Incidența competenței funcționale și teritoriale a instanței învestite cu soluționarea cererii principale asupra cererii de ordonanță președințială având ca obiect măsuri provizorii privind minorul în cadrul procesului de divorț

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu Jiu sub nr. x/2023 la data de 01 aprilie 2024, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta B., solicitând instanţei de judecată ca, prin sentinţa pe care o va pronunţa, să dispună, pe cale de ordonanţă preşedinţială, până la soluţionarea pe fond a acţiunii de divorţ, respectiv a dosarului nr. x/2023, aflat pe rolul Judecătoriei Târgu Jiu, în baza art. 263, art. 400 alin. (1) şi art. 486 C. civ., stabilirea locuinţei minorei C., la locuinţa reclamantului iar, într-o teză subsidiară, stabilirea programului de legături personale cu minora prin luarea minorei de la domiciliul mamei la domiciliul tatălui în fiecare weekend din săptămână, în zilele de sâmbătă şi duminică, începând de sâmbătă ora 10:00 până duminică, ora 16:00, perioadă în care minora să petreacă timpul în compania tatălui, la domiciliul acestuia, în parcuri, sau alte locuri destinate agrementului minorilor.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1780 din 25 iunie 2024)

Cerere prin care se solicită instanţei să dispună ca autoritatea părintească asupra minorilor să fie exercitată de către mamă, să fie stabilit domiciliul celor doi minori la mamă, iar pârâtul să fie obligat la plata unei pensii de întreţinere

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Rupea sub nr. x/2023 din data de 19.01.2023, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâtul B., solicitând instanţei să dispună ca autoritatea părintească asupra minorilor C. şi D. să fie exercitată de către mamă, să fie stabilit domiciliul celor doi minori la mamă, iar pârâtul să fie obligat la plata unei pensii de întreţinere în favoarea celor doi minori până la împlinirea vârstei de 18 ani, respectiv până la finalizarea studiilor, în cuantum de 1/3 din venitul net realizat, dar nu mai puţin de 1/3 din salariul minim pe economie.

În drept au fost invocate dispoziţiile art. 260-263, art. 397, art. 402, art/499 alin. (1) şi (3) coroborat cu art. 505, art. 507, art. 524, art. 527-533 C. civ., Legea 272/2004 (art. 1, 2, 30-33, 36, 44, 47-48), Constituţia României (art. 25, 26, 30), CEDO (art. 8, art. 10).

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 235 din 31 ianuarie 2024)

Cererile privind ocrotirea persoanei fizice. Solicitare în vederea dispunerii sistării pensiei de întreţinere stabilite în sarcina reclamantului

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti la data de 25 mai 2022, sub nr. x/2022, reclamantul A. a chemat-o în judecată pe pârâta B., solicitând instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să dispună sistarea pensiei de întreţinere stabilite în sarcina sa şi în favoarea pârâtei, prin sentinţa civilă nr. 737/07.02.2008 pronunţată de Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că, prin sentinţa civilă nr. 737/07.02.2008 pronunţată de Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti, instanţa a dispus desfacerea căsătoriei părţilor, acesta fiind obligat la plata în favoarea fostei soţii a unei pensii de întreţinere în cuantum de 250 RON, lunar.

Reclamantul a învederat că împrejurările avute în vedere la data pronunţării hotărârii judecătoreşti menţionate s-au schimbat, în sensul că, în perioada 2011-2012, pârâta a fost plecată în Italia, la muncă şi nu s-a manifestat ca fiind în nevoie după desfacerea căsătoriei, iar acesta s-a pensionat şi se confruntă în prezent cu probleme medicale.

În drept, reclamantul a invocat dispoziţiile art. 524, art. 526, art. 527, art. 528 şi art. 531 C. civ., art. 194-204 C. proc. civ.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1233 din 21 iunie 2023)

Cerere în vederea stabilirii locuinţei provizorii a minorului la domiciliul tatălui şi suplinirea consimţământului mamei pârâte în vederea înscrierii minorului la o unitate de învăţământ

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta Turnu Severin, la data de 11 septembrie 2023, sub nr. x/2023, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta B., solicitând instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să dispună: stabilirea locuinţei provizorii a minorului C., la acesta, în calitate de tată până la pronunţarea unei hotărâri defintive pe fondul cauzei în dosarul nr. x/2023 pe rolul Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin; suplinierea acordului pârâtei privind transferul minorului C., elev la Şcoala Generală nr. 14 din Drobeta-Turnu Severin de la această unitate şcolară, la Şcoala Generală Brâncoveanu din Satu Mare în clasa a V-a şi înscrierea în anul şcolar 2023-2024 la această unitate şcolară din Satu Mare.

De asemenea, a solicitat acordarea cheltuielilor de judecată.

Pârâta B. a depus întâmpinare, prin care a solicitat, în principal, respingerea, ca inadmisibilă, a cererii de emitere a ordonanţei preşedinţiale, iar în subsidiar, respingerea acesteia, ca neîntemeiată.

Prin cererea reconvenţională, pârâta a solicitat ca instanţa să dispună, în mod provizoriu, până la soluţionarea dosarului nr. x/2023, stabilirea domiciliului minorului, la domiciliul pârâtei, şi obligarea pârâtului reconvenţional să-i permită minorului să urmeze cursurile clasei a V-a Şcoala Generală nr. 14 din Drobet Turnu Severin.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 2245 din 21 noiembrie 2023)

Stabilirea competenței privind cererea de pronunţare a unei ordonanţe preşedinţiale prin care se solicită dispunerea stabilirii în mod provizoriu a unei obligaţii de întreţinere în sarcina pârâtei până la soluţionarea definitivă a divorţului

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti, la data de 19 aprilie 2023, sub nr. x/2023, reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta B., a formulat ordonanţă preşedinţială, prin care a solicitat să se dispună stabilirea în mod provizoriu a domiciliului minorului C. la domiciliul tatălui, până la soluţionarea definitivă a divorţului dintre părţi, stabilirea în mod provizoriu a unei obligaţii de întreţinere în sarcina pârâtei, pentru minorul C., în limitele prevăzute prin dispoziţiile art. 529 C. civ. până la soluţionarea definitivă a divorţului.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 919, art. 997 şi urm. C. proc. civ.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1510 din 3 octombrie 2023)

Conflict negativ de competenţă. Constatări diferite a două instanţe cu privire la domiciliul copilului minor la data formulării cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Galaţi, secţia civilă în data de 14 noiembrie 2022, sub nr. x/2022, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu B., stabilirea locuinţei minorului C. la domiciliul său, stabilirea unui program de vizitare pentru pârâtă şi obligarea acesteia la plata unei pensii de întreţinere în favoarea minorului în cuantum de 25% din venitul net realizat.

Pârâta a formulat întâmpinare şi cerere reconvenţională.

Prin întâmpinare a invocat excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Galaţi, arătând că, în prezent, minorul locuieşte împreună cu aceasta în Braşov şi este înscris la o şcoală din această localitate, astfel că potrivit art. 114 C. proc. civ., competenţa teritorială aparţine Judecătoriei Braşov.

Pe fond, a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, arătând, în esenţă, că reclamantul nu are posibilitatea şi nici disponibilitatea de a se îngriji de minor, lucrând 10 ore pe zi.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1226 din 19 iunie 2023)

Solicitatare privind dispunerea delegării autorităţii părinteşti. Competența în cazul cererilor privind ocrotirea persoanei fizice. Noţiunea de domiciliu sau de reşedinţă a minorului

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina, la data de 30 martie 2022, sub nr. x/2022, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul B., a solicitat instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să dispună delegarea autorităţii părinteşti cu privire la fiica sa minoră, C..

În drept, au fost invocate prevederile art. 148-151, art. 530 C. proc. civ. şi art. 104-108 din Legea nr. 272/2004, republicată.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1329 din 14 iunie 2022)

Competenţa teritorială în materia cererilor referitoare la filiaţie. Cereri date în competenţa instanţei de tutelă şi de familie

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău la 6 aprilie 2021, sub nr. x/2021, reclamantul A. i-a chemat în judecată pe pârâtul B. şi pe pârâţii minori A. şi C., reprezentaţi legal de D., solicitând să se constate că primul pârât nu este tatăl pârâţilor minori.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1492 din 30 iunie 2022)

Solicitarea desfacerii căsătoriei pe calea dreptului comun. Măsuri provizorii cu privire la stabilirea locuinţei copiilor minori

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Roman, la data de 28 iulie 2021, sub nr. x/2021, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta B., pronunţarea unei ordonanţe preşedinţiale prin care să se dispună, până la soluţionarea cauzei 2975/291/2021, stabilirea unui program de legături personale cu minorii C., D., E. şi F., cu obligarea la cheltuieli de judecată.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 2146 din 20 octombrie 2021)

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Exercitarea exclusivă a autorității părintești. Element de extraneitate. Competență teritorială

În condițiile în care nu se poate identifica instanţa competentă teritorial potrivit art. 114 alin. (1) C.proc.civ. în soluţionarea cauzei având ca obiect solicitarea de exercitare exclusivă a autorității părintești, întrucât minorul aflat în grija mamei locuieşte efectiv, împreună cu aceasta, pe teritoriul unui alt stat, devin incidente dispoziţiile art. 1072 alin. (2) C.proc.civ.

(ICCJ, Secţia a I civilă, decizia nr. 45 din 19 ianuarie 2022)

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Acțiune având ca obiect exercitarea exclusivă a autorității părintești. Element de extraneitate. Competență teritorială

Dispoziţiile art. 9 alin. 1 din Regulamentul (CE) nr. 2.210/2003 statuează asupra competenţei jurisdicţionale internaţionale atunci când elementul de extraneitate decurge din schimbarea reşedinţei minorului într-un stat membru, cu mai puţin de 3 luni faţă de data formulării cererii de chemare în judecată, în sensul păstrării competenţei instanţei „din statul membru al fostei reşedinţe obişnuite a copilului”, criteriile de determinare a competenţei teritoriale ori materiale fiind cele aplicabile în statul membru.
În ce priveşte stabilirea competenţei interne, ea se face după regulile prevăzute de art. 1072 alin. (1) C.proc.civ., respectiv, potrivit regulilor în materie, care sunt cele date de dispoziţiile art. 114 alin. (1) din același cod, în măsura în care este posibil acest lucru (pentru că există domiciliul/reşedinţa persoanei ocrotite pe teritoriul ţării), respectiv ale art. 1072 alin. (2) C.proc.civ., dacă în aplicarea prevederilor alin. 1 ale acestui text nu se poate identifica instanţa competentă să judece cauza (situaţie în care cererea va fi îndreptată la Judecătoria Sector 1 Bucureşti, sau, după caz, la Tribunalul Bucureşti).
Prin urmare, în condițiile în care nu se poate identifica instanţa competentă teritorial potrivit art. 114 alin. (1) C.proc.civ. în soluţionarea cauzei având ca obiect solicitarea de exercitare exclusivă a autorității părintești, întrucât minorul aflat în grija mamei locuieşte efectiv, împreună cu aceasta, pe teritoriul unui alt stat, devin incidente dispoziţiile art. 1072 alin. (2) C.proc.civ.

(ICCJ, Secţia I civilă, decizia nr. 45 din 19 ianuarie 2022)

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Cerere de punere sub interdicție. Schimbarea domiciliului intimatei ulterior introducerii acțiunii. Declinare de competență în favoarea instanței în circumscripția căreia se află noul domiciliu al părții. Competența instanței învestite inițial de a soluționa cererea

Competenţa de soluţionare a cererii având ca obiect punerea sub interdicție revine, în temeiul art. 936 C.proc.civ., instanței în a cărei raza teritorială se afla, la data sesizării instanţei, domiciliul persoanei a cărei punere sub interdicție se solicită.
Împrejurarea că, ulterior datei formulării cererii de chemare în judecată, intimata şi-a schimbat domiciliul, nu are niciun efect în ceea ce priveşte determinarea instanţei competente, în acest sens fiind şi dispoziţiile art. 107 alin. (2) C.proc.civ., care prevăd că „instanţa rămâne competentă să judece procesul chiar dacă, ulterior sesizării, pârâtul îşi schimbă domiciliul sau sediul”. Din interpretarea acestui text de lege, reiese că schimbarea domiciliului intimatei nu poate determina declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea instanţei în circumscripţia căreia se află noul domiciliu/noua reşedinţă a acesteia, schimbarea ulterioară a reşedinţei sau a domiciliului neputând avea efecte decât asupra locului citării părții, conform dispoziţiilor art. 172 C.proc.civ., instanţa iniţial învestită rămânând competentă să soluţioneze cauza.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 511 din 17 martie 2017)

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Conflict negativ de competență. Ordonanță președințială. Cerere având ca obiect stabilirea programului de vizitare a minorului. Interpretarea sintagmei ”domiciliul persoanei ocrotite”

Pentru determinarea instanței competente să soluționeze cerere având ca obiect stabilirea programului de vizitare a minorului, nu interesează adresa la care minorul locuia în fapt la data înregistrării cererii de chemare în judecată, câtă vreme locuinţa minorului fusese stabilită la domiciliul mamei printr-o hotărâre judecătorească intrată în puterea lucrului judecat. Faptul că ulterior deplasării minorului într-o vizită la domiciliul tatălui, acesta a refuzat să-l readucă la domiciliul mamei, nu poate semnifica schimbarea locuinţei minorului, câtă vreme nu a existat un acord al părinţilor în acest sens şi nici o încuviinţare a vreunei instanţe. Prin urmare, competenţa de soluţionare a cererii de ordonanţă preşedinţială aparţine judecătoriei pe rolul căreia se află înregistrat dosarul de fond având ca obiect stabilirea programului de vizitare a minorului, instanță în a cărei circumscripție teritorială se află domiciliul persoanei ocrotite.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1851 din 7 octombrie 2016)

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Renunțarea la cererea principală de chemare în judecată. Cerere reconvențională. Prorogare legală de competență

Prorogarea legală de competenţă prevăzută de dispozițiile art. 123 alin. (1) NCPC produce efecte pe tot parcursul procesului, indiferent dacă cererea principală şi cererea reconvenţională se soluţionează concomitent ori se procedează la disjungerea cererii reconvenţionale şi formarea unui nou dosar, întrucât – chiar prin judecarea sa separată – cererea reconvenţională păstrează caracterul incidental în raport cu cererea principală, dobândit prin formularea cererii în condiţiile art. 209 NCPC, neputând fi considerată o cerere introductivă de instanţă, în sensul art. 30 alin. (3) NCPC. Astfel, din moment ce instanța a constatat, la primul termen de judecată fixat după încheierea etapei regularizării, că este competentă a soluţiona cererea principală şi a luat act de renunţarea reclamantei la judecarea acesteia, a rămas învestită şi cu soluţionarea cererii reconvenţionale, înregistrată separat, fără a fi posibilă, în noul dosar format, verificarea distinctă a competenţei de soluţionare a acestei cereri incidentale.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 222 din 23 ianuarie 2015)