Prescripția dreptului la acțiune în materia răspunderii statului pentru privarea nedreaptă de libertate. Efectele deciziilor de neconstituționalitate asupra termenului de exercitare a acțiunii

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanţa, secţia I civilă, la data de 10 noiembrie 2021, sub nr. x/2021, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, obligarea acestuia din urmă la plata cu titlu de daune materiale a sumei de 500.000 euro, echivalentul în RON, reprezentând prejudiciul moral suferit în urma privării de libertate în cursul procesului penal pentru arestarea preventivă nedreaptă dispusă faţă de acesta, precum şi obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 538 C. proc. pen., art. 1349 şi urm. C. civ., decizia CCR nr. 136/2021, art. 5 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, Constituţia României.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1660 din 17 iunie 2024)

Cerere privind obligarea pârâtului la plata drepturilor băneşti aferente misiunilor la care reclamantul a participat în numele statului român, în afara teritoriului naţional, constând în contravaloarea dreptului la diurnă, cazare și de recreere și legături cu familie

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2019, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL AFACERILOR INTERNE, a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce va pronunţa să dispună:

– obligarea paratului la plata următoarelor drepturi băneşti aferente misiunilor la care a participat în numele statului roman, în afara teritoriului naţional (asimilate misiunilor militare), constând in contravaloarea dreptului la diurnă, cazare si de recreere si legăturii cu familie, in cuantum total de 205.860 USD, echivalentul in RON data plaţii actualizata cu rata inflaţiei si dobânda legala aferenta pana la data plaţii efective, după cum urmează:

– diurna in cuantum de 58.400 USD;

– cazare in cuantum de 146.000 USD;

– recreere si legătura cu familia in cuantum de 1460 USD;

Prin sentinţa civilă nr. 359 din data de 5 aprilie 2021, Tribunalul Prahova, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis în parte cererea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Afacerilor Interne; a obligat pârâtul să plătească reclamantului contravaloarea diurnelor în valută şi a costurilor pentru facilitarea legăturii cu familia pentru perioadele în care reclamantul s-a aflat în cadrul misiunii UNMIT – Timorul de Est şi EUPOL – Afganistan, actualizată cu dobânda legală calculată până la data plăţii efective şi a respins în rest acţiunea.

(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 3890 din 13 septembrie 2022)

Solicitare în vederea anulării parţiale a Deciziei de impunere şi a Raportului de inspecţie fiscală reprezentând TVA, dobânzi și penalităţi de întârziere și exonerarea reclamantei de la plata sumei reprezentând TVA şi accesorii aferente

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2016, reclamanta AZOMUREŞ S.A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili – Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor – Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală:

– anularea Deciziei nr. 530/30.12.2015 emise de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală privind soluţionarea contestaţiei nr. 94378/27.10.2015;

– anularea parţială a Deciziei de impunere nr. x/04.09.2015 şi a Raportului de inspecţie fiscală nr. x/04.09.2015, emise de Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili – Activitatea de Inspecţie Fiscală, în ceea ce priveşte suma în cuantum de 2.271.667 RON (reprezentând TVA în cuantum de 1.643.791 RON, dobânzi în cuantum de 380.768 RON şi penalităţi de întârziere în cuantum de 247.108 RON);

– exonerarea reclamantei de la plata sumei de 2.271.667 RON, menţionată anterior la punctul 2, reprezentând TVA şi accesorii aferente;

– obligarea pârâtelor la rambursarea către reclamantă a sumei de 2.271.667 RON, reprezentând TVA şi accesorii aferente;

– obligarea pârâtelor la calcularea şi plata dobânzilor fiscale aferente sumei de 2.271.667 RON, de la data stingerii obligaţiilor fiscale de plată stabilite prin decizia de impunere şi până la data restituirii efective a sumei de 2.271.667 RON către reclamantă;

– obligarea pârâtelor, în solidar, la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentinţa nr. 3420 din 02 octombrie 2017, Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea formulată de reclamanta AZOMUREŞ S.A., a anulat Decizia de soluţionare a contestaţiei nr. 530/30.12.2015, a anulat în parte Decizia de impunere nr. x/04.09.2015, pentru suma de 2.271.667 RON, reprezentând TVA, dobânzi şi penalităţi aferente.

(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 2659 din 11 mai 2022)

Evaluarea despăgubirilor necesare pentru repararea prejudiciului moral cauzat intimatului-reclamant prin arestarea injustă timp de 116 zile şi pentru vătămarea adusă drepturilor nepatrimoniale

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a IV-a civilă la data de 3 iunie 2020, astfel cum a fost precizată prin cererea depusă la data de 11 iunie 2020, reclamantul A. a solicitat obligarea pârâtului Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, în principal, la plata sumei de 117.335,56 RON, cu titlu de despăgubiri materiale, şi a sumei de 500.000 euro, cu titlu de daune morale, iar, în subsidiar, la plata sumei de 95.268,56 RON, cu titlu de despăgubiri materiale, cu cheltuieli de judecată.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 344 din 28 februarie 2023)

Solicitarea daunelor morale pentru suferinţele pricinuite de măsurile preventive luate împotriva reclamantului. Recurs respins ca fiind nefondat

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Iaşi, secţia I civilă, în data de 24 iulie 2020, sub nr. x/2020, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, obligarea pârâtului la plata sumei de 750.000 RON cu titlu de daune morale şi a dobânzii legale de la data rămânerii definitive a hotărârii până la data plăţii efective.

În motivarea cererii reclamantul a arătat, în esenţă, că a fost cercetat penal în dosarul nr. x/2010 al DIICOT-Serviciul Teritorial Iaşi, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de iniţiere şi constituire de grup infracţional organizat, spălare de bani şi trafic de persoane, fiind arestat preventiv timp de 14 luni, în perioada 20.01.2010-10.03.2011, şi achitat prin sentinţa penală nr. 25/10.03.2016, pronunţată de Tribunalul Maramureş, definitivă prin decizia penală nr. 92A/30.01.2020, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, ca urmare a respingerii apelului.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 539 şi 541 alin. (1) C. proc. pen., art. 52 alin. (3) din Constituţia României şi art. 96 din Legea nr. 303/2004.

Prin întâmpinare, pârâtul a invocat inadmisibilitatea acţiunii raportat la dispoziţiile art. 539 C. proc. pen., susţinând că instanţa penală are abilitatea legală de a stabili caracterul nelegal al privării de libertate, astfel cum a fost stabilit şi prin Decizia nr. 15/18.09.2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în recursul în interesul legii.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 315 din 16 februarie 2023)

Cerere privind obligarea pârâtului la emiterea unei noi decizii de salarizare conform indemnizaţiilor de încadrare pentru procuror cu grad de parchet de pe lângă judecătorie, cu recunoaşterea vechimii în funcţie și plata diferenţei dintre venitul calculat şi venitul efectiv plătit

Prin cererea înregistrată la data de 17.07.2019, reclamanţii A., B. şi C. au formulat plângere împotriva Hotărârii Colegiului de conducere al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, nr. 6 din 28.05.2019 şi au solicitat:

– anularea Hotărârii Colegiului de conducere al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, nr. 6 din 28.05.2019;

– obligarea pârâtului Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti la emiterea unei noi decizii de salarizare începând cu data de 01.03.2019, avându-se în vedere art. 120 alin. (5)1 din Legea nr. 304/2004 republicată, astfel cum a fost modificată şi completată prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 12/2019, art. 17 din Secţiunea 4 a capitolului VIII anexa V din Legea nr. 153/2017 coroborat cu art. 22 alin. (1), (2) din secţiunea 6 a aceluiaşi capitol cu aplicarea nr. crt. 4 lit. B), capitolul I din anexa V a Legii-cadru nr. 153/2017, în integralitatea lui (salarii de bază conform indemnizaţiilor de încadrare pentru procuror cu grad de parchet de pe lângă judecătorie, cu recunoaşterea vechimii în funcţie), art. 34 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 114/2018;

– obligarea pârâtului la plata diferenţei dintre venitul calculat potrivit solicitării menţionate anterior şi venitul efectiv plătit, actualizată cu indicele de inflaţie şi plata dobânzii legale aferente, de la data scadenţei fiecărui venit lunar până la data plăţii efective.

(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 696 din 8 februarie 2022)

Cerere privind anularea, în parte, a mai multor acte administrativ fiscale. Respingerea cererii de revizuire

Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2017, reclamanta A. S.A., a solicitat în contradictoriu cu pârâtele Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor, anularea, în parte, a mai multor acte administrativ fiscale, respectiv:

– Decizia nr. 229/15.09.2016 privind soluţionarea contestaţiei înregistrată la Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală sub nr. x/08.04.2016;

– Decizia de impunere nr. x/29.12.2015 emisă de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili;

– Decizia de impunere referitoare la obligaţiile fiscale accesorii nr. 107/28.01.2016 emisă de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili;

– Decizia de impunere nr. x/29.12.2015 şi Decizia de accesorii nr. 107/28.01.2016 în privinţa creanţelor fiscale accesorii în cuantum de 3.117.345 RON (dobânzi de întârziere, majorări de întârziere, penalităţi de întârziere) calculate în mod nelegal după expirarea termenului maxim de efectuare a inspecţiei fiscale de 6 luni.

Reclamanta a solicitat, de asemenea, constatarea nelegalităţii şi netemeiniciei Raportului de inspecţie fiscală nr. x/29.12.2015 emis de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, în ceea ce priveşte constatările ce au stat la baza stabilirii suplimentare a sumelor contestate prin intermediul petitelor anterior enunţate precum şi a motivelor ce au stat la baza refuzului de restituire a impozitului pe dividende în cuantum de 2.662.931 RON achitat fără a fi datorat.

A indicat reclamanta pentru fiecare act administrativ fiscal atacat care sunt sumele pentru care solicită anularea în parte a acestor acte administrativ fiscale.

Prin petitul nr. 6 reclamanta A. a solicita instanţei obligarea Direcţiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili la emiterea unei decizii de restituire în ceea ce priveşte suma de 2.662.931 RON reprezentând impozit pe dividende plătit în plus în anul 2007.

(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 1735 din 28 martie 2023)

Încălcarea efectului pozitiv al autorităţii de lucru judecat. Impunerea existenţei unor dezlegări date asupra unor puncte litigioase ale procesului care să se opună cu putere de lucru judecat

Prin cererea înregistrată la data de 19 mai 2021 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, revizuenta Unitatea Militară 0756 Ploieşti (Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Prahova) a solicitat în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. incuviinţarea cererii de revizuire a Deciziei nr. 595 din data de 20 aprilie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2019.

S-a susţinut că decizia atacată este dată în contradicţie atât cu întreaga legislaţie în materia salarizării, cât şi cu Decizia nr. 15/2020 a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 512 din data de 16.06.2020, situaţie care ar crea un dezechilibru major în buna funcţionare a instituţiei.

(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 350 din 25 ianuarie 2022)

Privare de libertate nelegală ulterior terminării procesului penal. Dreptul la reparaţiune pentru prejudiciile derivate din erori judiciare

Prin cererea înregistrată, sub nr. x/2018, la data de 10 septembrie 2018 pe rolul Judecătoriei Galaţi, secţia civilă, reclamantul A. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, obligarea pârâtului să-i plătească suma de 940 RON, cu titlu de daune materiale, şi suma de 50.000 RON, cu titlu de daune morale, precum şi cheltuielile de judecată avansate pentru soluţionarea procesului de faţă.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 2676 din 7 decembrie 2021)

Finalitatea procedurii de expropriere. Stabilirea unei drepte şi juste despăgubiri

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a V-a civilă, la data de 18 ianuarie 2011, sub nr. x/2011, reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul Municipiul Bucureşti, prin primar general, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să dispună anularea parţială a Hotărârii de stabilire a despăgubirilor nr. 14 din 07 decembrie 2010, în ceea ce priveşte cuantumul despăgubirilor acordate, în valoare totală de 1.213.091 RON, pentru suprafaţa expropriată de 325 mp, situată în Bucureşti, strada x nr. 201, având număr cadastral x, pentru proiectul „Supralărgire şoseaua x, Pasaj denivelat; obligarea pârâtei la acordarea unei despăgubiri pentru terenul expropriat, în suprafaţă de 325 mp, stabilită conform criteriilor impuse de dispoziţiile art. 26 din Legea nr. 33/1994, respectiv la plata valorii reale a imobilului expropriat, calculată la momentul efectuării expertizei, precum şi la acoperirea prejudiciului cauzat ca urmare a exproprierii terenului proprietate privată; obligarea pârâtei la acordarea contravalorii costurilor generate de lucrările de relocare a utilităţilor/sau la efectuarea acestor lucrări de relocare utilităţi pe restul de proprietate privată al A. („incinta A.”), lucrări impuse ca urmare a exproprierii celor 325 mp; obligarea pârâtei la acoperirea contravalorii costurilor generate de întocmirea Proiectului de relocare utilităţi în incinta A., contravaloarea documentaţiei în vederea emiterii autorizaţiei de construire necesară relocării utilităţilor, precum şi cu dirigintele de şantier, pentru efectuarea acestor relocări de utilităţi în incinta A., ca urmare a exproprierii celor 325 mp; obligarea pârâtei la plata despăgubirilor enumerate la punctele 1, 2 şi 3 în echivalent euro, stabilit la cursul BNR de la momentul efectuării expertizei judiciare, pentru ca A. să nu fie prejudiciată de efectele inflaţiei; obligarea pârâtei la plata dobânzii legale pentru cuantumul despăgubirilor enumerate la petitul 4, de la data rămânerii definitive a hotărâri judecătoreşti şi până la data plăţii efective a sumelor de bani astfel datorate; obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1393 din 16 iunie 2021)