Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat

Art. 46 prevede: „(1) Beneficiarii pensiei de invaliditate de gradul I își mențin dreptul la indemnizația de însoțitor, indiferent de pensia pentru care optează.

(2) Casa de pensii sectorială comunică lunar, comisiei centrale de expertiză medico-militară, pensionarii încadrați în grad de invaliditate care au împlinit vârsta standard de pensionare sau, după caz, condițiile prevăzute de lege pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă”.

SECȚIUNEA a 3-a – Pensia de urmaș

Conform art. 47, pensia de urmaș se cuvine copiilor și soțului supraviețuitor dacă susținătorul, la data decesului, era pensionar sau îndeplinea condițiile pentru obținerea unei pensii militare de stat.

Potrivit art. 48, copiii au dreptul la pensie de urmaș:

a) până la împlinirea vârstei de 16 ani;

b) dacă își continuă studiile într-o formă de învățământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăși vârsta de 26 de ani;

c) pe toată durata invalidității de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situațiile prevăzute la lit. a) sau b).

Art. 49 prevede următoarele: „(1) Soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș pe tot timpul vieții, la împlinirea vârstei prevăzute la art. 16 alin. (2), dacă durata căsătoriei cu persoana decedată a fost de cel puțin 15 ani și nu realizează venituri lunare provenite dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de 35% din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

(2) În cazul în care durata căsătoriei a fost mai mică de 15 ani, dar de cel puțin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaș cuvenite soțului supraviețuitor se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv 6,0% pentru fiecare an de căsătorie în minus”.

Art. 50 prevede: „(1) Soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș, indiferent de vârstă, pe perioada în care este invalid de gradul I sau II, dacă durata căsătoriei a fost de cel puțin un an.

(2) Soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș, indiferent de vârsta și de durata căsătoriei, dacă decesul soțului susținător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli contractate în timpul și din cauza îndeplinirii serviciului militar/serviciului, asimilată unei boli profesionale, și dacă nu realizează venituri lunare pentru care asigurarea este obligatorie ori dacă acestea sunt mai mici de 35% din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat”.

Conform art. 51, soțul supraviețuitor care nu îndeplinește condițiile prevăzute la art. 49 sau la art. 50 alin. (1) beneficiază de pensie de urmaș pe o perioadă de 6 luni de la data decesului soțului susținător, dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare pentru care asigurarea este obligatorie ori acestea sunt mai mici de 35% din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Art. 52 prevede faptul că soțul supraviețuitor care are în îngrijire, la data decesului susținătorului, unul sau mai mulți copii în vârstă de până la 7 ani beneficiază de pensie de urmaș până la data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani, în perioadele în care nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie ori acestea sunt mai mici de 35% din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Art. 53 prevede următoarele: „(1) Pensia de urmaș se stabilește, după caz, din:

a) pensia de serviciu pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condițiile legii, susținătorul decedat;

b) pensia de invaliditate de gradul I, în cazul în care decesul susținătorului a survenit înaintea îndeplinirii condițiilor pentru obținerea pensiei de serviciu pentru limită de vârstă.

(2) Cuantumul pensiei de urmaș se stabilește procentual din pensia susținătorului prevăzută la alin. (1), în funcție de numărul urmașilor îndreptățiți, astfel:

a) 50% – pentru un singur urmaș;

b) 75% – pentru 2 urmași;

c) 100% – pentru 3 sau mai mulți urmași”.

Potrivit art. 54, cuantumul pensiei de urmaș, în cazul orfanilor de ambii părinți, se stabilește prin însumarea drepturilor de pensie de urmaș calculate după fiecare părinte.

Art. 55 prevede următoarele: „(1) Urmașii militarilor, polițiștilor ori funcționarilor publici cu statut special în activitate sau în rezervă, mobilizați ori concentrați în unități militare, decedați ca urmare a unor acțiuni specifice, prin accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente intervenite în timpul și din cauza serviciului ori a unor misiuni și operații în afara teritoriului român, beneficiază de o pensie de urmaș egală cu solda funcției de bază/salariului funcției de bază avută/avut la data decesului.

(2) În cazul în care nu există urmași, dacă cel decedat era singurul susținător al părinților săi, aceștia vor beneficia de jumătate din pensia de urmaș stabilită potrivit prevederilor alin. (1).

(3) Urmașii militarilor, polițiștilor ori funcționarilor publici cu statut special în rezervă, aflați în situațiile prevăzute la alin. (1), pot opta între pensia stabilită potrivit prezentei legi și pensia proprie din sistemul public de pensii”.

Conform art. 56, în cazul modificării numărului de urmași, pensia se recalculează în conformitate cu dispozițiile art. 53 alin. (2).

Potrivit art. 57, soțul supraviețuitor care are dreptul la o pensie proprie și îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru obținerea pensiei de urmaș după soțul decedat poate opta pentru cea mai avantajoasă pensie.

Conform art. 58, opțiunea prevăzută la art. 57 poate fi făcută atât în cadrul sistemului pensiilor militare de stat, cât și față de celelalte sisteme de pensii.

SECȚIUNEA a 4-a – Indexarea și actualizarea pensiilor

Art. 59 prevede următoarele: „(1) Cuantumul pensiilor militare de stat se indexează anual cu 100% din rata medie anuală a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat.

(2) Indicatorii prevăzuți la alin. (1) sunt cei definitivi, cunoscuți în anul curent pentru anul calendaristic anterior, comunicați de Institutul Național de Statistică.

(3) În situația în care unul dintre indicatorii prevăzuți la alin. (1) are valoare negativă, la indexarea cuantumului pensiilor militare de stat se utilizează indicatorul cu valoare pozitivă.

(4) În situația în care indicatorii prevăzuți la alin. (1) au valori negative, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată.

(5) Prevederile alin. (1) se aplică și drepturilor de pensie deschise în cursul anului.

(6) Începând cu anul 2021, cuantumul pensiilor militare de stat se indexează anual cu 100% din rata inflației, la care se adaugă 45% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut, realizate pe anul precedent.

(7) Începând cu anul 2030, cuantumul pensiilor militare de stat se indexează anual cu 100% din rata inflației realizată pe anul precedent”.

Art. 60 are următorul conținut: „(1) Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional și/sau solda de funcție/salariul de funcție al militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special, în procentele stabilite la art. 29, 30 și 108 și în funcție de vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie, astfel:

a) potrivit gradului militar/profesional avut la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu și a mediei soldelor de funcție/salariilor de funcție îndeplinite în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, la cererea persoanelor ale căror drepturi de pensie au fost deschise înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi;

b) în funcție de gradul militar/profesional deținut la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu și media soldelor de funcție/salariilor de funcție deținute în cele 6 luni alese conform prevederilor art. 28 pentru drepturile de pensie deschise în baza prezentei legi.

(2) În situația în care, în termen de 6 luni de la data primei majorări, persoanele îndreptățite nu depun cerere în acest sens, actualizarea se face, din oficiu, pe baza mediei soldelor de funcție/salariilor de funcție din ultimele 6 luni de activitate.

(3) În anul în care pot fi aplicate atât prevederile art. 59, cât și cele ale alin. (1), se aplică dispozițiile cele mai favorabile.

(4) Procedura de actualizare prevăzută la alin. (1) se stabilește prin ordin comun al conducătorilor instituțiilor din domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității naționale, emis în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi”.

SECȚIUNEA a 5-a – Stabilirea și plata pensiilor

Art. 61 prevede următoarele: „(1) Pensiile militare de stat se acordă la cererea persoanei îndreptățite, a tutorelui sau curatorului acesteia, a persoanei căreia i s-a încredințat ori i s-a dat în plasament copilul minor, după caz, depusă personal sau prin mandatar desemnat prin procură specială.

(2) Cererea de pensionare, depusă conform prevederilor alin. (1), poate fi retrasă la cererea persoanei îndreptățite, până la emiterea deciziei de pensionare.

(3) Militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special depun cererea de pensionare împreună cu actele prin care se dovedește îndeplinirea condițiilor prevăzute de prezenta lege, astfel:

a) la unitatea militară/inspectoratul județean/structura sau direcția județeană de informații/instituția sau unitatea, după caz, din care a făcut parte persoana la data trecerii în rezervă ori direct în retragere/încetării raporturilor de serviciu odată cu îndeplinirea condițiilor de acordare a unei pensii;

b) la centrul militar zonal/județean/de sector sau la unitatea militară/inspectoratul județean/structura ori direcția județeană de informații/instituția sau unitatea din care a făcut parte, după caz, în situația celor care îndeplinesc condițiile de pensionare după data trecerii în rezervă ori încetarea raporturilor de serviciu;

c) la centrul militar zonal/județean/de sector, unitatea militară/inspectoratul județean/structura sau direcția județeană de informații/instituția ori unitatea, după caz, din raza de domiciliu a urmașilor pensionarilor militari decedați. Urmașii pot depune cererea și documentele necesare și la casele de pensii sectoriale în a căror evidență s-au aflat susținătorii.

(4) Pentru persoanele prevăzute la alin. (3), cererea de pensionare, însoțită de actele doveditoare, se transmite de către structurile prevăzute la alin. (3), în termen de 30 zile de la data depunerii, la casa de pensii sectorială, în funcție de ultimul loc de muncă.

(5) Pentru militarii și funcționarii publici cu statut special care aparțin Ministerului Justiției, Serviciului de Protecție și Pază, Serviciului de Informații Externe și Serviciului de Telecomunicații Speciale, dosarele de pensionare se transmit la casa de pensii sectorială aparținând Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne sau Serviciului Român de Informații, după caz, potrivit protocoalelor încheiate între acestea.

(6) Casele de pensii sectoriale aparținând Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne sau Serviciului Român de Informații stabilesc și plătesc pensiile militarilor și funcționarilor publici cu statut special care aparțin Ministerului Justiției, Serviciului de Protecție și Pază, Serviciului de Informații Externe și Serviciului de Telecomunicații Speciale, potrivit protocoalelor încheiate”.

Art. 62 are următorul conținut: „(1) În vederea stabilirii pensiei militare de stat, organele prevăzute la art. 61 alin. (3) sunt obligate să întocmească dosarul de pensionare, acestea purtând întreaga răspundere pentru respectarea termenelor de depunere și exactitatea datelor înscrise.

(2) Dosarul de pensionare pentru invaliditate trebuie să conțină în mod obligatoriu și decizia medicală de încadrare în grad de invaliditate.

(3) Metodologia de întocmire a dosarului de pensionare se stabilește prin ordin comun al ministrului apărării naționale, al ministrului afacerilor interne și al directorului Serviciului Român de Informații, emis în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. 63 stabilește faptul că: „(1) Drepturile de pensie se stabilesc și se plătesc astfel:

a) de la data încetării plății soldelor/salariilor lunare ale militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special, după caz, a soldei/salariului sau pensiei susținătorului decedat dacă cererea, împreună cu actele necesare, a fost depusă la casa de pensii sectorială în cel mult 90 de zile de la data ivirii acestor situații;

b) din prima zi a lunii următoare celei în care cererea, împreună cu actele necesare, a fost depusă la casa de pensii sectorială peste termenul prevăzut la lit. a).

(2) Pentru persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare ulterior datei ieșirii din rândul militarilor în activitate/încetării raporturilor de serviciu sau ulterior decesului susținătorului, pensia se stabilește și se plătește cu începere din prima zi a lunii următoare celei în care s-a depus cererea, împreună cu actele necesare, la casele de pensii sectoriale.

(3) Plata drepturilor de pensie pentru care optează soțul supraviețuitor se efectuează începând cu data suspendării pensiei proprii”.

Conform art. 64, „(1) Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de casa de pensii sectorială, în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii.

(2) Decizia prevăzută la alin. (1) cuprinde temeiurile de fapt și de drept în baza cărora se admite sau se respinge cererea de pensionare, precum și termenul în care poate fi introdusă contestația.

(3) Decizia casei de pensii sectoriale se comunică persoanei care a solicitat pensionarea, în termen de 10 zile lucrătoare de la data emiterii”.

Art. 65 prevede faptul că în situația în care, ulterior stabilirii și/sau plății drepturilor de pensie, se constată diferențe între sumele stabilite și/sau plătite și cele legal cuvenite, casa de pensii sectorială operează, din oficiu ori la cererea persoanelor îndreptățite, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire.

De asemenea, Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1) se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripție, calculat de la data constatării diferențelor.

Conform art. 66, în sistemul pensiilor militare de stat, plata pensiei se face lunar.

Pensia se plătește personal titularului, tutorelui sau curatorului acestuia, persoanei căreia i s-a încredințat ori i s-a dat în plasament copilul urmaș sau, după caz, mandatarului desemnat prin procură specială.

Art. 67 are următorul conținut: „(1) Plata pensiei se face, în funcție de opțiunea pensionarului, prin mandat poștal, în cont curent sau în cont de card, în condițiile stabilite prin convențiile încheiate între casele de pensii sectoriale și Compania Națională „Poșta Română” – S.A. ori, după caz, între casele de pensii sectoriale și bănci.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică și în situația celorlalte drepturi bănești pentru stabilirea și plata cărora competența revine, potrivit legii, caselor de pensii sectoriale.

(3) Casele de pensii sectoriale transmit lunar, la domiciliul beneficiarilor din România, prin Compania Națională „Poșta Română” – S.A., taloanele de plată a drepturilor prevăzute la alin. (1) și (2), indiferent de modalitatea de plată pentru care au optat beneficiarii acestora”.

Art. 68 prevede următoarele: „(1) Cheltuielile cu transmiterea către beneficiari a drepturilor prevăzute la art. 67 alin. (1) și (2), precum și cele cu transmiterea taloanelor de plată la domiciliul beneficiarilor din România se suportă din bugetul de stat, prin stabilirea unor procente și tarife conform legilor bugetare anuale.

(2) Procentul prevăzut în situația în care achitarea drepturilor se face la domiciliul beneficiarilor se stabilește astfel încât cheltuielile totale de transmitere să nu depășească 1% din valoarea totală a sumelor plătite.

(3) Comisionul bancar prevăzut în situația în care plata drepturilor se face în cont curent sau în cont de card se stabilește astfel încât cheltuielile totale de transmitere să nu depășească 0,15% din valoarea totală a sumelor plătite”.

Art. 69 stabilește: „(1) Beneficiarii drepturilor bănești stabilite de casele de pensii sectoriale, care nu au domiciliul în România, pot opta pentru transferul în străinătate al acestor drepturi, în condițiile legii.

(2) Pensiile militare de stat sau alte drepturi de asigurări sociale cuvenite beneficiarilor stabiliți în străinătate pot fi transferate în alte țări, în condițiile reglementate prin instrumente juridice cu caracter internațional la care România este parte, în moneda țărilor respective ori într-o altă monedă asupra căreia s-a convenit.

(3) Cheltuielile generate de transferul în străinătate al pensiilor militare de stat sau altor drepturi de asigurări sociale, inclusiv comisioanele de schimb valutar, se suportă de beneficiar, cu excepția plăților care intră sub incidența Ordonanței de urgentă a Guvernului nr. 113/2009 privind serviciile de plată, aprobată cu modificări prin Legea nr. 197/2010, cu modificările și completările ulterioare, în cazul acestora din urmă comisioanele fiind suportate, proporțional, de către beneficiar și de către casele de pensii sectoriale”.

Conform art. 70, procedurile referitoare la efectuarea operațiunilor de plată a drepturilor bănești se aprobă prin ordine ale conducătorilor caselor de pensii sectoriale.

Art. 71 prevede următoarele: „(1) În sistemul pensiilor militare de stat, plata pensiei încetează începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze:

a) pensionarul a decedat;

b) pensionarul nu mai îndeplinește condițiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia;

c) pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaș prevăzut la art. 48 lit. c), precum și cel prevăzut la art. 50 alin. (1) și-au redobândit capacitatea de muncă, potrivit legii;

d) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul de urmaș prevăzut la art. 48 lit. c) sau cel prevăzut la art. 50 alin. (1) nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la revizuirea medicală obligatorie;

e) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaș prevăzut la art. 48 lit. c) sau cel prevăzut la art. 50 alin. (1) nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la convocarea prevăzută la art. 44

f) copilul, beneficiar al unei pensii de urmaș, a împlinit vârsta de 26 de ani, cu excepția situației prevăzute la art. 48 lit. c);

g) pensionarul urmaș a fost condamnat, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru infracțiunea de omor sau tentativă de omor, comisă asupra susținătorului.

(2) Datele referitoare la decesul persoanei, de natură să conducă la încetarea plății pensiei, în conformitate cu prevederile alin. (1) lit. a), se comunică de Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date.

(3) Instanțele judecătorești au obligația să comunice, în scris, informațiile de natură să conducă la încetarea plății pensiei, în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii pronunțate în situația prevăzută la alin. (1) lit. g), casei de pensii sectoriale în evidențele căreia se află pensionarul condamnat”.

Art. 72 stabilește: „(1) În sistemul pensiilor militare de stat, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze:

a) pensionarul și-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat, cu care România a încheiat convenție de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale dacă, potrivit prevederilor acesteia, pensia se plătește de către celălalt stat;

b) pensionarul de invaliditate sau pensionarul urmaș prevăzut la art. 48 lit. c) ori cel prevăzut la art. 50 alin. (1) nu se prezintă la revizuirea medicală obligatorie sau la convocarea comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne ori Serviciului Român de Informații;

c) copilul beneficiar al unei pensii de urmaș, prevăzut la art. 48 lit. a), a împlinit vârsta de 16 ani și nu face dovada continuării studiilor;

d) soțul supraviețuitor, beneficiar al unei pensii de urmaș, realizează venituri brute lunare pentru care, potrivit legii, asigurarea este obligatorie, dacă acestea sunt mai mari de 35% din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;

e) soțul supraviețuitor, beneficiar al unei pensii de urmaș, s-a recăsătorit;

f) soțul supraviețuitor, beneficiar al unei pensii militare de stat, optează pentru o altă pensie, potrivit legii, din sistemul public de pensii sau dintr-un alt sistem de asigurări sociale, neintegrat sistemului public de pensii;

g) pensionarul de invaliditate, încadrat în gradul I sau II, se încadrează în muncă, cu excepția situației în care a fost ales consilier local ori județean;

h) pensionarul de invaliditate, gradul III, se încadrează în muncă depășind jumătate din programul normal de lucru al locului de muncă respectiv, cu excepția situației în care a fost ales consilier local sau județean.

(2) În situația copilului, beneficiar al unei pensii de urmaș, în condițiile prevăzute la art. 48 lit. b), care nu face dovada continuării studiilor, plata pensiei se suspendă începând cu data de 1 octombrie a anului în curs.

(3) Plata indemnizației pentru însoțitor prevăzute la art. 41 alin. (1) se suspendă pe perioada în care pensionarul este internat într-o instituție de asistență socială sau într-o unitate medicală specializată, în care se asigură supraveghere și îngrijire permanente, cu excepția situațiilor în care pensionarul este nevăzător.

(4) Suspendarea plății pensiei și/sau a indemnizației pentru însoțitor se poate face și la cererea pensionarului, situație în care suspendarea plății se face începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea”.

Art. 73 prevede faptul că în sistemul pensiilor militare de stat, reluarea plății pensiei se face, la cerere, după cum urmează:

a) începând cu luna următoare celei în care a fost înlăturată cauza care, potrivit legii, a dus la suspendarea plății pensiei, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data la care cauza suspendării a fost înlăturată;

b) începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea, dacă depunerea acesteia s-a făcut după expirarea termenului prevăzut la lit. a);

c) de la data începerii anului școlar, în situația în care suspendarea plății pensiei s-a făcut în temeiul prevederilor art. 72 alin. (1) lit. c);

d) începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea de reluare a plății pensiei în cazul prevăzut la art. 72 alin. (4).

Conform art. 74: „(1) Încetarea, suspendarea sau reluarea plății pensiei, precum și orice modificare a drepturilor de pensie se fac prin decizie emisă de casele de pensii sectoriale, în condițiile respectării regimului juridic al deciziei de înscriere la pensie.

(2) Nu constituie modificare a drepturilor de pensie măsurile de indexare și actualizare a pensiilor generate de evoluția estimată a indicelui prețurilor de consum corelată cu creșterile medii salariale, acordate prin hotărâri ale Guvernului, cu excepția primei actualizări reglementate de art. 60 alin. (1)”.

Potrivit art. 75, prevederile prezentei legi referitoare la stabilirea și modificarea drepturilor, la încetarea, suspendarea și reluarea plății acestora se aplică și indemnizațiilor acordate prin legi speciale, ale căror stabilire și plată se află, potrivit legii, în competența materială a caselor de pensii sectoriale, cu excepția situațiilor în care legea specială de reglementare dispune altfel.

Art. 76 prevede următoarele: „(1) În sistemul pensiilor militare de stat pot cumula pensia cu venituri provenite din situații pentru care asigurarea este obligatorie, în condițiile legii, următoarele categorii de pensionari:

a) pensionarii militari care beneficiază de pensie de serviciu;

b) nevăzătorii;

c) pensionarii de invaliditate gradul III, precum și copiii beneficiari ai unei pensii de urmaș, încadrați în gradul III de invaliditate;

d) copiii beneficiari ai unei pensii de urmaș, prevăzuți la art. 48 lit. a) și b).

(2) Soțul supraviețuitor, beneficiar al unei pensii de urmaș, poate cumula pensia cu venituri din activități profesionale pentru care asigurarea este obligatorie, potrivit legii, dacă acestea nu depășesc 35% din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat”.

Conform art. 77, pensionarii militari care realizează stagii de cotizare în sistemul public de pensii sau care realizează vechime în muncă în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate sistemului public de pensii și care nu au fost valorificate la stabilirea pensiei militare de stat pot solicita stabilirea drepturilor de pensie în sistemul public de pensii ori în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate sistemului public de pensii, în condițiile protocoalelor încheiate între entitățile implicate.

Art. 78 are următorul conținut: „(1) Deciziile de pensii pentru limită de vârstă și anticipate ale pensionarilor militari rechemați în activitate sau care au redobândit calitatea de polițiști ori funcționari publici cu statut special în instituții din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională se revocă.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică din ziua în care militarul, polițistul sau funcționarul public cu statut special a fost rechemat în activitate ori a redobândit calitatea de polițist sau funcționar public cu statut special.

(3) Instituțiile prevăzute la alin. (1) au obligația de a comunica caselor de pensii sectoriale, în termen de 15 zile, persoanele care beneficiază de pensie militară și au fost rechemate în activitate sau au redobândit calitatea de polițist ori funcționar public cu statut special.

(4) La o nouă trecere în rezervă/încetare a raporturilor de muncă, vechimea care se ia în considerare la stabilirea pensiei militare de stat este cea valorificată la pensionarea anterioară, la care se adaugă timpul servit după rechemarea în activitate, respectiv timpul lucrat în calitate de polițist sau funcționar public cu statut special.

(5) În situația prevăzută la alin. (4), baza de calcul al pensiei este cea stabilită la art. 28”.

Conform art. 79, beneficiarii drepturilor prevăzute de prezenta lege sunt obligați să comunice casei de pensii sectoriale, în evidențele căreia se află, orice schimbare în situația proprie, de natură să conducă la modificarea condițiilor în funcție de care i-a fost stabilită sau i se plătește pensia, în termen de 15 zile de la data apariției acesteia.

Art. 80 stabilește: „(1) Sumele neîncasate de către pensionar, reprezentând pensia pe luna în care a avut loc decesul și/sau, după caz, drepturi restante de pensie, cuvenite și neîncasate până la deces, se plătesc soțului supraviețuitor, copiilor, părinților ori, în lipsa acestora, celorlalți moștenitori, în condițiile dreptului comun.

(2) Sumele prevăzute la alin. (1) pot fi solicitate în cadrul termenului general de prescripție”.

Art. 81 are următorul conținut: „(1) În sistemul pensiilor militare de stat, în afara pensiilor se mai pot acorda, în condițiile prezentei legi, următoarele drepturi:

a) tratament balnear și de recuperare, în condițiile legii;

b) ajutor de deces, conform prevederilor legale, în cazul decesului militarului, polițistului sau funcționarului public cu statut special, pensionarului militar ori al unui membru al familiei acestuia.

(2) Ajutorul de deces se acordă unei singure persoane, care face dovada că a suportat cheltuielile ocazionate de deces și care poate fi, după caz, soțul supraviețuitor, copilul, părintele, tutorele, curatorul sau, în lipsa acestora, oricare persoană care face această dovadă.

(3) Dovada prevăzută la alin. (2) se poate face prin orice mijloc de probă prevăzut de lege.

(4) Cuantumul ajutorului de deces se stabilește anual, prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. (2)

(5) În cazul decesului unui membru de familie, ajutorul de deces se acordă dacă acesta nu era asigurat sau nu avea calitatea de pensionar la data decesului.

(6) Se consideră membru de familie, în sensul alin. (5):

a) soțul/soția;

b) copiii proprii, copiii adoptați, copiii aflați în plasament familial sau cei încredințați spre creștere și educare familiei, în vârstă de până la 18 ani ori, dacă își continuă studiile, până la terminarea acestora, fără a depăși vârsta de 26 de ani, precum și copiii incapabili de muncă, indiferent de vârstă, dacă și-au pierdut capacitatea de muncă înaintea vârstelor menționate”.

Art. 82 prevede următoarele: „(1) Ajutorul de deces se suportă din bugetul de stat și se acordă, la cerere, pe baza certificatului de deces.

(2) Acordarea ajutorului de deces nu este condiționată de realizarea unei anumite vechimi în serviciu”.

Conform art. 83, ajutorul de deces se achită în termen de 24 de ore de la solicitare de:

a) angajator, în cazul decesului militarului, polițistului sau funcționarului public cu statut special, respectiv al unui membru de familie al acestuia;

b) casa de pensii sectorială sau centrul militar zonal/ județean/sector în cazul decesului pensionarului, respectiv al unui membru de familie al acestuia.

Art. 84 conține următoarele prevederi: „(1) Ajutorul de deces se achită persoanei îndreptățite sau mandatarului desemnat, prin procură specială, de către aceasta.

(2) Ajutorul de deces poate fi solicitat, pe baza actelor justificative, în cadrul termenului general de prescripție, calculat de la data decesului.

(3) Cuantumul ajutorului de deces solicitat potrivit alin. (2) se achită la nivelul cuvenit la data decesului stabilit conform legii”.

Art. 85 prevede: „(1) Casele de pensii sectoriale se înființează în subordinea sau în cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Român de Informații, după caz, ca structuri cu personalitate juridică și cu sediul în municipiul București.

(2) Casele de pensii sectoriale prevăzute la alin. (1) sunt succesoare de drept ale caselor de pensii sectoriale din Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne și Serviciul Român de Informații”.

Potrivit art. 86, atribuțiile, organizarea și funcționarea caselor de pensii sectoriale se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Român de Informații, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

După cum reiese din art. 87, cheltuielile privind organizarea și funcționarea caselor de pensii sectoriale se suportă din bugetul de stat, prin bugetele instituțiilor publice în subordinea cărora funcționează.

La art. 88 se prevede faptul că în aplicarea prevederilor prezentei legi, casele de pensii sectoriale îndeplinesc, în principal, următoarele atribuții:

a) asigură evidența, la nivel național, a tuturor beneficiarilor dispozițiilor prezentei legi;

b) stabilesc cuantumul pensiilor din sistemul pensiilor militare de stat prin decizii, conform prezentei legi;

c) asigură evidența drepturilor și obligațiilor stabilite în sistemul pensiilor militare de stat, pe baza codului numeric personal, în condițiile legii;

d) aplică prevederile convențiilor internaționale de asigurări sociale la care România este parte, precum și ansamblul reglementărilor comunitare și dezvoltă relații cu organisme similare în domeniul pensiilor militare și asigurărilor sociale din alte țări, în limita competențelor prevăzute de lege;

e) organizează selecția, pregătirea și perfecționarea profesională a personalului din domeniul pensiilor militare, în condițiile legii;

f) asigură introducerea, extinderea, întreținerea și protecția sistemelor automate de calcul și de evidență;

g) asigură reprezentarea în fața instanțelor judecătorești în litigiile în care sunt parte ca urmare a aplicării dispozițiilor prezentei legi;

h) asigură exportul în străinătate al prestațiilor stabilite potrivit reglementărilor legale în domeniu;

i) asigură evidența personalului prevăzut la art. 3 lit. a)-c), pentru contribuțiile individuale la bugetul de stat;

j) îndeplinesc orice alte atribuții stabilite prin dispoziții legale.

Art. 89 prevede faptul că realizarea atribuțiilor ce revin caselor de pensii sectoriale, potrivit legii, este supusă controlului Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Român de Informații, după caz.