Jurnalismul și GDPR-ul: între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Trebuie să se răspundă tuturor acestor întrebări pentru a putea analiza în ce măsură o cerere de ștergere a datelor va fi întemeiată, în contextul unei activități jurnalistice. După cum rezultă dintr-un raport furnizat de Google, multe dintre cererile întemeiate pe dreptului de a fi uitat vizează fapte de natură contravențională sau penală săvârșite în trecut de către persoanele vizate și care au fost relatate. În mod evident, fiecare caz prezintă particularitățile sale, însă dacă trecerii timpului i se conferă efectul reabilitării unei persoane condamnate, cu atât mai mult o perioadă lungă de timp scursă va fi un argument puternic în favoarea temeiniciei cererii de ștergere a datelor cu caracter personal.

Ștergerea datelor cu caracter personal trebuie să țină seama de specificul activității jurnalistice. Legiuitorul european a prevăzut apariția acestei probleme și, în considerentul 153 din GDPR, a menționat că derogările și exceptările de la dispozițiile Regulamentului european trebuind să se aplice în special cu privire la „(…) arhivele de știri și în bibliotecile ziarelor”. Astfel, Regulamentul trimite din nou la necesitatea asigurării echilibrului. Desigur, putem aplica principiile utilizate atât în jurisprudența CEDO, cât și a CJUE, însă dreptul la ștergerea datelor este, și probabil va fi mult timp, un subiect controversat în literatura de specialitate și practica instanțelor din statele membre.

• Nu toate prelucrările de date cu caracter personal realizate de companiile media sunt realizate în scop jurnalistic

Trebuie de la început să subliniem că noțiunea de scop jurnalistic nu cunoaște o definiție legală. Considerentul 153 din Regulament ne precizează doar că, pentru a ține seama de importanța dreptului la liberă exprimare în fiecare societate democratică, este necesar ca noțiunile legate de această libertate, cum ar fi jurnalismul să fie interpretate într-un sens larg. Jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene ne oferă câteva elemente de care se va ține seama atunci când o anumită activitate va fi calificată ca având „scop jurnalistic”, astfel: derogările și exceptările de la GDPR se vor aplica indiferent de maniera în care jurnaliștii își desfășoară activitatea fie în cadrul unei companii media, fie în mod independent; nu va avea relevanță suportul pe care sunt prezentate informațiile (e.g.: ziar tipărit, online, radio, TV) și nici faptul că se obține un profit de pe urma activității; va putea fi calificată ca fiind o activitate de jurnalism inclusiv preluarea unor date din registrele publice în măsura în care au ca scop aducerea la cunoștința publicului a unor informații, opinii sau idei.

Companiile media vor trebui să analizeze cu atenție tipurile de prelucrări de date cu caracter personal pe care le realizează, deoarece nu toate activitățile de prelucrare din cadrul unei astfel de întreprinderi sunt realizate în scop jurnalistic. De exemplu, prelucrarea datelor cu caracter personal ale angajaților de către o companie care editează un ziar nu va beneficia de exonerările și derogările prevăzute pentru prelucrările de date realizate în scop jurnalistic. Pe cale de consecință, de regimul derogatoriu vor benefica numai acele categorii de prelucrări care se subsumează scopului jurnalistic.

• Concluzii

În paragrafele anterioare am prezentat numai o mică parte dintre aspectele care ar trebui analizate în ceea ce privește asigurarea echilibrului dintre dreptul la protecția datelor cu caracter personal și libertatea de exprimare. Protecția vieții private și libertatea de exprimare sunt două condiții sine qua non pentru un stat democratic, Regulamentul fiind în acord cu acest principiu. Nu putem ști cu siguranță care va fi efectul pe care intrarea în vigoare al GDPR îl va avea asupra presei, însă în momentul actual regăsim în jurisprudența curților europene principiile de care trebuie să se țină seama atunci când viața privată și libertatea de exprimare intră într-un conflict.

Vezi și Jurnalismul și GDPR (II): sunt obligați jurnaliștii să-și dezvăluie sursele?