„La nivel instituțional, am fost împreună în această grea încercare a crizei sanitare!”. Interviu cu av. dr. Mihai Baco, vicepreședinte UNBR, vicepreședinte al Uniunii Avocaților Europeni

Legal Magazin: Sunteți fondatorul primei societăți de avocatură din Alba Iulia, Baco & Asociații, câștigându-vă, de la înființare, reputația uneia dintre cele mai valoroase societăți de acest gen din zonă.  Sunteți avocat definitiv și membru al Baroul Alba din anul 1995, decan, aflat la al doilea mandat, și vicepreședinte al UNBR. Dar recunoașterea dumneavoastră nu s-a oprit aici: în anul 2018, ați fost reales în funcția de vicepreședinte al Uniunii Avocaților Europeni (UAE). Cum s-a produs o asemenea premieră, cum s-a făcut auzită vocea dumneavoastră până în Luxemburg, unde se află sediul central al UAE? Ce reprezintă Uniunea Avocaților Europeni și în ce relații se află aceasta cu UNBR?

Mihai Baco: Uniunea Avocaților Europeni reunește avocații din toate statele membre ale Uniunii Europene, cu scopul principal de a promova exercitarea profesiei de avocat în Europa, precum și de a încuraja practicarea dreptului Uniunii Europene și a Convenției Europene a Drepturilor Omului. UAE, împreună cu delegațiile și comisiile sale regionale, organizează numeroase conferințe și alte evenimente în toată Europa și promovează publicarea celor mai relevante contribuții.

Am considerat alegerea mea, în calitatea de vicepreședinte al Uniunii Avocaților Europeni, și realegerea mea în această funcție atât un succes personal deosebit, cât și o reușită a avocaturii românești, o recunoaștere a rolului și valorii avocaturii românești în sistemul judiciar european.   De altfel, în anul 2016, Alba Iulia a fost gazda celui de-al XXX-lea Congres al UAE, iar acest eveniment a fost popularizat pe site-urile Consiliului Europei, Curții de Justiție a Uniunii Europene și Consiliului Consultativ al Judecatorilor Europeni timp de două luni, făcând astfel și mai cunoscută avocatura românească în Europa.

Uniunea Națională a Barourilor din România dezvoltă, prin Departamentul de Relații Internaționale, legături de colaborare cu organizații ale avocaților la nivel european și nu numai. Prin urmare, a fost firească și colaborarea cu Uniunea Avocaților Europeni.

De curând, cu prilejul sărbătoririi de către UNBR a Zilei Europene a Avocaților, domnul Gabriele Donà, președintele Uniunii Avocaților Europeni, a adresat un scurt mesaj avocaților români în care a explicat, pe scurt, măsurile luate la nivelul Curții de Justiție a Uniunii Europene și al Curții Europene a Drepturilor Omului, pentru a se asigura continuitatea accesului la justiție în perioada pandemiei.

Legal Magazin: Sunteți o voce critică avizată, care nu s-a sfiit să pună „degetul de rană” atunci când a considerat că trebuie expuse transparent unele probleme cu care se confruntă profesia. Ați spus răspicat că e greu să-ți faci meseria de avocat într-o țară în care un fost ministru al Justiției a declarat că „drepturile și libertățile cetățenești sunt doar niște vise”, în una în care avocații sunt acuzați că devin „o supraputere”, neputând fi niciodată egalii procurorilor, într-un context în care tehnologiile de examinare și testele grilă au înlocuit logosul și confruntările de idei. De unde această degringoladă? Cum credeți că ar putea fi îndreptate lucrurile?

Mihai Baco: Așa este. Am spus că într-o țară în care toată lumea cunoaște justiție, politică și fotbal, într-o țară în care legile sunt într-o continuă schimbare, într-o țară în care un fost ministru al Justiției spune că drepturile și libertățile cetățenești sunt doar niște vise, este greu să-ți faci meseria de avocat. Într-o țară în care ni se spunea că această secretizare a relației avocat-client este o superimunitate oferită avocatului, într-o țară în care una dintre cele mai reprezentative voci ale justiției spune că avocatul niciodată nu va fi egalul procurorului, acuzării, este greu să practici profesia de avocat. Este o adevărată provocare ca astăzi să-ți mai propui să devii avocat, în condițiile în care retorica, concepția juridică nu mai sunt apreciate, lucru demonstrat de modalitatea în care se fac admiterile în profesiile juridice.

Să nu uităm că un sistem eficace de administrare a justiției presupune nu doar o justiție independentă și nepărtinitoare, ci și o profesie de avocat independentă. Independența nu este numai o stare de spirit. Este prevăzută în Statutul profesiei, statut constituit din norme atribuite instituțional ce definesc raporturile dintre avocat și cei care înfăptuiesc aplicarea legii prin justiție, atât în ceea ce privește cariera profesională, cât și în ceea ce privește activitatea profesională propriu-zisă.

Nu este suficient ca „independența avocaților” să fie doar afirmată. Onestitatea și integritatea intelectuală, independența economică sunt esențiale, pentru a asigura clienților încredere în avocați și pentru a se asigura încrederea societății în profesia de avocat, în ansamblu.

Experiența arată că, deseori, în realizarea activității de aplicare a legii, profesioniștii implicați în activități ale sistemului judiciar sunt supuși presiunilor de tot felul, care pot compromite independența lor profesională. „Superimunitatea” sau „arătarea cu degetul” a avocaților au compromis și pot compromite valorile profesiei de avocat, mai ales dacă stigmatul vine dinspre actorii sistemului judiciar.

Nu sunt convins că ar exista o rețetă pentru „îndreptarea” lucrurilor, așa cum sună întrebarea dumneavoastră. O restabilire a încrederii în instituții, inclusiv în instituția profesiei de avocat, nu va fi ușor de atins! Procesul necesită viziune, inovație, precum și experimentare și disponibilitate de a accepta eșecul. Adevăratele progrese sunt, de multe ori, rezultatul mai degrabă al „încercării prin eroare” decât al planificării amănunțite a unor acțiuni pe termen scurt.

Legal Magazin: Care sunt atuurile UNBR în relația cu celelalte instituții ale Statului și în ce măsură considerați că punctele de vedere, semnalele sau inițiativele Uniunii sunt luate în seamă, cântărite corect și la timp?

Mihai Baco: Perioada de aplicare a regimului stării de urgență s-a caracterizat printr-un dialog intens cu autoritățile statului, care au inclus avocații printre beneficiarii măsurilor compensatorii adoptate la nivelul statului. În paralel, a existat un dialog cu Consiliul Superior al Magistraturii și Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la măsurile de organizare a activității judiciare în perioada stării de urgență și cele referitoare la reluarea activității judiciare, inclusiv reducerea vacanței judecătorești.

Perioada stării de urgență a marcat și unele câștiguri, precum buna conlucrare între conducerea executivă a UNBR și decanii barourilor în privința soluționării problemelor inedite apărute în această perioadă, intensificarea dialogului eficient între conducerea barourilor și cea a instanțelor și parchetelor, aplicarea, în mod funcțional, a regulii strigării cauzelor pe intervale orare, intensificarea dialogului în interiorul profesiei cu privire la măsurile pe care organele profesiei trebuie să le susțină sau să le adopte în sprijinirea activității avocaților.

Se impune o atenție sporită a organelor profesiei, pentru ca adoptarea de către autoritățile statului a unor reglementări în starea de pandemie să fie în interesul general al profesiei de avocat și să nu abdice de la principiile generale ale organizării și exercitării profesiei și ale demnităților acesteia, dar care să fie în concordanță și cu respectarea nealterată a drepturilor și intereselor procesuale ale justițiabililor, a principiului fundamental al accesului cetățeanului la justiție, așa cum sunt cele apărate într-un stat de drept, democratic și cum sunt prevăzute de Constituția României.

Legal Magazin: Ați subliniat, în mai multe rânduri, că factorul politic perturbă actul de justiție, în general, și algoritmii de apărare, în particular. Ce facem, însă, cu acei avocați, unii dintre aceștia cu funcții și nume notorii, care ei înșiși fac politică?

Mihai Baco: Profesia de avocat este organizată și funcționează în baza principiului autonomiei, în limitele competențelor stabilite de lege, iar independența profesiei, autonomia baroului și exercitarea liberă a profesiei nu pot fi știrbite prin acte ale puterii executive, ale Ministerului Public sau ale altor autorități publice.

Continui să cred că separarea puterilor în stat este principiul definitoriu al unui Stat de drept.

Tradițional, Uniunea Națională a Barourilor din România s-a așezat într-o poziție echidistantă raportat la mediul politic. Cu toate acestea, dreptul avocatului, cetățean al acestei țări, de a participa la viața politică a cetății este garantat de Constituție și, cred eu, benefic mediului politic. De altfel, în perioada interbelică și nu numai, marii politicieni ai țării au fost avocați de profesie, așa cum și marile personalități politice ale lumii au fost sau sunt avocați. Am fi naivi dacă nu am înțelege că un corp profesional reprezentat în Parlament de profesioniști care compun Corpul profesional are șanse crescute de a-și vedea urmărite interesele generale ale profesiei, cu condiția ca aceștia să nu uite că aparțin acestei categorii profesionale, așa cum, în perioada postdecembristă, colegi avocați, ajunși în funcții importante (prim-miniștri, miniștri, parlamentari), au „uitat” că provin din profesia de avocat și nu numai că nu au ajutat profesia, ba, dimpotrivă, au și luptat împotriva ei.

Din fericire, în ultima perioadă, lucrurile au început să se îndrepte și, cu sprijinul unor colegi parlamentari și miniștri, s-a pornit pe un nou drum.

Legal Magazin: Conduceți, în cadrul Comisiei Permanente a UNBR, în care sunteți și membru, un grup de lucru în care, alături de alți șase colegi, analizați periodic chestiunile juridice care țin de prevenirea, și combaterea spălării banilor, dar și de apărarea secretului profesional, de confidențialitatea relației avocat-client. Există disfuncționalități cu privire la păstrarea secretului profesional, păstrat de avocați precum preoții sau medicii?

Mihai Baco: Secretul profesional este legal instituit în beneficiul clientului. Fără avocați, parteneriatul dintre stat și cetățenii săi nu se poate realiza. Legea impune obligația de confidență ca o îndatorire profesională supremă a avocatului. De aceea, secretul profesional al avocatului este absolut și trebuie respectat în toate circumstanțele, fără a fi un privilegiu pentru cel care îl depozitează.

Într-o lume în care cultul transparenței incriminează nepermis secretul profesional drept „dubios, necinstit, subversiv”, în care evoluția tehnologiei permite supravegherea permanentă a atitudinilor și a conduitei, iar lupta împotriva spălării banilor și vânătoarea secretelor bancare se intensifică, secretul profesional al avocatului este permanent și tot mai intens pus în discuție.

Spuneam, în luna mai a anului 2018, că, prin modificarea legii, secretul profesional, în ceea ce privește profesia de avocat, a fost un pic restrâns. Dacă înainte secretul profesional era nelimitat, acum apar niște chestiuni, în sensul că acesta încetează în momentul în care iei cunoștință de comiterea infracțiunilor de genocid, terorism ș.a.m.d. Consider că a sosit timpul ca avocatul să fie privit ca un profesionist și tratat ca atare, societatea datorând acestuia cel puțin același respect pe care îl datorează celorlalte bresle definite prin secret profesional și confidențialitate.

Legal Magazin: Ca și când nu ar fi fost suficiente provocările de ordin economic, politic și social ale țării, pandemia de coronavirus, care persistă neașteptat, pune mari probleme și sistemului de justiție, direct și indirect și avocaților. Cum va reuși breasla că traverseze în picioare această criză?

Mihai Baco: Pandemia de coronavirus ne pune pe fiecare dintre noi în fața unor provocări necunoscute până în momentul de față. Digitalizarea, de exemplu, nu mai reprezintă un standard de excepție, ci a devenit, pentru mulți avocați, o necesitate absolută. Soluțiile digitale, în instanțe, în formele de exercitare a profesiei, în fiecare aspect al vieții noastre profesionale, sunt necesare și indispensabile. Ele trebuie, însă, să fie concepute, astfel încât să asigure protecția datelor personale și, mai ales, a secretului profesional.

Accesul la justiție trebuie garantat și în vremuri de pandemie. Este clar că politicul trebuie să adopte măsuri care să conducă la prevenirea răspândirii bolii.

În calitate de decan al Baroului Alba și de vicepreședinte al UNBR, mi-am arătat deschiderea pentru a încerca să soluționăm împreună eventualele impedimente. Și când menționez „împreună” ma refer la toți avocații care își exercită profesia, pe care i-am invitat să îmi comunice situațiile survenite, problemele întâmpinate și soluțiile propuse. La nivel instituțional, suntem împreună în această grea încercare. Personal, am încredere că vom trece cu bine. Suntem cu toții angajați într-o confruntare cu o amenințare reală a vieții, sănătății, drepturilor și libertăților omului. Ca avocați, avem datoria să le apărăm, ca oameni, să supraviețuim. Ca profesioniști ai dreptului, însă, ne punem întrebarea: „Cât de adânc poate statul să intervină în viața cetățenilor, fără a depăși limitele proporționalității?”

* Este extras din Revista LEGAL MAGAZIN nr. 31 – ediție specială dedicată aniversării a 25 de ani de avocatură modernă