Kelemen Hunor: „Nu putem comasa localități din pix, fără să ținem cont de realități geografice și sociale”

17 ian. 2025
Vizualizari: 272

Alegerea Președintelui ține prima pagină a presei din România. În timp ce Călin Georgescu își continuă demersul în justiția românească și în cea europeană pentru reluarea turului 2 al alegerilor prezidențiale, Guvernul a publicat joi seară, în Monitorul Oficial, Hotărârea Guvernului privind stabilirea datei alegerilor pentru președintele României.

„Se stabilește ziua de duminică, 4 mai, ca dată pentru alegerea președintelui României din anul 2025. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 18 februarie 2025”, se arată în actul normativ semnat de premierul Marcel Ciolacu, scrie Cotidianul.

„Alegerile prezidențiale sunt reluate de la zero după ce Curtea Constituțională a anulat în decembrie 2024 turul al doilea al scrutinului pentru Palatul Cotroceni. De asemenea, a fost publicată în Monitorul Oficial, Hotărârea Guvernului care stabilește ziua de 4 mai ca dată pentru organizarea alegerilor locale parțiale pentru președintele Consiliului Județean Bihor și pentru primari din 17 localități .Hotărârea intră în vigoare la data de 30 martie”, mai notează Cotidianul.

Executivul a decis și să limiteze timpul de votare pentru românii din străinătate, astfel încât votul în diaspora să se desfășoare timp de trei zile, secțiile de vot urmând să se închidă în data de 4 mai, la ora 21:00, ora României, nu la cea locală, cum era până acum.

„Această măsură a fost adoptată la propunerea Autorității Electorale Permanente tocmai pentru a nu mai lăsa acel ecart de timp de influențarea votului atunci când el s-a închis în România, dar a rămas deschis în străinătate, în secțiile care sunt la vest de România, pe fusurile orare aferente”, a explicat purtătorul de cuvânt al Guvernului, scrie Adevărul.

Elena Lasconi, președinta USR, afirmă că decizia Guvernului Ciolacu de a limita timpul de votare pentru românii din străinătate este „o încălcare gravă a dreptului de a vota” și cere Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituțională.

Ce idee credeți că i-a mai venit lui Ciolacu cu privire la alegeri? A limitat timpul de votare pentru românii din diaspora. Urnele din străinătate se vor închide, duminică, la ora 21:00, ora României, «ca să nu mai existe influențări ale votului». La ora 21:00 în București, în Los Angeles e ora 11:00 dimineață, în Montreal e ora 14:00. Asistăm la o discriminare și la o încălcare gravă a dreptului de a vota al românilor din diaspora”, a precizat Lasconi, pe pagina sa de Facebook, mai arată Adevărul.

„Aceste modificări vor enerva și mai mult oamenii și vor crește valul extremist. Opriți-vă odată!”, a mai scris Lasconi, notează Adevărul.

Problemele financiare ale României aduc FMI la București. O misiune a Fondului Monetar Internațional (FMI) va efectua o vizită în Capitală, în perioada 3-7 februarie.

Echipa FMI se va întâlni cu reprezentanți ai noului Guvern român și ai Băncii Naționale a României pentru a analiza recentele evoluții financiare și economice și a actualiza perspectivele macroeconomice. Misiunea va fi condusă de Joong Shik Kang, care l-a înlocuit pe Jan Kees Martijn ca șef al misiunii FMI în România. Martijn a obținut un nou post, în linie cu politicile interne ale FMI”, se arată într-un comunicat al FMI, scrie Cotidianul.

„În prezent, România nu are în derulare un acord de finanțare cu Fondul Monetar Internațional, însă instituția financiară evaluează anual evoluția economiei românești, în baza consultărilor pe Articolul IV. Consultările constituie un exercițiu de supraveghere care este obligatoriu pentru toate statele membre. Scopul consultărilor în baza Articolului IV este examinarea situației financiare și economice la nivel național și formularea unor recomandări generale referitoare la politicile monetare, politicile financiare și economice de urmat pentru asigurarea stabilității și a unei evoluții pozitive la nivelul economiei”, mai notează Cotidianul.

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) se confruntă cu o sumă considerabilă de 124 de miliarde de lei, pe care trebuie să o recupereze de la companiile aflate în diverse stadii de dificultate financiară, a informat Ministrul Finanțelor, într-o intervenție la Digi24.

„Avem la nivel național undeva la 124 de miliarde de lei care sunt sume urmărite de ANAF, în diverse faze de executare silită. Unele companii sunt în insolvență, celelalte sunt în faliment, deci total arierate cam 124 de miliarde. La nivelul ANAF-ului se face o analiză a arieratelor recuperabile. Aici, la nivel național, avem undeva în jur de 38 de miliarde de lei recuperabile, ceilalți, în mare parte, sunt bani pierduți. Deci sunt sume pierdute ori în companii deja aflate în faliment, ori sunt în companii fără bunuri, ori sunt în companii în diverse faze de insolvență”, a explicat Tanczos Barna, scrie Adevărul.

„ANAF are nevoie de ajutor legislativ. Deci trebuie să găsim soluțiile, să închidem acele portițe prin care unii se pun la adăpost în momentul în care începe să îi urmărească ANAF-ul. Este și legea insolvenței o problemă foarte mare, pentru că unii, răuvoitori să spun așa, încearcă să folosească un principiu corect al economiei de piață, insolvența, ca paravan sau ca protecție în fața ANAF-ului și încearcă să își protejeze companiile pe care vor să le ducă în faliment intenționat. Aici trebuie să venim cu modificări legislative. Voi cere schimbarea legii insolvenței”, a concluzionat Tanczos Barna, mai arată Adevărul.

Joi, Ministerul Finanțelor a obținut 800 de milioane de lei de la bănci, în urma a două licitații de titluri de stat, notează Ziarul Financiar.

„Prima emisiune, cu scadența în 2030, a atras 400 de milioane de lei la o dobândă anuală de 7,75%. Cea de-a doua, scadentă în 2034, a adus Ministerului Finanțelor tot 400 de milioane de lei, la o dobândă de 7,98%.(…) Volumul total al cererii a ajuns la 716 milioane de lei. Băncile au oferit 516 milioane de lei în nume propriu. Din suma adjudecată, 300 de milioane de lei au fost cumpărate direct de bănci. Ministerul a redeschis și o emisiune de obligațiuni cu scadența în 2034, atrăgând o sumă similară de 400 de milioane de lei. Din suma adjudecată, 300 de milioane de lei au fost achiziționate de bănci în nume propriu”, scrie România liberă, citând Ziarul Financiar.

Reforma administrative propusă de PSD este văzută diferit de UDMR. Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că o reformă administrativ-teritorială în România nu poate fi realizată prin comasarea automată a localităților, fără a ține cont de specificul și nevoile comunităților mici.

„Serviciile publice nu sunt pe profit. Administrația publică înseamnă servicii de calitate, indiferent dacă este vorba despre o comunitate de 900 sau de 5.000 de persoane. Nu putem comasa localități din pix, fără să ținem cont de realități geografice și sociale”, a declarat liderul UDMR, scrie România liberă.

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

„Kelemen Hunor a propus soluții precum înființarea de asociații intercomunitare sau consorții administrative pentru eficientizarea serviciilor publice, fără desființarea comunităților mici. El a insistat asupra necesității organizării unui referendum local, înaintea oricărei modificări administrative. În același timp, liderul UDMR a criticat ineficiența administrației centrale, considerând această zonă a problemei mai stringentă, decât analiza dimensiunii județelor”, mai notează România liberă.

Seară liniștită!

Kelemen Hunor: „Nu putem comasa localități din pix, fără să ținem cont de realități geografice și sociale” was last modified: ianuarie 17th, 2025 by Claudiu Pamuc

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Noutati editoriale

  • Noutati editoriale ujmag
Vezi tot

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Claudiu Pamuc

Este directorul editorial al revistei Legal Point.
A mai scris: