Lipsa invocării exprese a excepțiilor procesuale în apel. Distincția dintre apărările de fond și excepțiile procesuale în analiza interesului și calității procesuale active într-o acțiune în anularea mărcii pentru rea-credință

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a IV-a civilă, la data de 27 octombrie 2021, sub nr. x/2021, reclamanta A. S.R.L. a chemat în judecată pe pârâţii Calea x S.R.L. şi Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci, solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce se va pronunţa în cauză, să dispună: anularea Mărcii nr. 171546 înregistrată la data de 8 februarie 2021, obligarea pârâtului Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci să radieze marca „Mocăniţa Apusenilor” din Registrul Naţional al Mărcilor, interzicerea utilizării de către pârâta Calea x S.R.L., în orice fel, a mărcii „Mocăniţa Apusenilor” în activitatea sa comercială, cu cheltuieli de judecată.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1784 din 25 iunie 2024)

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă. Omisiunea părţii de a exercita calea de atac a apelului împotriva soluţiei de respingere a excepţiei. Motiv invocat omisso medio

Deşi excepțiile procesuale absolute pot fi invocate în orice etapă a procesului, chiar și în fața instanței de recurs, aceasta nu însemnă că pot fi reiterate de titularul ei în fiecare etapă procesuală, întrucât odată soluționată de instanța în fața căreia a fost invocată, reformarea soluției nu poate opera decât prin formularea căii de atac împotriva actului de procedură prin care instanța s-a pronunțat asupra excepției.

(ICCJ, Secția I civilă, decizia nr. 889 din 20 aprilie 2021)

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Societate radiată din registrul comerțului. Lipsa capacității procesuale de folosință. Cerere de introducere în cauză a foștilor asociați. Condiții și efecte

În cazul persoanelor juridice transmiterea legală a calităţii procesuale se realizează prin reorganizarea sau transformarea persoanei juridice care are calitatea de parte în proces.
În cazul în care societatea pârâtă a fost dizolvată şi radiată din registrul comerţului, este corectă soluția instanței de apel de admitere a excepției lipsei capacității de folosință a acesteia și de respingere a lărgirii cadrului procesual prin introducerea în cauză a foștilor asociați ai societății falite radiate, în condițiile în care nu se poate vorbi despre o transmitere convenţională a calităţii procesuale în sensul dispozițiilor art. 38 C. proc. civ.

(I.C.C.J., secția a II-a civilă, decizia nr. 314 din 11 februarie 2021)

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Declararea recursului de către o persoană lipsită de capacitate de exercițiu. Sancțiune

Potrivit dispozițiilor alin. (2) al art. 57 C.proc.civ., persoana pusă sub interdicţie, fiind lipsită de capacitate de exerciţiu, nu poate sta personal în proces ci doar prin reprezentantul său legal, respectiv tutorele desemnat în condiţiile art. 166 Cod civil, sau curatorul special. Prin urmare, în condiţiile în care tutorele desemnat pe seama părții recurente nu şi-a însuşit recursul declarat de aceasta, devin incidente dispoziţiilor art.57 alin. (4) C.proc.civ., potrivit cărora actele de procedură îndeplinite de cel care nu are exerciţiul drepturilor procedurale sunt anulabile.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 503 din 16 februarie 2019)

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Acţiunea în răspundere contra fondatorilor, administratorilor, directorilor, membrilor directoratului sau consiliului de supraveghere din cadrul societăţii pe acţiuni, introdusă de adunarea generală a acţionarilor. Lipsa capacităţii procesuale active a Adunării Generale

Potrivit art. 155 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, acţiunea în răspundere contra administratorilor, directorilor, membrilor directoratului şi consiliului de supraveghere din cadrul societăţilor pe acţiuni, pentru daune cauzate societăţii de aceştia prin încălcarea îndatoririlor lor faţă de societate, aparţine Adunării Generale. Conform art. 155 alin. (2) din aceeaşi lege, Adunarea Generală desemnează, totodată, persoana însărcinată să exercite acţiunea în justiţie. În consecinţă, calitatea subiectivală de drept material societar pentru a hotărî angajarea răspunderii patrimoniale prin acţiune în justiţie a administratorului, directorului, membrului directoratului sau consiliului de supraveghere, inclusiv prerogativa de a desemna persoana care urmează a susţine acţiunea în justiţie, aparţine Adunării Generale a Acţionarilor, însă calitatea subiectivală procesuală, cu legitimare procesuală în exercitarea acţiunii în justiţie în scopul hotărât de Adunarea Generală a Acţionarilor, aparţine societăţii în cadrul căreia este organizată şi funcţionează Adunarea Generală a Acţionarilor.

(Curtea de Apel Timișoara, s. I civ., decizia nr. 554 din 29 iunie 2018)

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Recurs declarat de o persoană pusă sub interdicție. Sancțiune

Potrivit dispozițiilor alin. (2) al art. 57 C.proc.civ., persoana pusă sub interdicţie, fiind lipsită de capacitate de exerciţiu, nu poate sta personal în proces ci doar prin reprezentantul său legal, respectiv tutorele desemnat în condiţiile art. 166 Cod civil, sau curatorul special. Prin urmare, în condiţiile în care tutorele desemnat pe seama părții recurente nu şi-a însuşit recursul declarat de aceasta, devin incidente dispoziţiilor art.57 alin. (4) C.proc.civ., potrivit cărora actele de procedură îndeplinite de cel care nu are exerciţiul drepturilor procedurale sunt anulabile.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 503 din 16 februarie 2018)

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Competenţa teritorială în cazul promovării acţiunii de către o sucursală

În baza art. 56 alin. (2) C. proc. civ. sucursalelor le este conferită de legea de procedură civilă legitimare procesuală activă, chiar neavând personalitate juridică, dar constituite potrivit legii, rațiunea legiuitorului fiind legată de drepturile și obligațiile persoanei juridice care se exercită prin intermediul sucursalei. În speţă, reclamantul (Sucursala Regională de Transport Feroviar Călători Timișoara) a indicat sediul în Timişoara, pârâtul fiind un angajat, iar obiectul constă în recuperarea prejudiciului reprezentat de contravaloarea a 50 litri motorină nejustificaţi, astfel că Înalta Curte a apreciat că noţiunea de „sediu” prevăzută de art. 269 alin. (2) C. muncii nu se referă numai la sediul principal al persoanei juridice, ci și la sediul secundar, cum este cel al unei sucursale, ce are capacitate procesuală de folosință și de exercițiu.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 275 din 30 ianuarie 2018)

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Acţiunea în răspundere contra fondatorilor, administratorilor, directorilor, membrilor directoratului sau consiliului de supraveghere din cadrul societăţii pe acţiuni, introdusă de adunarea generală a acţionarilor. Lipsa capacităţii procesuale active a Adunării Generale

Potrivit art. 155 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, acţiunea în răspundere contra administratorilor, directorilor, membrilor directoratului şi consiliului de supraveghere din cadrul societăţilor pe acţiuni, pentru daune cauzate societăţii de aceştia prin încălcarea îndatoririlor lor faţă de societate, aparţine Adunării Generale. Conform art. 155 alin. (2) din aceeaşi lege, Adunarea Generală desemnează, totodată, persoana însărcinată să exercite acţiunea în justiţie. În consecinţă, calitatea subiectivală de drept material societar pentru a hotărî angajarea răspunderii patrimoniale prin acţiune în justiţie a administratorului, directorului, membrului directoratului sau consiliului de supraveghere, inclusiv prerogativa de a desemna persoana care urmează a susţine acţiunea în justiţie, aparţine Adunării Generale a Acţionarilor, însă calitatea subiectivală procesuală, cu legitimare procesuală în exercitarea acţiunii în justiţie în scopul hotărât de Adunarea Generală a Acţionarilor, aparţine societăţii în cadrul căreia este organizată şi funcţionează Adunarea Generală a Acţionarilor.

(Curtea de Apel Timișoara, s. I civ., decizia nr. 554 din 29 iunie 2016)

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Efectele radierii comerciantului, persoană juridică din Registrul Comerţului, asupra capacităţii procesuale de folosinţă – consecinţe sub aspectul calităţii societăţii de subiect al procedurii insolvenţei

Radierea unei societăţi comerciale, are drept consecinţe încetarea societăţii ca persoana juridică, încetând astfel şi capacitatea sa procesuală de folosinţă, în sensul că societatea respectivă nu mai poate avea drepturi şi obligaţii juridice, nu mai deţine organe de conducere, astfel încât nu poate avea calitatea de subiect al procedurii de lichidare judiciară întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 85/2006. Analiza existenţei capacităţii procesuale de folosinţă, constând în aptitudinea unei persoane de a avea drepturi şi obligaţii pe plan procesual, reprezintă o condiţie obligatorie pe care instanţa trebuie a o analiza la data soluţionării cererii formulată în temeiul Legii insolvenţei nr. 85/2006.

(Curtea de Apel Suceva, s. a II-a civ., decizia nr. 463 din 7 decembrie 2015)

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Lipsa capacităţii procesuale de folosinţă. Obligaţie de a face. Cerere pentru obligarea primăriei comunei la eliberarea adeverinţei privind munca prestată în CAP

Primăria fiind o structură funcţională fără personalitate juridică, creată pentru a aduce la îndeplinire dispoziţiile primarului, este lipsită de capacitate procesuală, astfel că nu poate sta în justiţie în sensul art. 56 C.proc.civ.

(Curtea de Apel Cluj, s. I civ., decizia nr. 2088 din 6 octombrie 2015)