Contestaţie la executare împotriva raportului de evaluare a procesului-verbal de stabilire a preţului publicaţiilor de vânzare. Respingerea recursului ca nefondat

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Bihor în data de 13.05.2020, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta B. S.A. Oradea, constatarea nulităţii absolute a actului de adjudecare încheiat la data de 2.11.2015 şi a procesului-verbal de licitaţie nr. x/1.10.2015, ambele emise în dosarul execuţional nr. x/2012, precum şi a se dispune anularea încheierii de Carte Funciară nr. x/5.11.2015, cu restabilirea situaţiei anterioare de carte funciară, prin radierea dreptului de proprietate al pârâtei de sub B 8, asupra cotei de 1/2 parte din imobil şi înscrierea dreptului de proprietate al reclamantului asupra imobilului.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 2058 din 19 octombrie 2021)

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Complet de divergenţă. Limitele reluării judecăţii

În raport cu dispoziţiile art. 399 alin. (2) şi alin. (5) din Codul de procedură civilă, dezbaterile în fața completului de divergență, constituit conform art. 398 alin. 3 din acelaşi cod, pot avea ca obiect exclusiv chestiunea cu privire la care instanţa a constatat ivirea divergenţei. Prin urmare, împrejurarea că dezbaterile, după repunerea pe rol a cauzei, au vizat nu numai chestiunea care a atras constituirea completului de divergență, ci întregul apel declarat de partea pârâtă, părțile punând concluzii în fața completului de divergență cu privire la toate motivele de apel formulate, reprezintă o încălcare a prevederilor art. 399 alin. (5) Cod procedură civilă, iar soluţionarea căii de atac de către un complet de judecată compus din trei judecători atrage, conform art. 174 raportat la art. 176 alin. (1) pct. 3 din Codul de procedură civilă nulitatea absolută necondiționată a actului de procedură astfel efectuat.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1626 din 23 octombrie 2019)

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Complet de divergenţă. Limitele reluării judecăţii

În raport cu dispoziţiile art. 399 alin. (2) şi alin. (5) din Codul de procedură civilă, dezbaterile în fața completului de divergență, constituit conform art. 398 alin. 3 din acelaşi cod, pot avea ca obiect exclusiv chestiunea cu privire la care instanţa a constatat ivirea divergenţei. Prin urmare, împrejurarea că dezbaterile, după repunerea pe rol a cauzei, au vizat nu numai chestiunea care a atras constituirea completului de divergență, ci întregul apel declarat de partea pârâtă, părțile punând concluzii în fața completului de divergență cu privire la toate motivele de apel formulate, reprezintă o încălcare a prevederilor art. 399 alin. (5) Cod procedură civilă, iar soluţionarea căii de atac de către un complet de judecată compus din trei judecători atrage, conform art. 174 raportat la art. 176 alin. (1) pct. 3 din Codul de procedură civilă nulitatea absolută necondiționată a actului de procedură astfel efectuat.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1626 din 3 octombrie 2019)

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Judecata în complet de divergenţă. Condiţii şi efecte

Este încălcată procedura de judecată în complet de divergenţă în cazul în care părțile nu au fost încunoștințate asupra obiectului divergenței, acestora fiindu-le acordat cuvântul asupra fondului litigiului, în contextul în care completul de divergenţă era ţinut să judece doar aspectele care au generat divergenţa, apelul fiind soluţionat în complet format din trei judecători, în loc de doi judecători, în condiţiile în care un judecător nu poate hotărî într-o cauză la a cărei dezbatere nu a participat.

(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 1965 din 22 noiembrie 2016)

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Judecata în complet de divergenţă. Condiţii şi efecte

Este încălcată procedura de judecată în complet de divergenţă în cazul în care părțile nu au fost încunoștințate asupra obiectului divergenței, acestora fiindu-le acordat cuvântul asupra fondului litigiului, în contextul în care completul de divergenţă era ţinut să judece doar aspectele care au generat divergenţa, apelul fiind soluţionat în complet format din trei judecători, în loc de doi judecători, în condiţiile în care un judecător nu poate hotărî într-o cauză la a cărei dezbatere nu a participat.

(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 1965 din 22 noiembrie 2016)