Tardivitatea revizuirii întemeiate pe contrarietatea de hotărâri. Stabilitatea raporturilor juridice vs. autoritatea de lucru judecat în cicluri procesuale distincte

Prin cererea depusă la data de 7 august 2023 în faţa Curţii de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2023, revizuenta S.C. Complexul de Creştere a Porcilor S.R.L. a formulat cerere de revizuire împotriva deciziei nr. 525 din 20 iunie 2023 a Curţii de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal pronunţate în dosarul nr. x/2018.

A susţinut revizuenta că hotărârea atacată încalcă autoritatea de lucru judecat a deciziei nr. 180 din data de 6 martie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2018, în primul ciclu procesual, prin care a fost tranşată problema prescripţiei cererii de despăgubiri.

De asemenea, s-a invocat decizia nr. 581/2018 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi în dosarul nr. x/2016, prin care s-au anulat deciziile de sancţionare emise de pârâta A.P.I.A. – Centrul Judeţean Brăila.

În drept, cererea s-a întemeiat pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 2211 din 16 aprilie 2024)

Imposibilitatea exercitării căii de atac de alte persoane decât părţile procesului. Respingerea recursului declarat ca fiind nefondat

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a V-a civilă, la data de 04 aprilie 2016, sub nr. x/2016, reclamanţii A. şi B. au chemat în judecată pe pârâtul Municipiul Bucureşti, prin primarul general, solicitând să se constate că au dobândit dreptul de proprietate, prin uzucapiunea de 30 de ani, asupra terenului situat în Bucureşti, Intrarea Plopeni, fără număr poştal, în suprafaţă de 338 mp, cu vecinătăţile menţionate în documentaţia cadastrală întocmită de expert tehnic judiciar C., respectiv: la Nord – imobilul situat în Intrarea Plopeni nr. 7 pe lungimea de 24,32 m; la Est – imobilul situat în str. x pe lungimea de 5,10 m şi pe lungimea de 9,41 m; la Sud – imobilul situat în Intrarea Plopeni nr. 11 pe lungimea de 22,88 m; la Vest – Intrarea Plopeni pe lungimea de 14,53 m.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 1890, art. 1837 şi art. 1847 C. civ. 1864, art. 82 din Legea nr. 71/2011, art. 117 coroborat cu art. 95 pct. 1 şi art. 94 pct. 1 lit. j) C. proc. civ., decizia nr. 19/05.10.2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pronunţată în recurs în interesul legii în dosarul nr. x/2015.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 2236 din 21 noiembrie 2023)

Solicitare în vederea obligării pârâtelor la plata drepturilor salariale, respectiv a diurnei în valută şi a costurilor pentru facilitarea legăturii cu familia. Respingerea cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova la data de 24.02.2020, sub nr. x/2020, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, Brigada Specială de Intervenţii a Jandarmeriei Române şi Ministerul Afacerilor Interne, a solicitat: admiterea cererii de repunere în termenul de prescripţie pentru solicitarea de obligare a pârâtelor la plata drepturilor salariale, respectiv a diurnei în valută conform art. 1 alin. (1) lit. a) din H.G. nr. 1086/2004 şi a costurilor pentru facilitarea legăturii cu familia conform art. 3 din H.G. nr. 1086/2004, aferente perioadei 25.05.2009 – 21.12.2009 sub egida EULEX în Provincia Kosovo; obligarea pârâtelor la plata diurnei în valută, pentru perioada în care fiecare dintre pârâte a fost angajatorul reclamantului, pentru participarea, în calitate de ofiţer la aceste misiuni internaţionale în afara teritoriului statului român, în zonele de operaţii, în perioada 25.05.2009 – 21.12.2009, în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (1) lit. a) din H.G. nr. 1086/2004, astfel cum a fost actualizată în perioada vizată; obligarea pârâtelor, în conformitate cu prevederile art. 3 din H.G. nr. 1086/2004, astfel cum a fost actualizată în perioada vizată, la plata costurilor pentru facilitarea legăturii cu familia şi recreere, pentru perioada în care fiecare dintre pârâte a fost angajatorul reclamantului, pentru participarea în calitate de ofiţer în misiunea internaţională în afara teritoriului statului român, în zonele de operaţii, în perioada 25.05.2009 – 21.12.2009; obligarea pârâtelor la plata dobânzii legale calculată conform O.G. nr. 13/2011 de la data scadenţei sumelor de la cap. 2 şi 3 şi până la plata efectivă a acestor sume, ce vor fi stabilite de angajator după pronunţare sau de executorul judecătoresc, în situaţia în care se necesită punerea în executare a hotărârii prin procedura executării silite; obligarea pârâtelor, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) rap. la art. 3 din H.G. nr. 1086/2004, astfel cum a fost actualizată în perioada vizată, la plata contravalorii alocaţiei de hrană, pentru perioada în care fiecare dintre pârâte a fost angajatorul reclamantului, pentru participarea în calitate de ofiţer în misiunile internaţionale în afara teritoriului statului român, în zonele de operaţii, în perioada 25.05.2009 – 21.12.2009 sub egida EULEX, întrucât reclamantul a fost obligat să-şi achite contravaloarea hranei, în sumă de 11,5 euro/zi, nefiind bonificat pentru această plată; obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.

(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 4682 din 14 octombrie 2022)

Analiza cererii de revizuire din perspectiva îndeplinirii condiţiilor de admisibilitate. Cerere de revizuire respinsă ca fiind inadmisibilă

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Suceava, secţia I civilă, la data de 30 martie 2022, sub nr. x/2022, petentul A. a solicitat strămutarea cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2021 al Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc la o altă instanţă egală în grad.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 2105 din 14 noiembrie 2023)

Cerere privind anularea, în parte, a mai multor acte administrativ fiscale. Respingerea cererii de revizuire

Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2017, reclamanta A. S.A., a solicitat în contradictoriu cu pârâtele Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor, anularea, în parte, a mai multor acte administrativ fiscale, respectiv:

– Decizia nr. 229/15.09.2016 privind soluţionarea contestaţiei înregistrată la Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală sub nr. x/08.04.2016;

– Decizia de impunere nr. x/29.12.2015 emisă de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili;

– Decizia de impunere referitoare la obligaţiile fiscale accesorii nr. 107/28.01.2016 emisă de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili;

– Decizia de impunere nr. x/29.12.2015 şi Decizia de accesorii nr. 107/28.01.2016 în privinţa creanţelor fiscale accesorii în cuantum de 3.117.345 RON (dobânzi de întârziere, majorări de întârziere, penalităţi de întârziere) calculate în mod nelegal după expirarea termenului maxim de efectuare a inspecţiei fiscale de 6 luni.

Reclamanta a solicitat, de asemenea, constatarea nelegalităţii şi netemeiniciei Raportului de inspecţie fiscală nr. x/29.12.2015 emis de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, în ceea ce priveşte constatările ce au stat la baza stabilirii suplimentare a sumelor contestate prin intermediul petitelor anterior enunţate precum şi a motivelor ce au stat la baza refuzului de restituire a impozitului pe dividende în cuantum de 2.662.931 RON achitat fără a fi datorat.

A indicat reclamanta pentru fiecare act administrativ fiscal atacat care sunt sumele pentru care solicită anularea în parte a acestor acte administrativ fiscale.

Prin petitul nr. 6 reclamanta A. a solicita instanţei obligarea Direcţiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili la emiterea unei decizii de restituire în ceea ce priveşte suma de 2.662.931 RON reprezentând impozit pe dividende plătit în plus în anul 2007.

(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 1735 din 28 martie 2023)

Plata anticipată a taxelor judiciare de timbru. Anularea cererii de revizuire ca fiind netimbrată

Pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a fost înregistrată la data de 12.10.2020, în dosarul nr. x/2020, contestaţia formulată de A., B. şi C. împotriva rezoluţiei din data de 15.09.2020 dată de inspectorul şef al Inspecţiei Judiciare în lucrarea nr. C20-1149. În vederea soluţionării contestaţiei, în cadrul procedurii prealabile, s-a pus în vedere reclamantelor să achite o taxă judiciară de timbru în cuantum de 50 RON, iar obligaţia le-a fost adusă la cunoştinţă la data de 27.10.2020, conform proceselor-verbale de înmânare a adreselor. Suplimentar obligaţiei de plată a taxei judiciare de timbru, în sarcina reclamantelor au fost stabilite şi alte obligaţii procesuale (semnarea cererii de chemare în judecată de către toate părţile reclamante, depunerea cererii de chemare în judecată în formă tehnoredactată sau dactilografiată, depunerea actului administrativ contestat şi a înscrisurilor aferente).

La data de 04.11.2020 a fost înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti cererea denumită „reexaminare-revizuire” prin care reclamantele au solicitat anularea rezoluţiei Inspecţiei Judiciare din data de 15.09.2020 dată în lucrarea nr. C20-1149 şi, în consecinţă, reexaminarea şi revizuirea procedurilor penale din cauzele penale în care au fost parte. Această nouă cerere a fost înregistrată în dosarul asociat nr. x/2020, având ca obiect reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, conform prevederilor art. 39 din O.U.G. nr. 80/2013.

(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 231 din 19 ianuarie 2023)

Invocarea neconstituţionalității dispoziţiilor privind desfacerea disciplinară a contractului de muncă. Constatarea motivelor de recurs ca fiind nefondate

Revizuenta A. a formulat, în cadrul dosarului nr. x/2021 aflat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VII-a, pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, excepţie de neconstituţionalitate, prin care a invocat neconstituţionalitatea următoarelor dispoziţii legale:

1. Prevederile art. 280 alin. (2) lit. f) din Legea 1/2011 sunt neconstituţionale faţă de prevederile art. 16, art. 41 din Constituţia României: „Desfacerea disciplinară a contractului de muncă” este sancţiunea finală, sancţiune care ia toate drepturile salariatului şi de aceea trebuie să prevadă explicit abaterile grave pentru concediere şi faptul că o eventuală concediere nu se poate aplica direct fără avertisment/sancţiuni anterioare aşa cum prevede şi art. 250 din Lg 53/2003 cf. art. 16, 41 din Constituţie. Concediera revizuentei s-a făcut fără avertisment prealabil, fără altă sancţine anterioară şi fără instruire cf. art. 250. 194(2) din Lg. 53/2003 şi fără temei de drept v art. 252 (2) lit. d) din Lg. 53/2003. A arătat că Şcoala 79 a plătit-o integral până la concediere – deci nu a existat nicio faptă ilicită în sarcina revizuentei ci doar în sarcina Şcolii 79/ISMB.

Profitând de neconstituţionalitatea Lg. 1/2011, Şcoala 79 a concediat-o pe baza ordinelor abrogate (5447/2021, 5545/2020, 6200/2020 referitor la Ordinul 5487/1494/2020 – abrogat conform art. 17 din Ordinul 3235/93/04.02.2021) deşi revizuenta a arătat că a respectat Ordinul 3235/93/04.02.2021 în vigoare care spune clar predarea „online” şi nu „sincron” – a fost obligată să predea asincron pentru grupul minoritar de 8 elevi care au fost online (cls. I F) şi a fost obligată să se concentreze pe grupul majoritar de 14 elevi care au fost fizic la şcoală: toate lecţiile le-a postat din timp pe platforma Şcolii 79 unde este „feedback” şi este la zi cu materia conform documentelor şcolare şi Lg. 1/2011. MEC a desfiinţat predarea sincron la clasele cu prezenţă fizică: „online” nu este sinonim cu „sincron”, lipsă program armonizat – ora online are 30 min de la 09:00 dar ora fizică are 40 min de la 08:10, lipsă logistică-instruire pentru predare simultană fizic+sincron cf art. 194 (2) Codul muncii. A arătat că este titulara dreptului la muncă conform art. 41 din Constituţie şi art. 267 din Lg. 53/2003, conform Deciziei 2313/19.08.2019/ISMB.

2. Prevederile art. 280 alin. (10) din Lg. 1/2011 sunt neconstituţionale faţă de prevederile art. 21 din Constituţia României, dreptul persoanei sancţionate de a se adresa justiţiei nu este garantat: art. 280 (10) din Lg. 1/2011 nu precizează termenul de soluţionare pentru contestaţia depusă conform art. 280 (8) din Lg. 1/2011 şi nici sancţiuni pentru ISMB – care tergiversează sistematic, v cazul revizuentei.

Conform art. 8 (1) din O.G. nr. 27/2002 ISMB era obligat să răspundă în 30 zile la contestaţia 5196/16.03.2021, dar ISMB cu rea-credintă a tergiversat şi abia după 15 zile a emis citaţia tardivă şi lovită de nulitate absolută. ISMB trebuia să emită citaţia de îndată ce a primit actele ca să respecte termenul legal de 30 zile. A precizat că a fost nevoită să renunţe la soluţionarea contestaţiei de către ISMB ca să nu piardă şi ea termenul de 30 zile de la comunicarea Deciziei 78/Şcoala 79, v Dec 789.

(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 765 din 31 martie 2022)

Cerere de chemare în judecată privind recunoaşterea stării de discriminare în care se află reclamantul din punct de vedere salarial, uniformizarea modului de calcul al salariilor și repararea prejudiciului produs prin acţiunea pârâţilor, până la data încetării stării de discriminare

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmboviţa, secţia Civilă, la 4 decembrie 2020, sub dosarul nr. x/2020, reclamanţii A. şi B. au solicitat instanţei de judecată, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Justiţiei, Curtea de Apel Galaţi, Tribunalul Galaţi şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, ca prin hotărârea pe care o va pronunţa, să dispună:

– recunoaşterea stării de discriminare în care se află, din punct de vedere salarial, în raport cu personalul auxiliar de specialitate, din cadrul Curţii de Apel Bacău, Curţii de Apel Bucureşti şi Curţii de Apel Târgu Mureş, care beneficiază de sporuri, în procent de 45%, ce depăşeşte limita prevăzută de art. 25 din Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, familia ocupaţională „Justiţie”, acest mod de calcul al cuantumului sporurilor aplicate fiind recunoscut drept valabil de către Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale prin adresa din 28 februarie 2018 şi de către Curtea de Conturi, însă nu le-a fost aplicat şi la nivelul maxim prevăzut pentru anul 2020;

– uniformizarea modului de calcul al salariilor, pentru desfăşurarea activităţii în aceleaşi condiţii de vechime în muncă şi conform deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 23/2016 – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, începând cu 1 ianuarie 2018, în ceea ce priveşte cuantumul sporurilor aplicate în baza Legii nr. 153/2017;

– repararea prejudiciului produs prin acţiunea pârâţilor până la data încetării stării de discriminare, constând în plata diferenţei dintre suma care le-a fost plătită efectiv şi suma care ar fi trebuit să li plătească fiecăruia, conform salariului brut lunar, prin luarea în considerare a nivelului maxim al indemnizaţiei brute lunare, precum şi a cuantumului sporurilor de risc şi suprasolicitare neuropsihică, a sporului de confidenţialitate şi a sporului pentru condiţii deosebite de muncă cuvenite, astfel cum au fost stabilite la nivelul Curţii de Apel Bacău şi Curţii de Apel Bucureşti;

– obligarea pârâţilor la plata şi la alocarea sumelor reprezentând aceste diferenţe, pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2018 şi până în prezent, precum şi în continuare, şi după intrarea în vigoare a Legii nr. 153/2017;

– actualizarea sumelor stabilite, mai sus, cu indicele de inflaţie şi aplicarea dobânzii legale penalizatoare pentru executarea cu întârziere a acestor obligaţii de plată privind diferenţele de drepturi salariale, calculate începând cu data scadenţei plăţii sumelor ce ar fi trebuit să fie achitate reclamanţilor, respectiv datele la care s-au efectuat plăţile indemnizaţiilor acestora, până la plata efectivă a sumelor solicitate.

(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 545 din 8 martie 2022)

Condiții privind declanşarea mecanismului de exercitare a recursului. Indicarea motivelor pentru care titularul cererii de recurs apreciază că dezlegarea dată de instanţa care a pronunţat hotărârea atacată nu este conformă cu prevederile legale invocate

Prin încheierea din 17 septembrie 2021, pronunţată de Judecătoria Braşov, în dosarul nr. x/2021, în aplicarea dispoziţiilor art. 210 alin. (1) C. proc. civ., a fost disjuns petitul nr. 3 al cererii de revizuire privind contrarietatea de hotărâri şi a fost format un nou dosar, nr. x/2021, având ca obiect uzucapiune revizuire fond, în care are calitate de revizuent A., intimată fiind Comuna Cristian prin Primar.

Prin sentinţa civilă nr. 8579 din 15 octombrie 2021, pronunţată de Judecătoria Braşov, secţia civilă, a fost admisă excepţia necompetenţei materiale, invocate din oficiu şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Tribunalului Braşov.

Prin sentinţa civilă nr. 33/S din 24 februarie 2022, pronunţată de Tribunalul Braşov, secţia I civilă, a fost admisă excepţia de necompetenţă materială a Tribunalului Braşov şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cererii de revizuire formulată de revizuentul A., în favoarea Curţii de Apel Braşov.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 2193 din 10 noiembrie 2022)

Revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul. Autoritate de lucru judecat

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 29.11.2018, Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, prin Direcţia Silvică Suceava a formulat în contradictoriu cu pârâtele Unitatea de Cult A., Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava şi Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Putna, cerere de revizuire a Deciziei nr. 1243 din 26 octombrie 2018 a Tribunalului Suceava, secţia I civilă în baza art. 509 pct. 8 C. proc. civ.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 343 din 20 februarie 2019)