Acțiune în vederea constatării faptului că activitatea desfăşurată de reclamant în cadrul pârâtei se încadrează în grupa I de muncă, precum şi obligarea pârâtei la eliberarea unei adeverinţe în acest sens, cu cheltuieli de judecată

Prin acţiunea înregistrată la data de 07 februarie 2019, sub dosar nr. x/2019, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta B. S.A., ca instanţa să constate că activitatea desfăşurată de el în cadrul pârâtei, în perioada 10.10.1972 – 16.11.1989, se încadrează în grupa I de muncă, precum şi obligarea pârâtei la eliberarea unei adeverinţe în acest sens, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 693/LM/2019, s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Bihor, invocată din oficiu, şi, în consecinţă, s-a declinat competenţa de soluţionare a acţiunii formulate de A., cu domiciliul în Ungaria, Budapesta şi domiciliul ales la sediul secundar al avocatului C., în Oradea, judeţul Bihor, în contradictoriu cu pârâta B., cu sediul în Cluj Napoca, în favoarea Tribunalului Bucureşti.

(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 208 din 28 ianuarie 2020)

Solicitare de exercitare exclusivă a autorităţii părinteşti de către reclamantă şi modificarea programului de păstrare a legăturilor personale dintre pârât şi copil. Stabilirea competenței de soluționare a cauzei

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Arad la data de 22.10.2020 sub nr. x/2020, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul B., să se dispună exercitarea autorităţii părinteşti de către reclamantă, în mod exclusiv, cu privire la copilul C., şi modificarea programului de păstrare a legăturilor personale dintre pârât şi copil.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 403 C. civ., art. 223 C. proc. civ.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 45 din 19 ianuarie 2022)

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Conflict de muncă cu element de extraneitate. Competența teritorială. Conflict negativ de competență

În cazul în care, într-un litigiu de muncă, reclamantul are domiciliul într-un alt stat membru al Uniunii Europene, exercitându-și opțiunea asupra competenţei instanţei de la domiciliul ales al reprezentantului său în proces, nefiind aplicabile dispoziţiile art. 21 lit. b) din Regulamentul UE nr. 1215/2012, ipoteză în care era reglementată şi competenţa teritorială, ci ale art. 21 alin. (1) lit. a) din Regulamentul UE nr. 1215/2012 ce reglementează doar competenţa internaţională, nefiind efectuată o alegere de competenţă teritorială potrivit art. 210 din Legea nr. 62/2011, sunt incidente dispoziţiile art. 1072 alin. (2) C. proc. civ. care statuează că dacă, în aplicarea prevederilor alin. (1) ale acestui text, nu se poate identifica instanţa competentă să judece cauza, cererea va fi îndreptată, urmând regulile de competenţă materială procesuală proprii conflictelor de muncă, la secţia specializată a Tribunalului Bucureşti.

(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 208 din 28 ianuarie 2020)