Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat

În M. Of. nr. 556 din 27 iulie 2015, s-a publicat Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat.

Vă prezentăm, în continuare, prevederile Legii nr. 223/2015:

Conform art. 1, dreptul la pensii și asigurări sociale pentru militari, polițiști și funcționari publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare este garantat de stat și se exercită, în condițiile prezentei legi, prin sistemul pensiilor militare de stat și alte drepturi de asigurări sociale din domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității naționale, denumit în continuare sistemul pensiilor militare de stat.

Art. 2 stabilește faptul că principiile de bază ale sistemului pensiilor militare de stat sunt următoarele:

a) principiul unicității, potrivit căruia statul organizează și garantează sistemul de pensii militare de stat bazat pe aceleași norme de drept, pentru toți participanții la acesta;

b) principiul egalității, prin care se asigură tuturor participanților la sistemul de pensii militare de stat un tratament nediscriminatoriu între persoane aflate în aceeași situație juridică, în ceea ce privește drepturile și obligațiile prevăzute de lege;

c) principiul imprescriptibilității, potrivit căruia dreptul la pensie nu se prescrie;

d) principiul incesibilității, potrivit căruia dreptul la pensie nu poate fi cedat, total sau parțial;

e) principiul autonomiei, bazat pe organizarea, conducerea și administrarea, de sine stătătoare, a sistemului pensiilor militare de stat de către instituțiile din domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității naționale;

f) principiul recunoștinței față de loialitatea, sacrificiile și privațiunile suferite de militari, polițiști și funcționari publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și familiile acestora pe timpul carierei.

Potrivit art. 3, în înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarea semnificație:

a) militar – cadrul militar, astfel cum este definit de Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare, soldatul și gradatul profesionist, așa cum sunt definiți de Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaților și gradaților profesioniști, cu modificările și completările ulterioare, militarul angajat pe bază de contract, jandarmul angajat pe bază de contract, precum și preotul militar, așa cum este definit de Legea nr. 195/2000 privind constituirea și organizarea clerului militar;

b) polițist – funcționarul public cu statut special, astfel cum este definit de Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare;

c) funcționar public cu statut special – funcționarul public cu statut special din sistemul administrației penitenciare încadrat în Ministerul Justiției sau în unități subordonate acestuia, astfel cum este definit de Legea nr. 293/2004 privind Statutul funcționarilor publici cu statut special din Administrația Națională a Penitenciarelor, republicată;

d) pensionar militar – persoana definită la lit. a)-c), care beneficiază de pensie militară de stat în condițiile prezentei legi;

e) vechimea în serviciu – perioada în care o persoană din sistemul de apărare națională, ordine publică și securitate națională s-a aflat în una dintre următoarele situații:

1. a avut calitatea de cadru militar/polițist/funcționar public cu statut special, în activitate;

2. a avut calitatea de militar angajat pe bază de contract/jandarm angajat cu contract/polițist de frontieră angajat cu contract/soldat și gradat voluntar/soldat și gradat profesionist;

3. a îndeplinit serviciul militar ca militar în termen, militar cu termen redus, elev sau student al unei instituții militare de învățământ din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională pentru formarea cadrelor militare/polițiștilor/ funcționarilor publici cu statut special, cu excepția învățământului liceal;

4. a fost concentrată sau mobilizată ca rezervist;

5. fost în captivitate;

6. a îndeplinit activități pastoral-misionare, duhovnicești și religioase, în calitate de preot ori ca preot militar în instituțiile din sistemul de apărare națională, ordine publică și securitate națională, prin încheierea unui contract individual de muncă;

f) vechime cumulată – perioadele de timp recunoscute ca vechime în serviciu, vechime în muncă, stagiu de cotizare sau perioade asimilate în vederea obținerii unei pensii în condițiile legii;

g) vechime efectivă – vechimea prevăzută la lit. f), care nu cuprinde sporurile acordate pentru activitatea desfășurată în condiții deosebite, speciale sau alte condiții de muncă, respectiv grupa I și/sau a II-a de muncă;

h) stagiu potențial – perioada de timp prevăzută de prezenta lege acordată la calculul pensiei de invaliditate, ca o creditare pentru vechimea nerealizată din cauza afecțiunilor invalidante;

i) stagiu de cotizare – perioada în care persoanele prevăzute la lit. a)-c) au datorat/plătit contribuții de asigurări sociale de stat în sistemul public de pensii;

j) vârstă standard de pensionare – vârsta stabilită de prezenta lege, la care se poate obține pensie pentru limită de vârstă, în condițiile legii, precum și vârsta din care se operează reducerile prevăzute de lege;

k) case de pensii sectoriale – casele de pensii care funcționează în subordinea Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Român de Informații, care îndeplinesc atribuțiile prevăzute de prezenta lege și funcționează cu respectarea legislației în vigoare privind protecția informațiilor clasificate în instituțiile din sistemul național de apărare națională, ordine publică și securitate națională.

Potrivit art. 4, sistemul pensiilor militare de stat acoperă riscurile activității specifice sistemului de apărare, ordine publică și securitate națională, interzicerea sau restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți din Constituția României, precum și pierderile de venituri datorate invalidității, bătrâneții sau decesului.

Art. 5 prevede la primul alineat faptul că Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne și Serviciul Român de Informații asigură aplicarea reglementărilor referitoare la pensiile militare de stat și alte drepturi de asigurări sociale ale militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special și exercită controlul aplicării acestora.

Potrivit alineatului următor, fondurile necesare pentru plata pensiilor militare de stat și a altor drepturi de asigurări sociale cuvenite pensionarilor militari se asigură de la bugetul de stat, prin bugetele instituțiilor prevăzute la alin. (1).

Conform art. 6, administrarea sistemului pensiilor militare de stat se realizează prin case de pensii sectoriale.

Art. 7 prevede următoarele: „(1) În sistemul pensiilor militare de stat, evidența drepturilor de pensii militare de stat și a drepturilor de asigurări sociale se realizează pe baza codului numeric personal, dacă legea nu prevede altfel.

(2) Datele cu caracter personal actualizate pentru toți cetățenii români, cetățenii Uniunii Europene, ai statelor membre ale Spațiului Economic European, ai Confederației Elvețiene și pentru străinii care au înregistrat rezidența/șederea în România, pentru care casele de pensii sectoriale stabilesc drepturile de pensie și întocmesc documentații de plată și/sau efectuează plata pensiilor și a altor drepturi de asigurări sociale sunt furnizate acestora, gratuit, de către Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date.

(3) Datele prevăzute la alin. (2) sunt furnizate gratuit, la cererea caselor de pensii sectoriale, de către autoritățile, instituțiile publice sau orice altă instituție care deține astfel de informații”.

Potrivit art. 8, cheltuielile, în sistemul pensiilor militare de stat, acoperă contravaloarea pensiilor militare de stat și a altor drepturi de asigurări sociale, sumele necesare organizării și funcționării sistemului pensiilor militare de stat și a altor prestații prevăzute de lege.

Conform art. 9, condițiile de muncă în care se desfășoară activitatea militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special pot fi:

a) normale;

b) deosebite;

c) speciale;

d) alte condiții.

Art. 10 prevede faptul că militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special detașați în afara instituției din care fac parte beneficiază de condițiile de muncă specifice funcțiilor din care au fost detașați sau funcțiilor asimilate/similare, după caz.

Primul alineat al art. 11 prevede încadrarea locurilor de muncă în condiții deosebite, speciale și alte condiții se realizează pe baza criteriilor și metodologiei de încadrare prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 1.294/2001 privind stabilirea locurilor de muncă și activităților cu condiții deosebite, condiții speciale și alte condiții, specifice pentru cadrele militare în activitate, cu modificările ulterioare, și de Hotărârea Guvernului nr. 1.822/2004 privind stabilirea locurilor de muncă și activităților cu condiții deosebite, speciale și alte condiții, specifice pentru polițiști, cu modificările ulterioare.

De asemenea, se stabilește faptul că prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.294/2001, cu modificările ulterioare, aplicabile militarilor din cadrul Ministerului Justiției, se aplică și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare.

Ultimul alineat stipulează faptul că prevederile alin. (1) sunt aplicabile și militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare care au trecut în rezervă/retragere, respectiv au încetat raporturile de serviciu, până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Potrivit art. 12, în sistemul pensiilor militare de stat se acordă următoarele drepturi:

a) pensii militare de stat;

b) alte drepturi de asigurări sociale.

Conform art. 13, militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special pot beneficia de o singură pensie militară de stat.

Conform art. 14, în sistemul pensiilor militare de stat se acordă următoarele categorii de pensii:

a) pensia de serviciu;

b) pensia de invaliditate;

c) pensia de urmaș.

SECȚIUNEA 1 – Pensia de serviciu

Potrivit art. 15, pensia de serviciu poate fi:

a) pentru limită de vârstă;

b) anticipată;

c) anticipată parțială.

Art. 16 prevede următoarele: „(1) Au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, în activitate, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

a) au împlinit vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă;

b) au o vechime efectivă de cel puțin 25 de ani, din care cel puțin 15 ani reprezintă vechimea în serviciu.

(2) Vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă, prevăzută la alin. (1) lit. a), este de 60 de ani. Atingerea acestei vârste se realizează prin creșterea vârstelor standard de pensionare, conform eșalonării prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege”.

Art. 17, alin. (1), stabilește faptul că au dreptul la pensie de serviciu anticipată militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, în activitate, care îndeplinesc cumulativ condițiile de vechime prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. b), au împlinit vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă diminuată cu 5 ani și se află în una dintre următoarele situații:

a) sunt trecuți în rezervă ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a reorganizării unor unități și a reducerii unor funcții din statele de organizare, precum și pentru alte motive sau nevoi ale instituțiilor din domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității naționale;

b) sunt trecuți în rezervă sau direct în retragere ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară.

Următorul alineat stabilește faptul că la acordarea pensiei de serviciu anticipate, diminuarea vârstei standard de pensionare cu 5 ani prevăzută la alin. (1) nu poate fi cumulată cu nicio altă reducere reglementată de prezenta lege sau de alte acte normative.

Art. 18 prevede următoarele: „(1) Au dreptul la pensie de serviciu anticipată parțială militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, în activitate, care au o vechime efectivă de minimum 20 de ani, dintre care cel puțin 10 ani vechime în serviciu, și care se află în una dintre următoarele situații: a) sunt trecuți în rezervă ori au încetat raporturile de serviciu, ca urmare a reorganizării unor unități și a reducerii unor funcții din statele de organizare, precum și pentru alte motive sau nevoi ale instituțiilor din domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității naționale; b) sunt trecuți în rezervă sau direct în retragere ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară.

(2) Cuantumul pensiei anticipate parțiale pentru militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special în activitate prevăzuți la alin. (1) se calculează pentru numărul anilor de vechime în serviciu stabiliți în condițiile art. 3 lit. e), la care se adaugă sporurile acordate conform art. 24.

(3) La împlinirea vârstei standard de pensionare, prevăzută de prezenta lege, pensia de serviciu anticipată parțială devine pensie de serviciu pentru limită de vârstă, iar cuantumul pensiei militare se recalculează prin raportare la vechimea cumulată calculată la data trecerii în rezervă ori a încetării raporturilor de serviciu”.

Conform art. 19, militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, care la data trecerii în rezervă ori a încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condițiile de acordare a unei pensii de serviciu, dar au o vechime în serviciu de cel puțin 10 ani, beneficiază de pensie de serviciu la împlinirea vârstei standard de pensionare pentru limită de vârstă prevăzută de prezenta lege, pentru numărul anilor de vechime în serviciu, stabiliți în condițiile art. 3 lit. e), la care se adaugă sporurile acordate conform art. 24.

Potrivit art. 20, la împlinirea vârstei prevăzute de prezenta lege pentru obținerea pensiei militare de serviciu pentru limită de vârstă, pensia de serviciu anticipată devine, din oficiu, pensie de serviciu pentru limită de vârstă.

Art. 21 stabilește următarele: „(1) Militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special care, la data trecerii în rezervă/retragere sau încetării raporturilor de serviciu, îndeplinesc condițiile de vechime prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. b), au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei prevăzute la art. 16 alin. (2), astfel:

a) pentru activitate realizată în condiții de muncă deosebite:

b) pentru activitate realizată în condiții de muncă speciale și alte condiții:

(2) Reducerea vârstei standard de pensionare, potrivit alin. (1) sau în alte condiții stabilite prin acte normative, nu poate fi mai mare de 13 ani. Prin reducere, vârsta standard de pensionare nu poate fi mai mică de 45 de ani”.

Art. 22 stabilește: „(1) Militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, în activitate, care au o vechime efectivă de 20 de ani în calitate de personal din unități/structuri de intervenție și acțiuni speciale, personal în unități de intervenție antiteroristă, personal navigant pe elicoptere, avioane de vânătoare, vânătoare- bombardament și cercetare, aeronave de transport, aeronave de instrucție ale școlilor militare de aviație, scafandrii, precum și personalul din unitățile de comunicații, radiolocație și război electronic beneficiază, la cerere, de pensie de serviciu anticipată sau anticipată parțială, indiferent de vârstă, dacă au o vechime ca militar/polițist/funcționar public cu statut special, în activitate, de cel puțin 10 ani.

(2) La împlinirea vârstei standard de pensionare, persoanele prevăzute la alin. (1) beneficiază de pensie de serviciu pentru limită de vârstă în condițiile prevăzute de art. 18 alin. (3) sau, după caz, de art. 20”.

Art. 23 prevede: „(1) Vechimea în serviciu care se ia în considerare la stabilirea pensiei de serviciu este perioada în care o persoană s-a aflat în una sau mai multe din situațiile prevăzute la art. 3 lit. e), la care se adaugă sporurile acordate conform art. 24.

(2) Vechimea în serviciu pentru deschiderea dreptului la pensia de serviciu nu cuprinde și sporul acordat pentru activitatea desfășurată în condițiile de muncă prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 1.294/2001, cu modificările ulterioare, și de Hotărârea Guvernului nr. 1.822/2004, cu modificările ulterioare”.

Potrivit art. 24, la stabilirea pensiei se ia în calcul, pentru fiecare an lucrat efectiv, în condițiile stabilite de Hotărârea Guvernului nr. 1.294/2001, cu modificările ulterioare, și de Hotărârea Guvernului nr. 1.822/2004, cu modificările ulterioare, astfel:

a) 1 an și 3 luni, în cazul celor care și-au desfășurat activitatea în condiții deosebite;

b) 1 an și 6 luni, în cazul celor care și-au desfășurat activitatea în condiții speciale;

c) 2 ani, în cazul celor care și-au desfășurat activitatea în alte condiții.

Art. 25 stabilește: „(1) Constituie vechime pentru stabilirea pensiei militare de stat în condițiile art. 16-18, art. 22 și art. 32 și perioadele recunoscute ca vechime în serviciu, vechime în muncă, stagiu de cotizare sau perioade asimilate în condițiile legii, până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(2) Vechimea valorificată pentru stabilirea pensiei militare de stat conform alin. (1) nu se poate valorifica și în sistemul public de pensii sau în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate acestuia, în condițiile protocoalelor încheiate între entitățile implicate.

(3) În cazul în care din însumarea perioadelor de vechime rezultă fracțiuni de cel puțin 6 luni, acestea se întregesc la un an în favoarea beneficiarului, iar cele mai mici se neglijează”.

Art. 26 prevede „(1) Pentru cadrele militare, polițiștii și funcționarii publici cu statut special care la data trecerii în rezervă sau a încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condițiile de acordare a unei pensii prevăzute la art. 14 lit. a) și b), deschiderea dreptului la pensie se efectuează mai întâi de către sistemul în care îndeplinește condițiile cumulative de pensionare, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 19.

(2) Între sistemul pensiilor militare de stat și sistemul public de pensii, precum și sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate acestuia se recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea în muncă sau vechimea în serviciu, în vederea deschiderii dreptului la pensie în condițiile alin. (1).

(3) În situația prevăzută la alin. (1), pensia militară de stat se stabilește doar pentru perioadele de vechime în serviciu, la care se adaugă sporurile acordate conform art. 24, la calculul pensiei de invaliditate stagiul potențial se acordă doar de către ultimul sistem în care persoana a fost asigurată”.

Conform art. 27, perioadele de vechime în serviciu prevăzute la art. 3 lit. e) pct. 3-5, care sunt recunoscute ca perioade asimilate în sistemul public de pensii sau care constituie vechime în muncă sau în serviciu în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate sistemului public de pensii, se iau în calcul, opțional, în unul dintre sisteme.

Art. 28 prevede: „(1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media tuturor veniturilor brute realizate în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a)-c). La media obținută se adaugă un spor de până la 15% în condițiile stabilite prin ordin comun al conducătorilor instituțiilor din domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității naționale.

(2) Pentru militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special pensionați în condițiile art. 19, 26 și 38, baza de calcul utilizată pentru stabilirea pensiei militare de stat este cea prevăzută la alin. (1), actualizată la data deschiderii dreptului la pensie.

(3) Actualizarea prevăzută la alin. (2) se face la deschiderea drepturilor de pensii ca urmare a majorării soldei de funcție/salariului de funcție și soldei de grad/salariului gradului profesional, deținute la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu.

(4) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat pentru personalul trimis în misiune permanentă în străinătate, precum și pentru personalul suspendat ca urmare a exercitării unei funcții de demnitate publică, care îndeplinește, în această perioadă, condițiile de trecere în rezervă/încetare a raporturilor de serviciu cu drept la pensie, este cea prevăzută la alin. (1) și (2).

(5) În situația în care baza de calcul stabilită potrivit alin. (3) este mai mică decât cea stabilită potrivit alin. (1), personalul aflat în misiune permanentă în străinătate poate opta pentru situația cea mai avantajoasă.

(6) Pentru soțul/soția, militar, polițist sau funcționar public cu statut special, aflat/aflată în concediu fără plată pentru a-și urma soția/soțul trimisă/trimis în misiune permanentă în străinătate, în ultimii 5 ani anteriori îndeplinirii vârstei standard de pensionare, se utilizează ca bază de calcul media tuturor veniturilor brute realizate în 6 luni consecutive, la alegere, din ultimii 5 ani de activitate anteriori plecării în misiune.

(7) Pentru personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special detașați în afara instituțiilor publice de apărare, ordine publică și siguranță națională, pensia militară de stat se stabilește potrivit prevederilor art. 29.

8) La stabilirea venitului brut nu se au în vedere dispozițiile Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificările și completările ulterioare”.

Art. 29 stabilește „(1) Cuantumul pensiei de serviciu se determină în procente din baza de calcul, astfel:

a) militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, cu vechime cumulată conform art. 3 lit. f) de cel puțin 25 de ani, beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul prevăzută la art. 28;

b) pentru fiecare an care depășește vechimea prevăzută la lit. a), la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28, fără a se putea depăși venitul brut utilizat la calculul pensiei la data deschiderii dreptului la pensie.

(2) De pensie de serviciu beneficiază și militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special cu o vechime cumulată de până la 25 ani, cuantumul pensiei fiind diminuat cu 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28 pentru fiecare an care lipsește din vechimea integrală”.

Potrivit art. 30: „(1) Procentele corespunzătoare pentru activitatea desfășurată în condiții deosebite, speciale sau alte condiții, respectiv în grupa I și/sau a II-a de muncă, prevăzute la art. 29 alin. (1) lit. b) și alin. (2), se acordă militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special care au lucrat efectiv cel puțin 20 de ani în condiții deosebite sau 15 ani în condiții speciale sau alte condiții.

(2) În situația în care persoanele prevăzute la alin. (1) au lucrat mai puțin de 20 de ani în condiții deosebite, respectiv mai puțin de 15 ani în condiții speciale sau alte condiții, la procentul corespunzător activității desfășurate în condiții normale se acordă un spor proporțional cu timpul efectiv lucrat în condiții deosebite, speciale sau alte condiții, respectiv în grupa I și/sau a II-a de muncă, fără a depăși procentul prevăzut la art. 29 alin. (2)”.

Conform art. 31, cota de contribuție individuală la bugetul de stat este egală cu cota de contribuție individuală de asigurări sociale. Baza lunară de calcul al contribuției individuale o reprezintă solda lunară brută/salariul lunar brut.

De asemenea, începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, contribuția individuală la bugetul de stat, suportată de personalul prevăzut la art. 1, nu va diminua soldele/salariile nete realizate lunar.

SECȚIUNEA a 2-a – Pensia de invaliditate

Conform art. 32, au dreptul la pensie de invaliditate militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special care și-au pierdut total sau cel puțin jumătate din capacitatea de muncă din cauza:

a) producerii unor accidente de muncă sau a unei boli contractate în timpul și din cauza îndeplinirii serviciului militar/serviciului, tuberculozei, neoplaziilor, schizofreniei și SIDA;

b) accidentelor sau bolilor care nu au legătură cu îndeplinirea serviciului militar/serviciului.

Potrivit art. 33, beneficiază de pensie de invaliditate, în condițiile prevăzute la art. 32 lit. a), și elevii și studenții instituțiilor de învățământ din sistemul de apărare națională, ordine publică și securitate națională care și-au pierdut cel puțin jumătate din capacitatea de muncă, ca urmare a accidentelor de muncă sau a bolilor profesionale survenite în timpul și din cauza activității în aceste instituții.

Conform art. 34, pensia de invaliditate se determină în raport cu gradul de pierdere a capacității de muncă, astfel:

a) invaliditatea de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacității de muncă și a capacității de autoîngrijire, necesitând îngrijire sau supraveghere permanentă din partea altei persoane;

b) invaliditatea de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacității de muncă, cu posibilitatea invalidului de a se autoîngriji fără ajutorul altei persoane;

c) invaliditatea de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puțin jumătate din capacitatea de muncă, persoana putând să presteze o activitate profesională după trecerea sa în rezervă/încetarea raporturilor de serviciu, corespunzătoare a cel mult jumătate din timpul normal de muncă.

Art. 35 prevede „(1) Criteriile și normele pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II și III de invaliditate sunt prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 56/2012 pentru aprobarea criteriilor și normelor de diagnostic clinic, diagnostic funcțional și de evaluare a capacității de muncă pe baza cărora se stabilește aptitudinea și încadrarea în grade de invaliditate pentru cadrele militare, soldații și gradații voluntari, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare.

(2) Comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Român de Informații, după caz, organizează, îndrumă și controlează activitatea de expertiză medicală”.

Art. 36 are următorul conținut: „(1) Evaluarea capacității de muncă, în vederea stabilirii gradului de invaliditate, se face de către comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare națională, ordine publică și securitate națională.

(2) Pentru evaluarea capacității de muncă, cererea și documentele medicale ale solicitantului se depun la comisiile de expertiză medico-militară prevăzute la alin. (1).

(3) În urma examinării clinice și analizării documentelor medicale, comisiile de expertiză medico-militară prevăzute la alin. (1) emit decizii medicale de încadrare într-un grad de invaliditate, care vor fi avizate de comisia centrală de expertiză medico-militară a Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Român de Informații, după caz.

(4) În situația în care, pentru emiterea deciziei medicale prevăzute la alin. (3), sunt necesare investigații sau examinări de specialitate suplimentare, comisiile de expertiză medico- militară propun, după caz, prelungirea duratei concediului pentru incapacitate temporară de muncă, în condițiile legii.

(5) Decizia medicală prevăzută la alin. (3) se emite în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii și se comunică în termen de 5 zile de la emitere. În situațiile prevăzute la alin. (4), termenul de emitere a deciziei medicale se prelungește corespunzător.

(6) Decizia medicală asupra capacității de muncă poate fi contestată, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisia centrală de expertiză medico-militară a Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne sau a Serviciului Român de Informații, după caz.

(7) Contestația prevăzută la alin. (6) se soluționează în termen de 45 de zile de la înregistrare. Decizia emisă în soluționarea contestației se comunică în termen de 5 zile de la data soluționării.

(8) Deciziile comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Român de Informații, prevăzute la alin. (7), date în soluționarea contestațiilor, pot fi atacate la instanțele judecătorești competente în termen de 30 de zile de la comunicare.

(9) Deciziile medicale asupra capacității de muncă, precum și deciziile prevăzute la alin. (7) necontestate în termen rămân definitive și executorii”.

Potrivit art. 37, constituirea, organizarea, funcționarea și atribuțiile comisiilor de expertiză medico-militară se stabilesc prin regulament comun, aprobat de ministrul apărării naționale, ministrul afacerilor interne, ministrul justiției și directorul Serviciului Român de Informații.

Art. 38 stabilește faptul că militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, care și-au pierdut capacitatea de muncă din cauza unor accidente sau a unor boli care nu au legătură cu îndeplinirea serviciului militar/serviciului, beneficiază de pensia de invaliditate dacă au realizat, în condițiile legii, vechime în serviciu.

Art. 39 stabilește următoarele: „(1) Cuantumul pensiei de invaliditate se stabilește conform prevederilor art. 29 și 30.

(2) Vechimea utilizată pentru calculul pensiei de invaliditate se stabilește potrivit prevederilor art. 25 și 26.

(3) La suma procentelor cuvenite pentru vechimea efectivă se adaugă, pentru fiecare an potențial, până la realizarea vechimii de 25 de ani prevăzută la art. 16 alin. (1) lit. b), următoarele procente:

a) 1% pentru invaliditate de gradul I;

b) 0,8% pentru invaliditate de gradul II;

c) 0,6% pentru invaliditate de gradul III.

(4) Numărul anilor potențiali nu poate fi mai mare decât vechimea pe care persoana ar fi putut să o realizeze de la data acordării pensiei de invaliditate până la împlinirea vârstei standard de pensionare.

(5) Cuantumul pensiei de invaliditate stabilit în condițiile alin. (1), pentru cazurile prevăzute la art. 38, va fi diminuat după cum urmează:

a) cu 10% pentru gradul I de invaliditate;

b) cu 15% pentru gradul II de invaliditate;

c) cu 20% pentru gradul III de invaliditate”.

Conform art. 40, pentru invaliditatea survenită ca urmare a unor acțiuni specifice, din cauza unor accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente intervenite în timpul și din cauza serviciului sau a unor misiuni și operații în afara teritoriului român, militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special beneficiază de o pensie egală cu solda funcției de bază/salariul funcției de bază avută la data respectivă, dacă aceasta este mai avantajoasă decât o altă categorie de pensie la care au dreptul.

Art. 41 stabilește: „(1) Pensionarii încadrați în gradul I de invaliditate au dreptul la o indemnizație pentru însoțitor, în afara pensiei, în cuantumul stabilit pentru această categorie în sistemul public de pensii.

(2) Indemnizația pentru însoțitor se suportă de la bugetul de stat.

(3) În cazul pensionarilor încadrați în gradul I de invaliditate care beneficiază de pensie de invaliditate în mai multe sisteme de asigurări sociale, indemnizația pentru însoțitor se acordă numai de către ultimul sistem în care aceștia au fost asigurați”.

Art. 42 prevede următoarele: „(1) Pensionarii de invaliditate sunt supuși revizuirii medicale periodic, în funcție de afecțiune, la intervale cuprinse între un an și 3 ani, până la împlinirea vârstei prevăzute la art. 16 alin. (2), la termenele stabilite de comisiile de expertiză medico-militară.

(2) După fiecare revizuire medicală, comisiile de expertiză medico-militară emit o nouă decizie medicală asupra capacității de muncă, prin care se stabilește, după caz:

a) menținerea în același grad de invaliditate;

b) încadrarea în alt grad de invaliditate;

c) redobândirea capacității de muncă.

(3) Dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia medicală asupra capacității de muncă, emisă în urma revizuirii medicale.

(4) Neprezentarea, din motive imputabile pensionarului, la revizuirea medicală, atrage suspendarea plății pensiei începând cu luna următoare celei în care era prevăzută revizuirea medicală sau, după caz, încetarea plății pensiei, în condițiile legii.

(5) Revizuirea medicală se poate efectua și la cererea pensionarilor, dacă starea sănătății lor s-a îmbunătățit sau, după caz, s-a agravat.

(6) Decizia medicală asupra capacității de muncă emisă la revizuirea medicală urmează aceleași proceduri de contestare și soluționare, conform prevederilor art. 36”.

Art. 43 prevede: „(1) Nu mai sunt supuși revizuirii medicale pensionarii de invaliditate care:

a) prezintă invalidități care afectează ireversibil capacitatea de muncă;

b) au împlinit vârsta prevăzută la art. 16 alin. (2);

c) au dreptul la pensia de serviciu în condițiile art. 17 alin. (1) lit. b) și ale art. 18 alin. (1) lit. b).

(2) Constatarea situațiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) se face numai cu avizul comisiei centrale de expertiză medico-militară a Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Român de Informații, după caz”.

Art. 44 stabilește următoarele: „(1) Comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Român de Informații pot convoca, pentru expertizare, pensionarul de invaliditate.

(2) Concluziile expertizării sunt obligatorii și definitive până la următoarea revizuire medicală.

(3) Neprezentarea la comisiile centrale de expertiză medico- militară ale Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Român de Informații, din motive imputabile pensionarului, atrage suspendarea plății pensiei”.

Art. 45 dispune următoarele: „(1) Militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special care au dreptul la pensie de invaliditate pot opta, la deschiderea dreptului de pensie, pentru pensia mai avantajoasă dintre pensia de invaliditate și pensia de serviciu anticipată sau anticipată parțială, după caz, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute de prezenta lege pentru acordarea acestora.

(2) La împlinirea vârstei prevăzute de prezenta lege pentru obținerea pensiei militare de serviciu pentru limită de vârstă, beneficiarii pensiei de invaliditate pot opta pentru pensia care îi avantajează”.