Prin încheierea de şedinţă din 7 martie 2023 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2022, a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 38 şi art. 39 C. proc. civ., formulată de petentul A. în dosarul nr. x/2022 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, raportat la dispoziţiile art. 16, art. 24 şi art. 44 din Constituţia României, revizuită.
Cu privire la soluţia de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, instanţa a reţinut, în esenţă, că nu este îndeplinită condiţia existenţei unei legături între textul legal a cărui neconstituţionalitate a fost invocată şi cauza dedusă judecăţii, analiza instanţei în prezenta contestaţie în anulare fiind limitată la a cerceta dacă motivul invocat de contestator poate fi încadrat în noţiunea de greşeală materială avută în vedere de art. 503 alin. (2) pct. 2 din C. proc. civ., în sensul de eroare cu caracter formal, procedural, sau de situaţie în care se confundă ori se omit date materiale importante ale cauzei, precum şi dacă instanţa a omis să cerceteze un motiv de recurs.
În consecinţă, dispoziţiile legale a căror neconstituţionalitate a fost invocată nu formează obiect de analiză în soluţionarea căii extraordinare de atac, al cărei obiect poartă numai asupra aspectelor indicate mai sus. Numai în măsura în care motivul de contestaţie este întemeiat şi se anulează hotărârea dată de instanţa de recurs, se va trece la etapa următoare, a soluţionării cauzei, cadru procesual în care se pune problema aplicării dispoziţiilor legale considerate neconstituţionale.
(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 600 din 6 aprilie 2023)
