O.U.G. nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc – modificări (Legea nr. 124/2015)

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 15 alin. (4) lit. c) prevedea faptul că au operat jocuri de noroc la distanță, așa cum sunt prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. h)-n) în România și fără să declare și să plătească sumele datorate conform respectivei ordonanțe de urgență. Operatorii care exploatează jocurile de noroc la distanță prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. h)-n), care nu au achitat taxele de licență și de autorizare, precum și alte sume datorate, sunt introduși pe o «listă neagră» a organizatorilor nelicențiați până la clarificarea situației și sunt scoși din «lista neagră» doar prin decizia Comitetului de Supraveghere al O.N.J.N. Condițiile de introducere și de scoatere a operatorilor în «lista neagră» erau reglementate prin ordin al președintelui O.N.J.N.

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 15 alin. (6) lit. a) în partea introductivă și lit. (i) avea următorul conținut: pentru jocurile tip slot-machine, numărul minim de mijloace de joc care pot fi exploatate de același operator economic este de 100 de slot-machine, care pot fi exploatate în cadrul aceleiași locații sau în locații diferite. Dacă numărul autorizațiilor de exploatare a jocurilor de noroc plătite de organizator scădea sub numărul prevăzut în respectiva ordonanță de urgență, licența de organizare a jocurilor de noroc se revocă de drept, fără îndeplinirea altor proceduri prealabile. Numărul de slot-machine, pentru fiecare locație, este de:

(i) sală de jocuri – minimum 20 slot-machine pentru municipiul București sau minimum 15 slot-machine în alte locații decât municipiul București. Pentru spațiile în care se desfășuara acest gen de activitate, ca activitate principală, în aceste locații se puteau desfășura și alte activități economice, inclusiv cele prevăzute de respectiva ordonanță de urgență. Pentru această categorie se acorda Autorizație Clasa A, conform punctului 1 subpunctul II din anexa ce făcea parte integrantă din respectiva ordonanță de urgență.

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 16 alin. (1) prevedea faptul că operatorii economici care dețin licență de organizare a jocurilor de noroc și exploatează, pe bază de autorizație de exploatare a jocurilor de noroc, jocuri tip slot-machine, pot organiza sisteme de tip „jack-pot” prin interconectarea jocurilor tip slot-machine dintr-o locație, dacă se utilizau sisteme de joc de tip „mistery”, sau a aparatelor de același tip, dacă se utilizau sisteme de joc de tip „progresiv”. Organizatorii sistemelor de tip „jack-pot”, pentru fiecare sistem, notificau acest fapt O.N.J.N.-ului anterior începerii exploatării activității, parametrii de definire a algoritmului aleatoriu de acordare a premiilor, precum și valoarea maximă a premiilor ce poate fi atinsă, seriile jocurilor tip slot-machine interconectate în sistem și locația/locațiile în care sunt exploatate acestea. Organizatorii de jocuri de noroc sunt obligați să informeze O.N.J.N. cu privire la mutarea mijloacelor de joc pentru care dețin autorizație de exploatare anterior realizării operațiunii.

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 16 alin. (4) prevedea faptul că operatorii economici care dețin licență de organizare a jocurilor de noroc și exploatează, pe bază de autorizație de exploatare a jocurilor de noroc, jocuri de noroc caracteristice activității cazinourilor pot organiza turnee de poker în baza unui regulament aprobat de comisie și cu condiția plății taxei de organizare. Cuantumul taxei de organizare anuale este cel stabilit prin anexa la respectiva ordonanță de urgență și constituia venit la bugetul de stat.

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 17 alin. (10) prevedea: Comitetul de Supraveghere al O.N.J.N. aprobă o listă a laboratoarelor din România și din statele membre ale Uniunii Europene, sau din celelalte state semnatare ale Acordului privind Spațiul Economic European ori din Confederația Elvețiană, care pot face teste pentru echipamentele de jocuri de noroc și pentru software-ul care contribuie la conectarea on-line a jocurilor de noroc, aprobă tipurile și modificările aduse unor astfel de echipamente testate de aceste laboratoare, care pot fi fabricate și importate pentru a fi operaționale în România. Condițiile legale care trebuiau îndeplinite pentru introducerea în listă, cerințele pentru testarea echipamentelor pentru jocuri de noroc și a software-ului jocurilor de noroc, precum și procedura pentru efectuarea inspecțiilor, se stabileau prin normele de aplicare ale respectivei ordonanțe de urgență și prin ordin al președintelui O.N.J.N. Echipamentele pentru jocuri de noroc și software-ul, care nu sunt aprobate de Comitet, nu pot funcționa pe teritoriul României.

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 17 alin. (11) dispunea: Comitetul de Supraveghere al O.N.J.N. instituie o „listă neagră” a organizatorilor de jocuri de noroc nelicențiați în România. „Lista neagră” care conține organizatorii de jocuri care desfășoară ori au desfășurat activități de jocuri de noroc nelicențiate este inițiată la propunerea direcțiilor de specialitate din cadrul O.N.J.N., iar aprobarea pentru introducerea și eliminarea din „lista neagră” se face cu respectarea prevederilor respectivei ordonanțe de urgență, ale normelor de aplicare ale acesteia și ale ordinului președintelui O.N.J.N. O.N.J.N. publica pe site-ul propriu „lista neagră” actualizată a acestor organizatori nelicențiați.

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 19 alin. (1) prevedea: Controlul tehnic al mașinilor, instalațiilor, dispozitivelor, meselor de jocuri de noroc și al altor mijloace de joc, cu excepția celor pentru care există certificate recunoscute la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, în Turcia sau într-un stat care este parte contractantă la Acordul privind Spațiul Economic European sau al programelor informatice care nu fac parte integrantă din mijlocul de joc respectiv, se exercita de către Biroul Român de Metrologie Legală sau de către organisme de evaluare a conformității acreditate în acest scop de către Asociația de Acreditare din România – Organismul Național de Acreditare, denumite în continuare firme specializate în domeniu și aprobate de Comitetul de Supraveghere al O.N.J.N. Condițiile legale pe care trebuia să le îndeplinească organismele de evaluare a conformității acreditate în acest scop de către Asociația de Acreditare din România – Organismul Național de Acreditare, denumit în continuare RENAR, se stabilesc prin ordin al președintelui O.N.J.N.

Art. 19 alin. (4) dispunea faptul că normele tehnice de verificare utilizate de Biroul Român de Metrologie Legală și de firmele specializate în domeniu, se stabilesc prin ordin comun al președintelui O.N.J.N. și al ministrului economiei, comerțului și turismului. Tarifele practicate pentru activitățile de control tehnic în domeniul jocurilor de noroc se stabilesc prin ordin comun al președintelui O.N.J.N. și al ministrului finanțelor publice.

În sfârșit, art. 19 alin. (5) stabilea faptul că în normele tehnice de verificare utilizate de Biroul Român de Metrologie Legală și de firmele specializate în domeniu se cuprindea și verificarea drepturilor de utilizare asupra programelor informatice utilizate, cu evidențierea distinctă a verificării efectuate și a rezultatelor acesteia în documentele eliberate de Biroul Român de Metrologie Legală și de către firme specializate în domeniu.

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 19 alin. (8) prevedea: Controlul mijloacelor de joc utilizate pentru exploatarea jocurilor de noroc bingo organizate prin intermediul sistemelor rețelelor de televiziune, indiferent de modul constructiv sau operațional al acestora, se realiza de către Biroul Român de Metrologie Legală și de firmele specializate în domeniu.

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 19¹ alin. (1) stabilea: Controlul tehnic, monitorizarea și supravegherea pentru jocurile de noroc prevăzute la art. 10 alin. (1) din respectiva ordonanță de urgență, se realiza exclusiv de către Direcțiile de specialitate din cadrul O.N.J.N.

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 20 alin. (1) prevedea faptul că operatorii economici care desfășurau activități de: producție, distribuție, reparații și întreținere pentru mijloacele de joc, import, export, achiziție intracomunitară, livrare intracomunitară sau alte activități cu componente sau mijloace de joc, în scopul comercializării sau utilizării, sub orice formă, pe teritoriul României, erau obligați să obțină licență de la Comitetul de supraveghere al O.N.J.N. De asemenea, au obligația ca în termen de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării operațiunilor de producție, import, export, achiziție sau livrare intracomunitară în documentele contabile, sau a operațiunilor de comercializare ori utilizare sub orice formă pe teritoriul României, conform prevederilor Legii contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, să declare aceste mijloace de joc O.N.J.N., conform prevederilor normelor de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență.

De asemenea, art. 20 alin. (3) stabilea faptul că sunt interzise producerea, importul, distribuirea, deținerea, instalarea de mijloace de joc pe teritoriul României, în scopul organizării de jocuri de noroc, astfel cum acestea sunt definite prin respectiva ordonanță de urgență, fără licență și fără notificarea O.N.J.N. Scopul organizării jocurilor de noroc se prezumă dacă mijlocul de joc este identificat la sediul social, la punctele de lucru, în anexele acestora sau în mijloacele de transport utilizate de operatorii economici care au în obiectul de activitate organizarea de jocuri de noroc, precum și în orice spațiu public în care se află mijloace de joc, indiferent de proprietarul acestora.

În sfârșit, art. 20 alin. (6) dispunea faptul că operatorii economici care desfășurau activități conexe în domeniul jocurilor de noroc la distanță în România, respectiv: operatorii care ofereau management și facilități de găzduire pe platforma lor de jocuri, procesatorii de plăți, producătorii și distribuitorii de software, afiliații, certificatori și auditori, erau obligați să obțină licență de la Comitetul de Supraveghere al O.N.J.N. pentru desfășurarea acestui gen de activități, conform prevederilor normelor de aplicare ale respectivei ordonanțe de urgență.

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 21 alin. (6) prevedea faptul că partenerii, acționarii, membrii echipei manageriale și ai corpului de control al organizatorului licențiat de jocuri de noroc, proprietarul sau chiriașul unui local în care se desfășoară jocuri de noroc, angajații operatorului de jocuri de noroc și personalul O.N.J.N., nu pot participa la jocuri de noroc operate în România.

Alte prevederi ale Legii nr. 124/2015

Potrivit art. II alin. (1), operatorii economici care dețin licență de organizare și autorizație de exploatare a jocurilor de noroc, valabilă la data intrării în vigoare a prezentei legi, și nu doresc continuarea activității în noile condiții pot desfășura această activitate până la data expirării autorizațiilor, cu respectarea prevederilor art. 27 din O.U.G. nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2010, cu modificările și completările ulterioare, și a următoarelor condiții:

a) în cazul în care societatea se află în perioada de valabilitate a licenței, pentru perioada tranzitorie, societatea are obligația ca pentru desfășurarea activității să achite taxa de licență în cuantumul prevăzut de vechea normă legală, licența fiind valabilă până la data expirării ultimei autorizații;

b) autorizațiile de exploatare aprobate până la data de 13 februarie 2015 își mențin valabilitatea, cu condiția achitării acestora în cuantumul prevăzut la data acordării;

c) până la data expirării tuturor autorizațiilor de exploatare deținute, organizatorii de jocuri de noroc menționați mai sus nu vor fi obligați să întregească numărul minim de mijloace de joc autorizate.

La alin. următor prevede faptul că la operatorii economici care dețin licență de organizare a jocurilor de noroc valabilă la data intrării în vigoare a prezentei legi și nu doresc continuarea activității pentru care au fost licențiați se instituie obligativitatea efectuării unei inspecții fiscale până la data expirării ultimei autorizații.

Conform art. II alin. (3), Operatorii economici care dețin licență de organizare a jocurilor de noroc valabilă la data intrării în vigoare a prezentei legi și nu doresc continuarea activității pentru care au fost licențiați nu vor mai putea solicita o nouă licență decât după un interval de 12 luni de la expirarea autorizației/ultimei autorizații.

La alin. (4) prevede faptul că de la data intrării în vigoare a respectivei, operatorii jocului tip slot-machine, astfel cum este definit la art. 10 alin. (1) lit. e) pct. (i) și (iii) din O.U.G. nr. 77/2009, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2010, cu modificările și completările ulterioare, au obligația de a achita taxa de viciu în tranșe trimestriale, odată cu plata autorizației.

Conform alin. (5), condițiile referitoare la numărul de mijloace de joc/locații și cuantumul garanțiilor rămân valabile până la expirarea autorizației/ultimei autorizații.

Potrivit alin. (6), conectarea aparatelor de joc tip slot-machine, astfel cum sunt definite la art. 10 alin. (1) lit. e) din O.U.G. nr. 77/2009, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2010, cu modificările și completările ulterioare, la Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (O.N.J.N.), precum și celelalte condiții referitoare la numărul minim de mijloace de joc și constituirea garanțiilor pentru cei care continuă activitatea în noile condiții se vor realiza până la data de 31 decembrie 2015.

Conform alin. (7), Comitetul de Supraveghere al O.N.J.N. poate acorda drept de organizare și exploatare a jocurilor de noroc la distanță, până la data de 31 decembrie 2015, operatorilor economici care îndeplinesc următoarele condiții:

a) depun documentele doveditoare ale societății;

b) dețin un cont bancar pentru depozitarea banilor jucătorilor deschis la o bancă din România;

c) probează faptul că software-ul utilizat pentru desfășurarea jocurilor de noroc la distanță a fost certificat de către un laborator specializat, autorizat să funcționeze pe teritoriul României, într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-un alt stat semnatar al Acordului privind Spațiul Economic European ori în Confederația Elvețiană – care deține certificare ISO 17025;

d) desemnează un reprezentant autorizat al societății, în cazul în care aceasta este înregistrată într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau într-un alt stat semnatar al Acordului privind Spațiul Economic European ori în Confederația Elvețiană, reprezentant care trebuie să aibă domiciliul pe teritoriul României și puteri reprezentative într-o măsură în care el este împuternicit pentru încheierea contractelor în numele persoanei străine și pentru reprezentare în fața autorităților de stat și a instanțelor din România;

e) probează faptul că sistemul informatic central al organizatorului are un sistem de înregistrare și de identificare a participanților la joc și prezintă auditarea întregului sistem de către un laborator specializat, autorizat să funcționeze pe teritoriul României, într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-un alt stat semnatar al Acordului privind Spațiul Economic European ori în Confederația Elvețiană – care deține certificare ISO 27001;

f) dovedește că echipamentele de comunicații și punctul central unde este amplasat sistemul informatic central al organizatorului sunt pe teritoriul României sau pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene ori pe teritoriul unui alt stat membru al Acordului privind Spațiul Economic European sau în Confederația Elvețiană;

g) prezintă dovada plății în avans a taxelor prevăzute în O.U.G. nr. 77/2009, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2010, cu modificările și completările ulterioare. Se datorează taxă de autorizare pentru toți participanții la joc care accesează platforma de joc de pe teritoriul României și toți participanții la joc cetățeni români care nu au rezidență fiscală într-un alt stat;

h) pune la dispoziție datele privitoare la cifra de afaceri a companiei și un plan de afaceri;

i) pune la dispoziție o listă a contractelor pe care le deține cu: procesatorul de plăți, platforma de joc, auditor, certificator și afiliați, chiar dacă aceștia nu dețin în prezent licență în România;

j) pune la dispoziția Comitetului de Supraveghere al O.N.J.N. o declarație pe propria răspundere a reprezentantului legal al operatorului, din care să reiasă faptul că a desfășurat/nu a desfășurat, prin intermediul unei platforme de joc personalizate la nivelul organizatorului, jocuri de noroc la distanță în România, pentru toți participanții la joc care au accesat platforma de joc de pe teritoriul României și toți participanții la joc cetățeni români care nu au rezidență fiscală într-un alt stat;

k) pune la dispoziție orice alte documente sau informații solicitate de O.N.J.N.;

l) toată corespondența, documentele și informațiile solicitate de O.N.J.N. vor fi puse la dispoziție în limba română, certificate de un traducător autorizat, după caz.

La alin. (8) prevede faptul că, prin derogare de la prevederile O.U.G. nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2010, cu modificările și completările ulterioare, nu este considerată infracțiune în sensul art. 23 alin. (1) desfășurarea fără licență sau autorizație a jocurilor de noroc la distanță până la data de maximum 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, dacă organizatorii de jocuri de noroc la distanță care au operat în România plătesc taxele de licență pentru perioada în care au operat și taxa de autorizare în cuantum de 20% din veniturile organizatorului așa cum sunt definite la art. 1¹ din ordonanță. Pentru calculul taxei de autorizare prevăzute în prezentul alineat organizatorul are obligația să pună la dispoziția Comitetului de Supraveghere al O.N.J.N. un audit financiar din care să reiasă sumele încasate de la jucători cu titlul de taxă de participare la joc și premiile acordate (inclusiv „jack-pot”-ul) pentru fiecare tip de joc pe o zi/lună calendaristică sau, după caz, pentru jocurile de noroc în care organizatorul încasează un comision de la participanții/câștigătorii la jocurile de noroc, încasările obținute (comisioanele reținute de la participanții la joc), respectiv cota-parte din suma percepută de organizator, conform regulamentelor de joc pe o zi/lună calendaristică. Plata celor două taxe în cuantumurile prevăzute în prezentul alineat exonerează de răspundere penală și fiscală firmele care au desfășurat activitatea de jocuri de noroc la distanță până la termenul prevăzut în respectivul alineat.
 

👍Citește și: Codul fiscal – modificări (Legea nr. 124/2015)