165 views
În timp ce în Bali se desfăşura Summitul G20, Rusia a atacat masiv Ucraina, marți, lansând un număr-record de 100 de rachete către infrastructură energetică a Ucrainei.
„Au fost trase circa o sute de rachete (…) dinspre Marea Caspică, regiunea (rusă) Rostov şi din Marea Neagră”, a declarat Iuri Ignat în direct la televiziunea ucraineană, precizând că: „în acest stadiu nu s-a înregistrat utilizarea de drone de atac”, scrie Agerpres.
Primarul capitalei ucrainene Kiev, Vitali Kliciko, a înregistrat cel puţin trei rachete rusești care au lovit clădiri rezidenţiale.
„În cartierul Pecersk, într-unul dintre imobilele lovite de o rachetă, echipele de salvare au găsit trupul unei persoane decedate”, a anunţat Kliciko pe Telegram, notează Agerpres.
Presa mai scrie că marţi, două rachete au lovit o fermă din Przewodów, din Polonia, aflată la 8 km de frontiera cu Ucraina, provocând moartea a două persoane.
„Rachetele au lovit uscătoarele de cereale. Un oficial din zona comunității americane de informații a confirmat că este vorba despre rachete de origine rusească”, notează AP, citată de B1TV.
„Guvernul de la Varșovia a anunțat că Prim-ministrul Mateusz Morawiecki a convocat de urgență o reuniune a Comisiei de securitate națională, organism alcătuit din șefii apărării, internelor, justiției și afacerilor interne, respectiv din coordonatorii serviciilor poloneze de informații. Cele două rachete au căzut pe teritoriul NATO în contextul bombardamentelor masive pe care le-a efectuat Rusia marți împotriva Ucrainei, operațiune în care au fost lansate peste 100 de rachete. Unii analiști sugerează că ținta ar fi fost Liov, un oraș ucrainean aflat la circa 100 de kilometri sud de Przewodów”, scrie B1Tv.
Ministerul rus al apărării a negat, marți, informațiile potrivit cărora rachete rusești ar fi lovit teritoriul polonez.
„Nu a fost efectuată nicio lovitură asupra țintelor din apropierea frontierei de stat ucraineano-polone de către mijloace rusești de distrugere”, susține Ministerul rus al apărării, mai scrie B1TV.
Reacția NATO nu a întârziat.
„Pentagonul nu poate confirma sau infirma încă informațiile «despre căderea rachetelor rusești în Polonia». «Nu vreau să speculez când vine vorba de angajamentele noastre de securitate și de articolul 5. Dar am spus clar că vom proteja fiecare centimetru din teritoriul NATO»”, a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, generalul de brig. Patrick Ryder, scrie Cotidianul.
„Preşedintele american Joe Biden a declarat miercuri că este puţin probabil ca racheta care a lovit Polonia să fi fost lansată din Rusia, spunând că Washingtonul şi aliaţii săi vor să stabilească cu exactitate ce s-a întâmplat înainte de a decide o reacţie”, transmite AFP, citată de Agerpres.
„Este puţin probabil… să fi fost trasă din Rusia”, a declarat reporterilor Joe Biden după o întâlnire de urgenţă cu ceilalţi lideri ai G7, organizată în marja summitului G20, care are loc în Bali, Indonezia, scrie Agerpres.
Preşedintele american a subliniat că investigaţiile asupra incidentului sunt în desfăşurare.
„Am convenit să sprijinim ancheta Poloniei cu privire la explozia din Polonia rurală, lângă graniţa cu Ucraina, şi se vor asigura că ne dăm seama exact ce s-a întâmplat”, a spus Preşedintele Biden, mai arată Agerpres.
Premierul Ungariei, Viktor Orban, a convocat marți Consiliul de Apărare, după ce presa poloneză a relatat că două rachete au lovit orașul Przewodow.
„Ministrul Apărării Kristóf Szalay-Bobrovniczky a declarat că la reuniune au fost discutate două subiecte importante. Unul dintre acestea a fost sistarea livrărilor de petrol prin conducta Drujba, dinspre Rusia, prin Ucraina. (…) Szalay-Bobrovniczky a spus că există și mai multă incertitudine în ceea ce privește incidentul din Polonia, care s-a soldat cu doi morți”, scrie Libertatea.
Președintele României a reacționat marți seară pe Twitter, după incidentul din Polonia.
„România este pe deplin solidară cu prietenul și aliatul nostru Polonia, după veștile îngrijorătoare legate de exploziile de pe teritoriul său. Suntem în contact cu partenerii și aliații noștri, WeAreNATO”, a scris Klaus Iohannis pe contul său de Twitter, mai scrie Libertatea.
După bombardamentul de marţi al Rusiei asupra sistemului energetic ucrainean, în Republica Moldova curentul a fost întrerupt timp de 2 ore în mai multe localităţi.
„Urmare a bombardamentului Rusiei împotriva sistemului energetic ucrainean din ultima oră, una din liniile electrice care asigură transportul de electricitate pentru țara noastră s-a deconectat în regim automat (descărcarea automată a sarcinii după frecvență). Acest fapt a dus la întreruperi masive de energie electrică în toată țara. Menționez că aceste linii nu au fost avariate, dar s-au deconectat automat ca măsură de siguranță. Moldelectrica lucrează pentru restabilirea conectării la energia electrică”, a precizat ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, scrie Libertatea.
După atentatul de duminică, o nouă explozie s-a produs marți seară, în centrul oraşului Istanbul.
„Trei maşini sunt în flăcări. Din primele informaţii, explozia a avut loc la o mașină situată pe strada Kocamustafapaşa, din cartierul Fatih, iar incendiul s-a extins apoi la vehiculele parcate în apropiere. Flăcările au fost stinse de către echipajele de pompieri care au fost dislocate pentru a rezolva incidental. Autorităţile fac cercetări la faţa locului. Până în acest moment nu s-au raportat victime”, notează agenția de presă Mynet, citată de euroweeklynews.com şi Antena 3.
În Rusia, Preşedintele Putin elimină prin decret limita de vârstă pentru primul contract de serviciu militar.
„Limita de vârstă pentru serviciul militar a fost abolită în Rusia. După ce mobilizarea parţială s-a încheiat, Kremlinul se pregăteşte de noi recrutări, pentru a întări linia frontului. (…) Preşedintele rus Vladimir Putin a semnat un decret care elimină limita de vârstă, stabilită anterior la 40 de ani, pentru cei care intenţionează să semneze pentru primul contract de servicii în forţele armate”, scrie România liberă citând România liberă.
Seară liniştită!
