Au fost lansate „Indexul sustenabilității DNA” și „Raportul privind recuperarea prejudiciului și confiscarea bunurilor dobândite prin infracțiuni”

Freedom House România și Centrul Român de Politici Europene au lansat, în data de 25 aprilie 2016, „Raportul privind recuperarea prejudiciului și confiscarea bunurilor dobândite prin infracțiuni”, respectiv „Indexul sustenabilității DNA”, aflat la a doua ediție.

Indexul Sustenabilității DNA este un instrument anual de evaluare și monitorizare a vulnerabilităților și amenințărilor la adresa activității de investigare a faptelor de corupție. Indexul Sustenabilității DNA 2015 face o radiografie a momentului indicând, după consultări cu sistemul judiciar, experți, reprezentanți ai societății civile și jurnaliști cu experiență în domeniul justiției care sunt decidenții, instituțiile, legile și actorii care susțin, respectiv, care subminează funcționarea unei instituții reprezentative pentru eforturile făcute de societatea românească pentru a controla corupția.

Raportul privind recuperarea prejudiciului și confiscarea bunurilor dobândite prin infracțiuni își propune să facă o radiografie a situației recuperării prejudiciilor produse statului român și confiscării bunurilor dobândite ilegal. Raportul urmărește trei linii de forță care definesc momentele cheie ale procesului de investigare a fraudelor, de recuperare a prejudiciilor și de deposedare de foloasele infracțiunii: (1) analizarea capacității organelor de urmărire penală de a institui măsuri asigurătorii eficace; (2) analizarea practicii instanțelor și raportarea la instituții noi precum confiscarea extinsă, și (3) evaluarea punerii în executare a deciziilor de confiscare și a interesului instituțiilor păgubite de a se constitui parte civilă.

Vă prezentăm, în continuare, principalele declarații ale participanților:

Judecătoarea Camelia Bogdan, de la Curtea de Apel București, susține că trebuie întărită activitatea de investigație penală, la parchete. Ea face trimitere la jurisprudența CEDO, atunci când este vorba de confiscări de la terți sau de confiscări extinse.

Procurorul Adrian Țicău, consilierul procurorului-șef DIICOT, arată că o verigă esențială în recuperarea infracțiunilor, ONPCSB este o instituție neperformantă. „Este o structură condusă de un board, care ia decizii prin vot. Viteza de reacție este vitală în aceste cazuri”, a declarat Țicău. El a dat exemplu cazul unui cont bancar, pentru a cărui verificare suplimentară ar trebui votul Plenului, și s-ar pierde foarte mult timp. Țicău arată că doar în Kosovo mai există o astfel de instituție, după model românesc.

Cornel Călinescu, director din Ministerul Justiției arată care sunt problemele privind măsurile asiguratorii și în ceea ce privește recuperarea prejudiciilor.

Secretarul de stat din Ministerul Justiției, Adrian Baboi, arată că a sosit timpul ca sumele imense, provenind din infracțiuni și confiscate prin decizii judecătorești, ar trebui întoarse în folosul statului.

Gelu Trandafir (Freedom House) detaliază cu date din Raport care sunt parchetele care pun sechestre asiguratorii în dosarele de evaziune fiscală și spălare de bani și despre modul în care acesta a fost realizat. Trandafir prezintă și Direcția de executări silite – cazuri speciale, care se ocupă de punerea în executare a hotărârilor judecătorești din dosarele penale, este vorba de peste 20.000 de titluri executorii.

Procurorul-șef DNA, Laura Codruța Kovesi, arată că a studiat din acest Index mai ales criticile la adresa instituției. „Cadrul Legislativ a crescut de la 8.5 la 9.1, se trage concluzia că se asigură cadrul legislativ”, arată Kovesi. Procurorul-șef susține că datele statistice infimă faptul că DNA nu se axează pe dosarele importante și arată că anul trecut au fost trimiși în judecată un prim-ministru, mai mulți miniștri și zeci de directori sau primari. „Nu sunt pentru o schimbare a competențelor DNA, în sensul limitării competențelor. Am avut anul trecut încercări în forul legislativ care să limiteze competențele și investigațiile DNA. Noi am avut susținerea populației”, susține Kovesi.

„Există o problemă și o vulnerabilitate în ceea ce privește resursele umane”, a declarat Kovesi. Ea spune că un procuror DNA are un volum foarte mare de dosare de soluționat. „Avem înregistrate acum, la DNA, mai multe dosare decât putem soluționa într-un an”, a spus procurorul-șef DNA. Kovesi spune că un procuror are în medie peste 100 de dosare în lucru. „Așteptările cetățenilor față de DNA sunt legitime și trebuie satisfăcute”, explică Laura Codruța Kovesi. Despre calitatea dosarelor DNA, procurorul -șef arată că indicatorii s-au îmbunătățit în 2015, numărul de persoane trimise în judecată, și condamnări au fost mari. Cererile de arestare preventivă au fost admise în proces de peste 90%, iar achitările au fost puține. „Ni s-a întâmplat de foarte multe să fiu întrebată dacă o persoană eliberată din arest a scăpat. Le spun că nu, deoarece nu s-a decis pe fond. La fel dacă a primit condamnare cu suspendare, le explic că el a fost găsit vinovat”, a spus Kovesi.

„Intrarea în vigoare a noilor Coduri a vizat o legislație neunitară. De exemplu, un complet a decis în faza de fond o soluție, iar în apel s-a dat o altă decizie. Astfel de decizii aduc prejudicii de imagine. Trebuie unificată practica judiciară”, a spus Kovesi. Procurorul-șef DNA arată că au existat modificări legislative ale Codurilor, în baza unor decizii date de Curtea Constituționale.

Despre rolul serviciilor secrete în activitatea DNA, Kovesi a arătat că judecătorii Curții Constituționale au limitat activitatea acestora. „Este imposibil ca în activitatea de culegere a înfomații să nu dai despre o informație de corupție. Este obligație legală pentru serviciile de înfomații să ofere aceste date. În 2015, din cele 5988 de dosare înregistrate, 90 de dosare au avut la bază sesizări ale SRI, 22 sesizări de la DIPI, iar 4 sesizări de la DGIA”, a arătat Kovesi. De la SIE, de când a preluat șefia DNA, din 2013, Kovesi arată că nu a primit nicio sesizare. Asta deși mulți inculpați și-au deschis afaceri sau dețin conturi în străinătate.

„Nu am primit niciodată informări de la SIE, am aflat din comisii rogatorii sau din investigații jurnalistice. Mi-e greu să cred ca ofițerii de informații nu dau peste aceste elemente și nu înțeleg de ce nu sesizează DNA. Am văzut că foarte mulți dintre cercetați își mută averea și bunurile în străinătate. Este de siguranță națională, ca atunci când milioane de euro sunt transferate în off-shore, sau când sume considerabile de bani sunt date ca mită prin off-shoreuri pentru licitații publice”, a declarat Kovesi.

„Similar, sunt firme străine care dau mită în România, nu am primit informații despre activitatea lor, despre conturile acestora. S-au cumpărat proprietăți în Franța de milioane de euro. Nu este firesc să nu primim aceste date”, a declarat Kovesi.

Kovesi arată că nu-și explică de ce SIE nu sesizează DNA. „Este o obligație legală a serviciilor secrete să sesizeze procurorii dacă descoperă faptele de corupție. Am văzut că foarte mulți dintre cercetați își mută averea și bunurile în străinătate. Este de siguranță națională, ca atunci când sume considerabile de bani sunt transferate în off-shoreuri, sau când sume considerabile de bani sunt date ca mită (prin off-shoreuri) pentru licitații publice”, a declarat procurorul șef al DNA.

Bianca Toma (CRPE) prezintă „Indexul Sustenabilității DNA”. „Dosarele de corupție nu se întâmplă fără participarea altor instituții ale statului. Susținerea externă (a DNA – n.r.) este foarte importantă”, arată Bianca Toma. „DNA este o instituție care merită susținută”, susține Toma.

Bianca Toma arată că este vorba de un studiu de percepție, care prezintă cum se văd lucrurile: „Trebuie să privim aceste lucruri ca într-o oglindă”. Toma spune că așteptările de la DNA sunt în prezent mai mari în cazul acestei instituții. „Actuala legislație: care asigură funcționarea și independența DNA”- 9.1, este unul din performerii Indexului. Alt indicator ridicat: performanța procurorului -șef al DNA, notat cu 9.3. „Cine nu-și atinge așteptările, care au primit note mediocre: CSM, Procurorul General al României și ANI. CSM reacționează târziu și ineficient în apărarea reputației profesionale a procurorilor DNA. Procurorul General, este de așteptat o mai mare implicare în sensul reacției, apărării și susținerii procurorilor anticorupție”.

Sursa informației este Inițiativa pentru o Justiție Curată (www.justitiecurata.ro).