Legăturile personale dintre părinți și copii în timpul stării de urgență sau „Războiul rozelor”

7 mai 2020
Articol UJ Premium
0 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 5 (0 votes, average: 0,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 473
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Pentru a se limita infectarea cu coronavirusul SARS-CoV-2 în rândul populației, Președintele a decretat starea de urgență începând cu data de 16 martie 2020. Din acel moment, viața noastră s-a schimbat, a fost restrâns exercițiul mai multor drepturi și libertăți, unul dintre acestea fiind și dreptul la viață intimă, familială și privată [art. 2 lit. b) din Decretul nr. 195/2020].

Prin Ordonanța Militară nr. 3 din 24 martie 2020 s-a interzis circulația persoanelor în afara locuinței/gospodăriei, cu anumite excepții, expres și limitativ prevăzute de art. 1.

Esti avocat, magistrat, notar, executor judecatoresc, practician in insolventa sau consilier juridic? Atunci ai nevoie de pachetul Alpha Bank dedicat profesionistilor

Noul context general a influențat și exercitarea legăturilor personale dintre părinți și copiii lor minori atunci când aceștia nu locuiesc împreună.

Grupul de Comunicare Strategică a încercat să ofere anumite clarificări cu privire la această problemă, dar a încurcat și mai mult lucrurile. Astfel, pe 1 aprilie 2020, la întrebarea în ce măsură este permisă deplasarea părintelui pentru exercitarea dreptului de vizitare a copilului aflat în întreținerea celuilalt părinte, răspunsul oferit de autorități a fost în sensul că: „Acest motiv nu este prevăzut ca excepție în textul Ordonanței Militare nr. 3, dar pot fi exercitate drepturile stipulate prin hotărârea notarială sau judecătorească de divorț privind drepturile parentale. Mai exact, copilul minor poate fi preluat la domiciliu de părintele care nu îl are în întreținere, în perioada stabilită în hotărârea de divorț”.

Ce se întâmplă însă în cazul în care părintele respectiv are domiciliul într-o altă localitate, poate chiar una mai îndepărtată și cu resurse medicale mai limitate, în comparație cu cea de la domiciliul copilului? Ce se întâmplă dacă în timp ce copilul se află la locuința părintelui pentru exercitarea legăturilor personale, în acea localitate s-ar impune restricții suplimentare în urma cărora minorul nu ar mai putea fi readus la domiciliul său la încetarea programului de vizită?

Ce se întâmplă în cazul copiilor cu sensibilități accentuate, care trebuie protejați și feriți de riscuri inutile?

Care este situația atunci când părintele nu are o hotărâre judecătorească – cum se exercită dreptul la legături personale?

 Potrivit art. 262 Cod Civil, acest drept este în primul rând un drept al copilului, iar exercițiul său poate fi limitat în condițiile prevăzute de lege, pentru motive temeinice, luând in considerare interesul superior al copilului.

Legislația de dreptul familiei consacră principiul respectării interesului superior al copilului minor în toate circumstanțele.

Astfel, potrivit art. 2 alin. 3 și 4 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului:

„(3) Principiul interesului superior al copilului este impus inclusiv în legătură cu drepturile și obligațiile ce revin părinților copilului, altor reprezentanți legali ai săi, precum și oricăror persoane cărora acesta le-a fost plasat în mod legal.

(4) Principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile și deciziile care privesc copiii, întreprinse de autoritățile publice și de organismele private autorizate, precum și în cauzele soluționate de instanțele judecătorești”.

Acest principiu este preluat de legislația noastră din Convențiile internaționale semnate și ratificate de România, care au devenit parte din dreptul intern, cum ar fi în principal Convenția cu privire la apărarea drepturilor copilului, adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la data de 20 noiembrie 1989 și ratificată de România prin Legea nr. 18/1990, precum și Convenția asupra protecției copiilor și cooperării în materia adopției internaționale, adoptată la data de 29 mai 1993 și ratificată de România prin Legea nr. 84/1994.

Precizarea notiunii de „interes al copilului” se raportează în primul rând, la prevederea din art.487 Cod civil în conformitate cu care parinții au dreptul și îndatorirea de a crește copilul.

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

Din păcate, părinții aflați într-un conflict juridic, mult prea preocupați de „războiul” dintre ei, au interpretat cum au considerat de cuviință exercițiul acestui drept în această perioadă, uitând de cele mai multe ori de interesul superior al copilului lor.

Unii dintre părinții care nu locuiesc cu copiii lor și deci exercită aceste legături personale au considerat că nimic nu s-a schimbat în vremea pandemiei, au un drept și asta este tot ce contează! Alții au încercat să profite de pandemie și să refuze înapoierea copilului la finalul programului de vizită, considerând că autoritățile sunt destul de ocupate în această perioadă, iar conflictele domestice nu mai sunt chiar o prioritate.

La rândul lor, unii dintre părinții la care este stabilită locuința minorului și deci au obligația să sprijine legăturile celuilalt părinte cu copilul, au considerat că în această perioadă legăturile personale nu ar mai trebui deloc exercitate.

Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția au recomandat ca legăturile personale să fie exercitate în această perioadă prin mijloace de comunicare la distanță. Nu toți părinții au ținut însă seama de aceste recomandări astfel că, în unele cazuri, mai ales acolo unde conflictul juridic există deja, s-a ajuns la sesizarea instanțelor judecătorești.

Potrivit art. 42 din Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgență, pe durata stării de urgență, activitatea de judecată continuă numai în cauzele de urgență deosebită, toate celelalte fiind suspendate de drept.

Lista cauzelor de urgență deosebită se stabilește potrivit recomandărilor CSM de Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru cauzele de competența acesteia și, respectiv, de colegiile de conducere ale curților de apel pentru cauzele de competența lor și pentru cauzele de competența instanțelor care funcționează în circumscripția lor teritorială.

Potrivit acestei liste, doar ordonanța președințială poate fi exercitată în această perioadă pentru stabilirea modului de exercitare a legăturilor personale.

Instanțele de judecată sesizate cu astfel de ordonanțe președințiale au recurs la soluția exercitării legăturilor personale la distanță, prin mijloace electronice, apreciind că interesul superior al minorului impune acest lucru.

Astfel, Tribunalul București a considerat într-o speță că, până la ridicarea stării de urgență, programul de legături personale trebuie să se exercite în două zile pe săptămână, timp de o oră prin mijloace de comunicare la distanță, respectiv telefonic și/sau video – audio. La rândul său, Judecătoria sectorului 5 a considerat că se impune suspendarea provizorie a programului de legături personale pe durata stării de urgență, urmând ca legăturile părintelui cu minorul să se exercite prin mijloace electronice care asigură comunicarea la distanță. Tribunalul București a confirmat această soluție.

Tribunalul Maramureș a fost mai restrictiv și a considerat într-o astfel de ordonanță președințială că legăturile personale pot fi exercitate doar la ridicarea stării de urgență tocmai pentru prevenirea răspândirii Covid-19.

Comunicarea la distanță este o soluție în această perioadă, inclusiv pentru exercitarea legăturilor personale, și va putea fi o soluție chiar după încetarea stării de urgență și înlocuirea ei cu starea de alertă. Mai mult sau mai puțin mulțumitoare, este cu siguranță o soluție prudentă, la care în primul rând părinții ar fi trebuit să se gândească pentru binele copiilor lor.

Din păcate, prinși în „războiul” dintre ei, unii părinți uită de binele copiilor lor, deși cu siguranță îl doresc.

Într-unul din multele procese pe care un cuplu de părinți îl avea pe rolul instanțelor, un judecător înțelept și curajos, specializat de-o viață în acest gen de litigii, le-a atras atenția părților că, de dragul copilului lor, trebuie să se oprească din acest „război” absurd, pentru că altfel vor ajunge întocmai ca și personajele din filmul „Războiul rozelor”. Odată lucrurile pornite pe drumul distrugerii și autodistrugerii nu mai există nici o speranță că se vor putea repara, iar doi oameni care s-au iubit extrem de mult ajung victime ale propriului lor război. În timp, nu imediat, sfatul judecătorului a avut efect pentru cele două părți din acel proces.

Cu siguranță, pandemia de coronavirus va lăsa urme asupra întregii societății. În materia dreptului familiei poate că este momentul renunțării la orgoliile absurde, la „luptele” juridice” fără sfârșit și al găsirii unei căi de comunicare, momentul unui nou început… înainte să ajungem ca în „Războiul Rozelor”, vorba înțeleptului judecător.

Legăturile personale dintre părinți și copii în timpul stării de urgență sau „Războiul rozelor” was last modified: mai 6th, 2020 by Cătălina Dicu

Vă recomandăm: