Drept Civil şi Procesual Civil, Jurisprudență, Spete Jurisprudenta, Ştiri juridice

Stabilirea momentului subiectiv al cunoașterii prejudiciului în evaluarea termenului de prescripție a acțiunii în regres. Condițiile de admisibilitate a apelului declarat de chemata în garanție împotriva considerentelor sentinței

Posted on by Redacția ProLege

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a IV-a Civilă, la data de 07 iulie 2021, sub nr. x/2021, reclamantul Statul Român prin Ministerul Finanţelor a solicitat în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, ca prin hotărârea ce se va pronunţa să dispună obligarea pârâtei la plata sumei reprezentând diferenţa dintre valoarea stabilită cu respectarea standardelor internaţionale de evaluare a imobilului teren în suprafaţă de 1800 mp situat în Bucureşti, str. x, şi valoarea de 3.230.000 RON reprezentând preţul imobilului stabilit prin raportul de evaluare nr. x/26.06.2009, adică suma de 1.859.539 RON, actualizată cu indicele de inflaţie de la data emiterii titlului de conversie şi până la data plăţii efective, precum şi la plata dobânzii legale calculate de la data emiterii titlului de conversie şi până la data plăţii.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 941 din 9 aprilie 2024)

Continue reading →
Drept Civil şi Procesual Civil, Jurisprudență, Spete Jurisprudenta, Ştiri juridice

Critici privind aplicarea greşită a normelor de drept material în ceea ce priveşte soluţia dată asupra cererii de acordare a daunelor materiale. Respingerea recursului ca fiind nefondat

Posted on by Redacția ProLege

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj la 16 februarie 2018, A. şi B., în contradictoriu cu C. S.A. şi intervenientul forţat D., au solicitat obligarea pârâtei la achitarea următoarelor sume: 5.143,79 RON, reprezentând pagube materiale, 18.018 RON, cu titlu de despăgubiri pentru repararea unor prejudicii cu caracter patrimonial în favoarea reclamantului B., 283.788 RON, cu titlu de despăgubiri pentru repararea unor prejudicii cu caracter patrimonial în favoarea ambilor reclamanţi şi câte 1.500.000,00 euro, sume calculate la cursul RON/euro afişat de BNR la data introducerii acţiunii de 4,66 ron, adică suma de 6.990.000 RON cu titlu de despăgubiri pentru repararea unor prejudicii fără caracter patrimonial, în favoarea ambilor reclamanţi, precum şi la plata unor penalităţi de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere, calculate de la data introducerii cererii de chemare în judecată şi până la data plăţii efective, cu cheltuieli de judecată în toate fazele procesuale.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 621 din 24 martie 2021)

Continue reading →
Drept procesual civil, Săptămâna Juridică, Spete Jurisprudenta

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Revizuirea laturii civile a hotărârii penale. Neexercitarea căii de atac a apelului de către revizuent în procesul penal. Inadmisibilitate

Posted on by Redacția ProLege

Potrivit dispoziţiilor art. 459 alin. (1) NCPC, căile extraordinare de atac nu pot fi exercitate atât timp cât este deschisă calea de atac a apelului.
Prin urmare, dacă hotărârea pronunţată în primă instanţă asupra fondului pricinii este susceptibilă de a fi atacată cu apel, ea nu poate fi atacată cu o cale extraordinară de atac, partea neavând alegerea între exercitarea unei căi de atac ordinare-apelul şi exercitarea unei căi de atac extraordinare-revizuirea. Astfel fiind, lipsa de diligență a revizuentului, care nu şi-a exercitat dreptul la apel împotriva laturii civile a hotărârii penale a primei instanțe, nu poate fi suplinită prin intermediul revizuirii, legiuitorul nelăsând părţii un drept de opţiune alternativă în acest sens.
CEDO a reţinut că revizuirea unei hotărâri judecătoreşti definitive poate interveni numai pentru o carenţă fundamentală, ce a devenit cunoscută ulterior finalizării procesului, întrucât dacă acesta a fost cunoscută în cursul procesului, atunci părţile au obligaţia să se prevaleze de căile ordinare de atac.
Se are în vedere principiul securităţii raporturilor juridice, garantat de art. 6 § 1 din Convenţie, care prevede, printre altele, că soluţia dată de către instanţe în mod definitiv oricărui litigiu să nu mai fie rejudecată, deoarece securitatea raporturilor juridice presupune respectarea caracterului definitiv al hotărârilor judecătoreşti. În opinia Curţii, numai erorile de fapt ce nu devin vizibile decât la finalul unei proceduri judiciare pot justifica o derogare de la principiul securităţii raporturilor juridice, pe motiv ca ele nu au putut fi corectate prin intermediul căilor ordinare de atac.

(I.C.C.J., Secţia I civilă, decizia nr. 549 din 17 martie 2022)

Continue reading →
Drept procesual civil, Săptămâna Juridică, Spete Jurisprudenta

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă. Omisiunea părţii de a exercita calea de atac a apelului împotriva soluţiei de respingere a excepţiei. Motiv invocat omisso medio

Posted on by Redacția ProLege

Deşi excepțiile procesuale absolute pot fi invocate în orice etapă a procesului, chiar și în fața instanței de recurs, aceasta nu însemnă că pot fi reiterate de titularul ei în fiecare etapă procesuală, întrucât odată soluționată de instanța în fața căreia a fost invocată, reformarea soluției nu poate opera decât prin formularea căii de atac împotriva actului de procedură prin care instanța s-a pronunțat asupra excepției.

(ICCJ, Secția I civilă, decizia nr. 889 din 20 aprilie 2021)

Continue reading →