Critici privind respingerea greşită a solicitării de reaudiere a martorului ascultat în primă instanţă ce putea relata dimensiunea suferinţelor încercate de familie prin arestarea sa. Respingerea recursurilor deduse judecăţii ca nefondate

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanţa, secţia I civilă la data de 13.01.2020, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanţelor, obligarea acestuia la plata sumei de 2.350.000 RON, reprezentând repararea pagubei cauzate prin arestarea sa preventivă în mod nelegal, în cadrul dosarului penal nr. x/2011 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu menţiunea că suma de bani indicată reprezintă contravaloarea daunelor morale cuvenite ca efect al privării în mod nelegal de libertate.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 539 C. proc. pen.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 553 din 5 aprilie 2023)

Susțineri privind nemotivarea hotărârii recurate întrucât considerentele nu expun, corect, circumstanţele particulare ale cauzei şi nu relevă respectarea criteriilor legale de cuantificare cu ocazia fixării sumei de bani stabilite cu titlu de daune morale

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj la data de 25.07.2017, sub nr. x/2017, reclamantul A. a solicitat obligarea pârâtului Statul Român, prin Ministerul Finanţelor, la plata sumei de 2.500.000 RON, reprezentând despăgubiri morale pentru perioada de 556 zile, din care 226 zile petrecute în arest preventiv în mod nelegal, precum şi a sumei de 50.000 RON, reprezentând daune materiale constând în onorarii avocaţiale, cheltuieli de deplasare efectuate de soţia sa în România, achiziţii făcute pentru perioada arestării preventive, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 474/F/30.10.2017, Tribunalul Cluj a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa în favoarea Tribunalului Bucureşti, dosarul fiind înregistrat pe rolul secţiei a IV-a civilă, sub nr. x/2017, la 13.11.2017.

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj la data de 28.07.2017, sub nr. x/2017, reclamantul B. a solicitat obligarea pârâtului Statul Român, prin Ministerul Finanţelor, la plata sumei de 2.500.000 RON, reprezentând despăgubiri morale pentru perioada de 556 zile, din care 226 zile petrecute în arest preventiv în mod nelegal, precum şi a sumei de 50.000 RON, reprezentând daune materiale constând în onorarii avocaţiale, cheltuieli de deplasare efectuate de soţia sa în România, achiziţii făcute pentru perioada arestării preventive, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 476/30.10.2017, Tribunalul Cluj a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa în favoarea Tribunalului Bucureşti, dosarul fiind înregistrat pe rolul secţiei a V-a civilă, sub nr. x/2017, la data de 13.11.2017, şi ulterior conexat la dosarul nr. x/2017 aflat pe rolul secţia a IV-a civilă.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 561 din 5 aprilie 2023)

Existenţa legăturii de cauzalitate între faptă şi prejudiciul pretins. Motivare insuficientă şi necontradictorie

Prin cererea înregistrată la 17 iulie 2018 pe rolul Tribunalului Bacău, reclamantul A., în nume propriu şi ca mandatar pentru moştenitorii victimei B., a chemat în judecată pe pârâţii Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A., motivat de faptul că s-a depăşit durată rezonabilă de soluţionare a solicitării reclamanţilor, aceştia pretinzând suma de 5.000.000 euro, la care se adaugă penalităţi în valoare de 2%, pentru fiecare zi ce trece peste doi ani de la data producerii accidentului, până la achitarea daunelor, pentru tergiversarea soluţionării legale şi corecte a cauzei, daune morale şi materiale

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1985 din 7 octombrie 2021)