Discriminare salarială între categorii de personal auxiliar. Competența teritorială în acțiunile îndreptate împotriva instanțelor judecătorești

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII a conflicte de muncă şi asigurări sociale, la data de 06.06.2023, sub nr. x/2023, reclamantele A. şi B. au solicitat în contradictoriu cu pârâţii Curtea de Apel Bucureşti, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Ministerul Justiţiei şi Tribunalul Bucureşti recunoaşterea stării de discriminare, pentru perioada august 2018- la zi şi în continuare prin raportare la specialiştii IT, repararea prejudiciului creat prin neacordarea drepturilor salariale, actualizarea sumelor solicitate cu indicele de inflaţie, cu dobânzi legale penalizatoare.

Reclamantele şi-au întemeiat în drept acţiunea pe dispoziţiile Legii nr. 567/2004, ale Legii nr. 153/2017 etc., solicitând administrarea probei cu înscrisuri.

(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 836 din 16 aprilie 2024)

Cerere în vederea obligării pârâtei la emiterea unor ordine și plata salariului de bază, la nivel maxim cu cel pentru funcţii similare din cadrul aceleiaşi familii ocupaţionale şi categorii profesionale, aflat în plată în administraţia publică centrală

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII a conflicte de muncă şi asigurări sociale, sub nr. x/2018, reclamanţii A. şi B., alături de alţi reclamanţi, au solicitat în contradictoriu cu pârâta Curtea de Conturi a României, pronunţarea unei hotărâri prin care instanţa să dispună obligarea pârâtei plata salariului de bază şi emiterea unor ordine, la nivel maxim cu cel pentru funcţii similare din cadrul aceleiaşi familii ocupaţionale şi categorii profesionale, aflat în plată în administraţia publică centrală, începând cu 21.12.2016 la zi, conform Deciziei nr. 794/2016 a Curţii Constituţionale, plata drepturilor băneşti reprezentând diferenţa dintre drepturile salariale cuvenite şi cele efectiv acordate, actualizate, indexate şi majorate cu indicele de inflaţie şi menţinerea acestei modalităţi de calcul şi în continuare până la o eventuală modificare legislativă.

Prin încheierea de şedinţă din 19 septembrie 2018, Tribunalul Bucureşti a dispunj prezenta cauză şi a format 19 noi dosare în privinţa reclamanţilor ale căror locuri de muncă nu sunt în Municipiul Bucureşti.

(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 694 din 28 martie 2019)

Cerere privind obligarea pârâților la recalcularea indemnizaţiei de încadrare brute lunare şi a celorlalte drepturi aferente salariilor individuale ale fiecăruia dintre reclamanţi și dispunerea recunoaşterii stării de discriminare în care se află din punct de vedere salarial

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale la 29 iulie 2022, sub nr. x/2022, reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I. şi J., personal auxiliar de specialitate şi conex în cadrul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, au solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Public-Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, să se dispună recunoaşterea stării de discriminare în care se află din punct de vedere salarial în raport cu personalul auxiliar de specialitate şi conex din cadrul D.N.A. şi D.I.I.C.O.T. şi obligarea Curţii de Apel Bucureşti la recalcularea indemnizaţiei de încadrare brute lunare şi a celorlalte drepturi aferente salariilor individuale ale fiecăruia dintre reclamanţi, având în vedere funcţia deţinută, conform prevederilor Legii nr. 71/2015 şi a O.U.G. nr. 20/2016 începând cu data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 27/2006 (1 august 2016) şi în continuare şi după intrarea în vigoare a Legii nr. 153/2017, cu luarea în considerare a coeficientului de multiplicare corespunzător avut în vedere la calculul indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a celorlalte drepturi salariale aferente ale personalului auxiliar de specialitate şi conex din cadrul D.N.A. şi D.I.I.C.O.T., aşa cum au fost prevăzute de O.U.G. nr. 27/2006; repararea prejudiciului produs prin neaplicarea dispoziţiilor legale mai sus arătate, constând în plata diferenţei dintre indemnizaţia de încadrare calculată potrivit modalităţii de calcul arătată mai sus şi indemnizaţia de încadrare plătită efectiv; obligarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti la plata în favoarea reclamanţilor a diferenţelor de drepturi salariale rezultate din recalcularea indemnizaţiei de încadrare şi a celorlalte drepturi aferente, având în vedere funcţia deţinută, prin raportare la nivelul indemnizaţiei personalului auxiliar şi conex din cadrul D.N.A. şi D.I.I.C.O.T., pentru perioada efectiv lucrată, începând cu 1 august 2016 şi în continuare, până la încetarea condiţiilor legale de acordare; actualizarea sumelor stabilite mai sus cu indicele de inflaţie stabilit de Institutul Naţional de Statistică şi prin aplicarea dobânzii legale penalizatoare pentru executarea cu întârziere a acestor obligaţii de plată privind diferenţele de drepturi salariale, calculate începând cu data scadenţei plăţii sumelor ce ar fi trebuit să fie achitate reclamanţilor până la plata efectivă a sumelor cuvenite solicitate anterior.

În drept au fost invocate dispoziţiile art. 1 alin. (51) din O.U.G. nr. 83/2014, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 71/2015, şi cum a fost interpretat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 36 din 4 iunie 2018 şi Decizia nr. 23 din 26 septembrie 2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016 a Curţii Constituţionale a României, O.U.G. nr. 20/2016, dispoziţiile Legii nr. 330/2009, Legii nr. 285/2010, Legii nr. 283/2011, O.U.G. nr. 19/2012, O.U.G. nr. 84/2012, O.U.G. nr. 103/2013, O.U.G. nr. 83/2014, Legii nr. 71/2015, O.U.G. nr. 57/2015, O.U.G. nr. 20/2016, O.U.G. nr. 9/2017 şi ale Legii cadru nr. 153/2017, invocate în cuprinsul cererii, art. 1531 şi art. 1535 C. civ. precum şi pe dispoziţiile art. 166 Codul muncii.

(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 843 din 5 aprilie 2023)

Cerere privind recunoașterea stării de discriminare în care se află reclamantul din punct de vedere salarial în raport cu alţi angajaţi și dispunerea uniformizării modului de calcul al salariilor prin recalcularea indemnizaţiei de încadrare şi a celorlalte drepturi aferente

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalul Caraş-Severin, secţia I civilă la data de 18.08.2020, reclamanţii A., B. şi C. au chemat în judecată pe pârâţii Ministerul Justiţiei, Curtea de Apel Alba Iulia şi Consiliul Naţional Pentru Combaterea Discriminării, solicitând instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să recunoască starea de discriminare în care se află din punct de vedere salarial în raport cu alţi angajaţi ai Ministerului Justiţiei (consilierii de probaţiune din cadrul Direcţiei Naţionale de Probaţiune), să dispună uniformizarea modului de calcul al salariilor prin recalcularea indemnizaţiei de încadrare şi a celorlalte drepturi aferente prin raportare la valoarea de referinţă sectorială de 605,225 RON, începând cu data de 10.01.2017 până la 31.12.2017 sau la zi, pentru personalul care a fost salarizat prin raportare la valoarea de referinţă sectorială şi după 31.12.2017 (cuantum care cuprinde majorarea de 25% prevăzută de art. III din O.U.G. nr. 20/2016), să dispună repararea prejudiciului creat prin neaplicarea dispoziţiilor legale, reprezentat de diferenţa salarială rezultată dintre noua indemnizaţie de încadrare şi indemnizaţia actuală de încadrare, începând cu 10.01.2017 până la zi şi în continuare, inclusiv după intrarea în vigoare a Legii-cadru de salarizare nr. 153/2017, până la plata efectivă a noii indemnizaţii de încadrare, să oblige pârâţii Curtea de Apel Iulia şi Ministerul Justiţiei la plata, respectiv la alocarea fondurilor necesare plăţii diferenţelor băneşti corespunzătoare, prin obligarea acestora la plata pentru fiecare lună, până la recunoaşterea efectivă a dreptului, a diferenţei dintre venitul la care sunt îndreptăţiţi şi cel efectiv plătit, începând cu 10.01.2017 şi pentru viitor şi să actualizeze sumele stabilite cu indicele de inflaţie comunicat de Institutul Naţional de Statistică şi prin aplicarea dobânzii legale penalizatoare, calculate începând cu data scadenţei plăţii sumelor ce ar fi trebuit să fie achitate, până la plata efectivă a celor cuvenite.

(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 1447 din 9 iunie 2021)