Cerere în vederea obligării pârâţilor la includerea în lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, în regim de compensare 100%, a medicamentului solicitat

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Oradea – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Oradea, reclamanta A. a solicitat, în principal, obligarea pârâţilor la includerea în lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a medicamentului Palbociclib (denumire comercială Ibrance) pentru indicaţia Carcinom seros papilar ovarian.

În subsidiar, a solicitat obligarea pârâtului Ministerul Sănătăţii la adoptarea Ordinului privind constituirea Comisiei pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicaţiile terapeutice neincluse în rezumatul caracteristicilor produsului, publicat în transparenţă decizională pe site-ul www.x.ro la data de 04.09.2018.

(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 3459 din 14 iunie 2022)

Încuviinţarea unei cereri de completare a hotărârii judecătoreşti. Omisiunea instanței de a se pronunţa asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale

Prin decizia nr. 528 din 04 aprilie 2023, pronunţată în dosarul nr. x/2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, a respins excepţia nulităţii recursului principal, invocată de intimatul-pârât A.; a respins, ca nefondat, recursul principal declarat de reclamantul B. împotriva deciziei nr. 207/A din 08 decembrie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă; a respins, ca nefondat, recursul incident declarat de pârâţii C. şi D. – Filiala Vrancea împotriva aceleiaşi decizii.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1003 din 6 iunie 2023)

Critici în ceea ce priveşte soluţia asupra cererii de constatare a caracterului simulat al contractului. Trimiterea cauzei spre rejudecare

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanţa reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta B., C. şi D. (moştenitori ai lui D.), E., F., G. şi H., a solicitat să se constate caracterul simulat al următoarelor contracte:

– contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x din 20 august 2003 de B.N.P. I., rectificat prin încheierea de rectificare nr. 182 din 11 august 2014 şi apoi prin încheierea de rectificare nr. 90 din 10 martie 2015, prin care a fost dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului situat în municipiul Constanţa, str. x, jud. Constanţa, identificat cu număr cadastral x compus din teren în suprafaţă de 219,10 mp, din măsurători 219,47 mp, şi construcţie tip P+2+M, aflată în stare de ruină, edificată pe o suprafaţă de 200,05 mp teren, înscris în cartea funciară nr. x (provenită din cartea funciară de pe hârtie cu numărul x) UAT Constanţa în sensul că adevăratul cumpărător este A.; pe cale de consecinţă, să se înlăture actul de dobândire a acestui imobil de către B. ca fiind act simulat prin interpunere de persoane; drept urmare, să se constate că adevăratul cumpărător cu care s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare este A.; ca urmare a admiterii acţiunii în simulaţie, să fie obligată pârâta să restituie reclamantului contravaloarea acestui imobil, având în vedere că 1-a înstrăinat, aşa cum rezultă din extrasul de carte funciară nr. x din 31.01.2017;

– contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x din 10 mai 2007 de B.N.P. J. cu privire la imobilul situat în Constanţa, str. x (fost nr. 32) jud. Constanţa nr. cadastral x, cod 2, alcătuit din teren intravilan în suprafaţă de 235 mp (276 mp din măsurători, din care suprafaţa construită la sol de 230,16 mp) şi construcţia C 1, cu suprafaţă construită la sol de 230,16 mp prevăzută cu un beci în suprafaţă de 126.03 mp, construcţie alcătuită din parter format din spaţiu comercial, 8 camere, o baie, două holuri, nivel cu suprafaţă utilă de 200,57 mp conform măsurătorilor cadastrale, etaj format din 8 camere, 3 holuri, 3 terase, WC, balcon, nivel cu o suprafaţă utilă de 102,39 mp conform măsurătorilor cadastrale, mansardă formată din 2 camere, 2 terase, o bucătărie, o cămară, o baie, un WC, cu o suprafaţă utilă de 4,14 mp conform măsurătorilor cadastrale, în sensul că adevăratul cumpărător al cotei de 1/2 din terenul imobilului menţionat situat în str. x (fost nr. 32), judeţul Constanţa, nr. cadastral x, cod 2, este A., pe cale de consecinţă, să se înlăture actul de dobândire a cotei de 1/2 din acest imobil de către B. ca fiind act simulat prin interpunere de persoane; drept urmare, să se constate că adevăratul cumpărător cu care s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare cu privire la cota de 1/2 din imobil, devenind coproprietar la acel moment cu K., este A.;

– contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x din 23 ianuarie 2008 de B.N.P. J. în sensul că adevăratul cumpărător al cotei de 1/2 din teren cu privire la care în contract figurează B., de la soţii D. şi C., este A.. Pe cale de consecinţă, să se înlăture actul de dobândire a cotei de 1/2 din teren de către B. ca fiind act simulat prin interpunere de persoane; drept urmare, să se constate că adevăratul cumpărător cu care s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x din 23 ianuarie 2008 cu privire la cota de 1/2 din imobil, devenind coproprietar la acel moment cu K., este A.; ca urmare a admiterii acţiunii în simulaţie, reclamantul a solicitat să se constate că A. deţine cota de 1/2 din imobilul situat în Constanţa, str. x (fost nr. 32), judeţul Constanţa, nr. cadastral x, cod 2.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 2439 din 8 decembrie 2022)

Cerere de completare a dispozitivului încheierii privind contestaţia de tergiversare a procesului. Luarea măsurilor necesare îndeplinirii actului de procedură sau înlăturării situaţiei care a cauzat tergiversarea

Prin încheierea din 9 iulie 2020, Înalta Curte a respins contestaţia la tergiversare formulată de recurentul-reclamant A. în dosarul nr. x/2019, ca neîntemeiată. Prin aceeaşi încheiere, s-a soluţionat cererea de lămurire a dispozitivului Deciziei nr. 1382 din 5 martie 2020, respectiv, Înalta Curte a respins ca neîntemeiată cererea de lămurire a dispozitivului Deciziei nr. 1382 din 5 martie 2020, formulată de recurentul-reclamant A. în dosarul nr. x/2019.

Prin încheierea nr. 1004 din 18 februarie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2019, Înalta Curte a respins atât cererea de completare a dispozitivului încheierii pronunţate la data de 9 iulie 2020 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin care s-a soluţionat cererea de lămurire a dispozitivului Deciziei nr. 1382 din 5 martie 2020, cât şi cererea de completare a dispozitivului încheierii pronunţate la data de 9 iulie 2020 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin care s-a soluţionat contestaţia la tergiversarea procesului.

Contestatorul A. a formulat plângere împotriva încheierii nr. 1004 din 18 februarie 2021, înregistrată la Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, sub nr. x/2021.

În motivarea căii de atac, contestatorul a suţinut, în esenţă, că, în cauză, instanţa nu s-a pronunţat pe cele patru petite din cererea de completare a dispozitivului încheierii privind contestaţia de tergiversare a procesului.

Prin Decizia nr. 292 din 20 septembrie 2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul de 5 Judecători a dispus scoaterea de pe rol şi trimiterea cauzei către secţia de contencios administrativ şi fiscal din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru competentă soluţionare.

(Î.C.C.J., SCAF, Decizia nr. 73 din 12 ianuarie 2022)

Nelămuriri asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu. Respingerea cererii formulată de petentă privind completarea/lămurirea dispozitivului

Prin decizia nr. 2197 din 5 noiembrie 2020 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, a respins ca inadmisibil recursul declarat de recurenta A. împotriva deciziei nr. 185/2020 din 13 februarie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă.

La data de 7 ianuarie 2021, A. a formulat cerere de completare şi lămurire a dispozitivului deciziei nr. 2197/2020 din data de 5 noiembrie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în dosarul nr. x/2019.

În susţinerea cererii, petenta a arătat, în esenţă, că dispozitivul deciziei cuprinde dispoziţii contradictorii cu privire la conţinutul cererii de recurs în sensul că nu s-a precizat modul de rezolvare a cererilor formulate de recurentă.

Petenta, consideră că decizia nr. 2197 din 5 noiembrie 2020 este nulă absolut deoarece cauza este o condiţie de fond, iar recalificarea apelului în recurs fără o justă cauză şi fără citarea părţilor în condiţiile contradictorialităţii, atrage anularea deciziei.

Petenta consideră că obiectul cauzei care a format apelul declarat la Î.C.C.J. – capătul nr. 2 al cererii de chemare în judecată – contractul de mandat comercial, nu se încadrează cu cel stabilit de instanţă şi anume litigii de muncă.

Petenta susţine că obiectul cererii de chemare în judecată, nefiind calificat corect instanţa nu a analizat motivele invocate care lămureau modul abuziv de revocare a contractului de mandat acordat Directorului Local de Vânzări, pe o perioadă de 10 ani.

După o prezentare detaliată a situaţiei de fapt, a parcursului judiciar al cauzei, a unor opinii privind contractul de mandat, efectele contractului de mandat, a reţinerilor din decizia a cărei completare/lămurire se solicită, petenta consideră că, dacă instanţa superioară a constatat că este motivat să clarifice calificarea greşită a cererii de chemare în judecată, avea obligaţia legală să pună în discuţia părţilor, prin comunicarea şi citarea acestora cu precizarea decăderii din dreptul de a mai formula cereri.

Petenta consideră că excepţia inadmisibilităţii trebuia respinsă, deoarece instanţa a omis să analizeze obiectul acţiunii, motivele, probele depuse la dosar cu privire la faptul că această acţiune viza doar capătul 2 al acţiunii înregistrată la Tribunalul Olt.

Petenta susţine că referitor la completarea dispozitivului deciziei cu privire la motivul de respingere a solicitării ce viza hotărârile emise de Tribunalul Olt şi Curtea de Apel Craiova, motivat de faptul că aceste instanţe s-au pronunţat neţinând cont de faptul că operau două instituţii de drept diferite şi anume Codul muncii – contractul de muncă şi C. civ. – contractul de mandat comercial, instanţa avea obligaţia din oficiu să stabilească competenţa asupra capătului 2 de cerere.

(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 855 din 1 aprilie 2021)

Solicitare privind desfiinţarea actelor de executare efectuate în baza deciziei recurate, cu consecinţa întoarcerii executării silite. Admiterea cererii şi completarea dispozitivului deciziei pronunţate în recurs. Respingerea cererii de întoarcere a executării silite

Prin decizia nr. 274 din 8 februarie 2022, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a admis recursurile declarate de pârâta S.C. A. S.A. împotriva deciziei nr. 104/A din 14 iulie 2020 şi a încheierii de şedinţă din 17 septembrie 2020, ambele pronunţate de Curtea de Apel Cluj, secţia I civilă.

A casat, în tot, încheierea atacată.

A casat, în parte, decizia recurată şi a trimis cauza la aceeaşi curte de apel pentru rejudecarea apelului declarat de pârâtă sub aspectul cererii de acordare a penalităţilor aferente sumelor reprezentând prestaţia periodică şi a menţinut celelalte dispoziţii ale deciziei recurate.

Cererea de completare a dispozitivului

Prin cererea formulată la 18 martie 2022, recurenta pârâtă a solicitat instanţei completarea dispozitivului deciziei anterior menţionate, în sensul de a se pronunţa şi pe petitul privitor la desfiinţarea actelor de executare efectuate în baza deciziei nr. 104/2020, cu consecinţa întoarcerii executării silite, în conformitate cu art. 723 şi următoarele C. proc. civ.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 918 din 3 mai 2022)

Admisibilitatea cererii de completare a unei hotărâri judecătoreşti. Omisiunea instanței de a se pronunța asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale

Prin decizia nr. 878 din 14 aprilie 2022, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2016 a respins, ca nefondat, recursul declarat de pârâţii Municipiul Caransebeş prin Primar, Consiliul Local al Municipiului Caransebeş şi Primarul Municipiului Caransebeş împotriva deciziei civile nr. 254 din 22 decembrie 2020, pronunţate de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă. A admis recursul declarat de reclamanta A. împotriva aceleiaşi decizii, a casat, în parte, decizia atacată şi a trimis cauza spre rejudecare numai în ceea ce priveşte excepţia de nelegalitate a Hotărârii H.C.L. Caransebeş nr. 119/27.04.2012, aceleiaşi curţi de apel. A păstrat celelalte dispoziţii ale deciziei atacate.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 2462 din 8 decembrie 2022)

Procedura formulării cererii de completare a unei hotărâri judecătoreşti. Situaţiile în care instanţa a omis a se pronunţa asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale

În cauza pendinte, petentul A. a formulat cerere de completare a hotărârii, apreciind că instanţa de recurs nu s-a pronunţat asupra cererii privind cheltuielile de judecată, astfel cum rezultă din dovezile de plată ataşate la dosar.

Art. 453 alin. (1) C. proc. civ. instituie regula conform căreia „partea care pierde procesul va fi obligată la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.”

Dreptul la acordarea cheltuielilor de judecată este un drept legal, ce derivă dintr-un raport juridic procesual şi are ca finalitate acoperirea prejudiciului cauzat părţii câştigătoare a procesului.

Acest drept este recunoscut părţii, atunci când aceasta a solicitat cheltuieli de judecată, dar instanţa a omis să se pronunţe asupra lor.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 2296 din 17 noiembrie 2022)