Neconstituţionalitate învederată prin cererea de sesizare a Curţii Constituţionale privind transmiterea calităţii procesuale şi situaţia procesuală a înstrăinătorului şi a succesorilor săi ce ar conduce, în opinia recurentului, la pronunţarea unei alte soluţii pe fondul litigiului dedus judecăţii

Prin încheierea de şedinţă din 7 martie 2023 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2022, a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 38 şi art. 39 C. proc. civ., formulată de petentul A. în dosarul nr. x/2022 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, raportat la dispoziţiile art. 16, art. 24 şi art. 44 din Constituţia României, revizuită.

Cu privire la soluţia de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, instanţa a reţinut, în esenţă, că nu este îndeplinită condiţia existenţei unei legături între textul legal a cărui neconstituţionalitate a fost invocată şi cauza dedusă judecăţii, analiza instanţei în prezenta contestaţie în anulare fiind limitată la a cerceta dacă motivul invocat de contestator poate fi încadrat în noţiunea de greşeală materială avută în vedere de art. 503 alin. (2) pct. 2 din C. proc. civ., în sensul de eroare cu caracter formal, procedural, sau de situaţie în care se confundă ori se omit date materiale importante ale cauzei, precum şi dacă instanţa a omis să cerceteze un motiv de recurs.

În consecinţă, dispoziţiile legale a căror neconstituţionalitate a fost invocată nu formează obiect de analiză în soluţionarea căii extraordinare de atac, al cărei obiect poartă numai asupra aspectelor indicate mai sus. Numai în măsura în care motivul de contestaţie este întemeiat şi se anulează hotărârea dată de instanţa de recurs, se va trece la etapa următoare, a soluţionării cauzei, cadru procesual în care se pune problema aplicării dispoziţiilor legale considerate neconstituţionale.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 600 din 6 aprilie 2023)

Contestaţie în anulare privind modul în care instanţa de recurs a motivat soluţia cu privire la criticile contestatoarei din recurs ca fiind rezultatul unei greşeli materiale

Prin decizia nr. 786 din data de 7 aprilie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins cererea formulă de A. de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (2) şi alin. (5) din Legea nr. 340/2009 şi ale art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

Împotriva acestei decizii a formulat recurs petenta A., iar prin decizia civilă nr. 1068 din 18 mai 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a respins, ca nefondat, recursul declarat de petenta A. împotriva deciziei civile nr. 786 din data de 7 aprilie 2021 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, pronunţate în dosarul nr. x/2015.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 61 din 20 ianuarie 2022)

Noţiunea de „greşeală materială”. Greşeală de ordin procedural de o asemenea gravitate încât a avut drept consecinţă pronunţarea unei soluţii eronate

Prin cererea de chemare în judecată adresată Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, la data de 8.02.2016, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Uniunea Naţională a Barourilor din România, anularea Hotărârilor privind componenţa congresului efectiv al avocaţilor, constituirea Consiliului U.N.B.R. a Comisiei Permanente şi a celorlalte organe ale profesiei ce au în componenţă membrii care, în opinia reclamantului, nu aveau dreptul de a fi aleşi şi nici chiar să participe.

(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 482 din 29 ianuarie 2020)