (3)-(4) se depun numai la una dintre sucursale, la alegerea comerciantului, în registrul comerțului în care sunt înregistrate celelalte sucursale, precizându-se care est registrul prin care se asigură formalitățile de publicitate.

Potrivit ultimului alineat, formalitățile de publicitate prevăzute de respectivul articol erau efectuate de reprezentantul sucursalei, prevăzut la alin. (2) lit. e).

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 24 prevede: „(1) Persoanele juridice cu sediul principal în străinătate care deschid sucursale în România trebuie să ceară înregistrarea acestora la oficiul registrului comerțului de la sediul fiecărei sucursale.

(2) Cererea va cuprinde următoarele:

a) denumirea persoanei juridice din străinătate și forma juridică, precum și denumirea sucursalei, dacă este diferită de cea a persoanei juridice;

b) registrul în care este înmatriculată persoana juridică din străinătate, numărul de înmatriculare și, după caz, identificatorul unic la nivel european (EUID);

c) sediul social;

d) obiectul de activitate al sucursalei;

e) numele și calitatea reprezentanților persoanei juridice din străinătate și ale celor care se ocupă nemijlocit de activitatea sucursalei, cu precizarea dacă puterile ce li s-au conferit urmează a fi exercitate împreună sau separat;

f) în cazul sucursalelor persoanelor juridice din state care nu sunt state membre ale Uniunii Europene sau state participante la Spațiul Economic European, se va menționa și legea națională aplicabilă persoanei juridice.

(3) La registrul comerțului de la sediul sucursalei se depun:

a) actul constitutiv și statutul persoanei juridice din străinătate, dacă sunt conținute în documente separate, împreună cu toate modificările acestor documente sau actul constitutiv actualizat, în traducere certificată;

b) documente care să ateste sediul social al persoanei juridice din străinătate, obiectul de activitate al acesteia și, cel puțin anual, valoarea capitalului subscris, în cazul sucursalelor persoanei juridice din state care nu sunt state membre ale Uniunii Europene sau state participante la Spațiul Economic European, dacă aceste informații nu sunt incluse în documentele prevăzute la lit. a);

c) un certificat, în traducere certificată, de la registrul în care este înmatriculată persoana juridică din străinătate, care să ateste existența societății;

d) anual, situațiile financiare ale persoanei juridice din străinătate, aprobate, verificate și publicate potrivit legislației statului în care aceasta are sediul social, care vor fi supuse acelorași formalități de publicitate prevăzute pentru situațiile financiare ale societăților persoane juridice române;

e) situațiile financiare ale persoanei juridice din străinătate, așa cum sunt ele întocmite, auditate și publicate în conformitate cu legislația statului membru care guvernează persoana juridică din străinătate, în cazul în care persoana juridică din străinătate care deschide o sucursală în România are sediul social într-un stat membru al Uniunii Europene;

f) situațiile financiare ale operatorului economic din străinătate, așa cum sunt acestea întocmite, auditate și publicate în conformitate cu legea din România, cu excepția cazului în care legea care guvernează persoana juridică din străinătate prevede reguli contabile echivalente celor aflate în vigoare în Uniunea Europeană, în cazul în care persoana juridică din străinătate care deschide o sucursală în România nu este guvernată de legea unui stat membru al Uniunii Europene sau a Spațiului Economic European;

g) dovada sediului sucursalei.

(4) Dacă este cazul se înregistrează mențiuni referitoare la:

a) deschiderea și încetarea unei proceduri judiciara sau extrajudiciare de insolvență asupra persoanei juridice din străinătate;

b) dizolvarea, deschiderea lichidării persoanei juridice din străinătate, numele și puterile lichidatorilor, finalizarea lichidării;

c) închiderea sucursalei și radierea acesteia din registrul comerțului.

(5) Oficiul registrului comerțului primește, prin sistemul de interconectare a registrelor comerțului, informațiile și documentele privind deschiderea și încetarea oricărei proceduri de dizolvare, lichidare sau de insolvență a persoanei juridice din statul membru al Uniunii Europene, precum și privind radierea acesteia din registru, în vederea înregistrării din oficiu a acestora, cu titlul gratuit, în registrul comerțului, în care sunt înregistrate la sucursalele deschise de aceasta.

(6) Oficiul registrului comerțului transmite, prin intermediul sistemului de interconectare a registrelor comerțului, cu titlu gratuit, informațiile și documentele prevăzute la alin. (5) privitoare la persoanele juridice înregistrate în România și care au înființate sucursale în alte state membre ale Uniunii Europene, în vederea înregistrării acestor date în registrul comerțului.

(7) În cazul în care persoana juridică din statul membru al Uniunii Europene a fost radiată din registru, oficiul registrului comerțului radiază, din oficiu, cu titlu gratuit, sucursalele acesteia, imediat ce a primit informațiile și documentele potrivit prevederilor alin. (5).

(8) Prevederile alin. (7) nu se aplică sucursalelor persoanelor juridice din statul membru al Uniunii Europene care au fost radiate din registru ca o consecință a unei modificări a formei juridice a entității în cauză, a unei fuziuni sau divizări ori a unui transfer transfrontalier al sediului social.

(9) Dacă o persoană juridică cu sediul social în străinătate înființează mai multe sucursale în țară, documentele prevăzute la alin. (3) și (4) se depun numai la una dintre sucursale, la alegerea societății, la oficiul registrului comerțului în care sunt înregistrate celelalte sucursale, precizându-se care este registrul prin care se asigură formalitățile de publicitate.

(10) Formalitățile de publicitate prevăzute de prezentul articol sunt efectuate de reprezentantul sucursalei, prevăzut la alin. (2) lit. e)”.

 

Alte prevederi ale Legii nr. 152/2015

Potrivit art. VI, respectiva lege intră în vigoare la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepția prevederilor art. 23 alin. (41), care intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

De asemenea, se stabilește faptul că prevederile art. 21, art. 4 alin. (4), art. 41, art. 121, art. 24 se aplică de la data de 7 iulie 2017.

ISTORIC
Act modificatActe modificatoare
Legea nr. 26/1990
(rep. M. Of. nr. 49 din 4 februarie 1998; cu modif. și compl. ult.)
O.G. nr. 53/1998 (M. Of. nr. 302 din 18 august 1998)
O.U.G. nr. 76/2001 (M. Of. nr. 283 din 31 mai 2001)
Legea nr. 348/2001 (M. Of. nr. 381 din 12 iulie 2001)
O.U.G. nr. 129/2002 (M. Of. nr. 746 din 11 octombrie 2002)
O.G. nr. 15/2003 (M. Of. nr. 61 din 1 februarie 2003)
Legea nr. 161/2003 (M. Of. nr. 279 din 21 aprilie 2003)
Legea nr. 505/2003 (M. Of. nr. 857 din 3 decembrie 2003)
Legea nr. 183/2004 (M. Of. nr. 461 din 24 mai 2004)
O.G. nr. 72/2004 (M. Of. nr. 791 din 27 august 2004)
Legea nr. 519/2004 (M. Of. nr. 1109 din 26 noiembrie 2004)
Legea nr. 1/2005 (M. Of. nr. 172 din 28 februarie 2005)
Legea nr. 441/2006 (M. Of. nr. 955 din 28 noiembrie 2006)
O.U.G. nr. 119/2006 (M. Of. nr. 1036 din 28 dec. 2006)
Legea nr. 191/2007 (M. Of. nr. 425 din 26 iunie 2007)
O.U.G. nr. 82/2007 (M. Of. nr. 446 din 29 iunie 2007)
O.U.G. nr. 44/2008 (M. Of. nr. 328 din 25 aprilie 2008)
O.U.G. nr. 52/2008 (M. Of. nr. 333 din 30 aprilie 2008)
Legea nr. 284/2008 (M. Of. nr. 778 din 20 noiembrie 2008)
Legea nr. 88/2009 (M. Of. nr. 246 din 14 aprilie 2009)
O.U.G. nr. 1/2010 (M. Of. nr. 62 din 27 ianuarie 2010)
Legea nr. 39/2011 (M. Of. nr. 224 din 31 martie 2011)
Legea nr. 1/2011 (M. Of. nr. 409 din 10 iunie 2011)
Legea nr. 187/2012 (M. Of. nr. 757 din 12 noiembrie 2012)
Legea nr. 337/2013 (M. Of. nr. 777 din 12 decembrie 2013)
Legea nr. 152/2015 (M. Of. nr. 519 din 13 iulie 2015)

 
👍Citește și: Legea societăților nr. 31/1990 – modificări (Legea nr. 152/2015)
 

Legea nr. 26/1990 privind registrul comerțului – modificări (Legea nr. 152/2015) was last modified: august 9th, 2015 by Redacția ProLege

Vă recomandăm:

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.