JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Contestaţia împotriva măsurilor administratorului judiciar al debitoarei insolvente. Solicitarea de restituire a unei recolte de grâu sau a contravalorii acesteia, formulată de către arendaşul unui teren agricol

• Legea nr. 85/2014: art. 102
• NCC: art. 550

Arendașul are dreptul de a se bucura de folosința liniștită a bunului arendat, însă în ipoteza în care aceasta este stânjenită, prin exploatarea terenului de către o altă persoană, arendașul este îndreptățit să acționeze împotriva arendatorului, în baza contractului, în temeiul garanției pentru evicțiune sau împotriva celui care îl tulbură în exercițiul folosinței, în temeiul răspunderii delictuale.
Solicitarea arendașului, de a-i fi recunoscute drepturi reglementate în favoarea proprietarului unui bun, nu poate fi primită de plano, indiferent dacă s-a opus sau nu exploatării terenului de către o altă persoană, ținând cont și de faptul că procesul civil se soluționează cu respectarea principiului disponibilității, ceea ce împiedică analizarea solicitării apelantei din perspectiva altor temeiuri de drept decât cele care fundamentează prezenta cerere.

(Curtea de Apel București, s. a V-a civ., decizia nr. 1120 din 19 iunie 2019 )

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Tribunalul Teleorman a respins ca neîntemeiată contestația formulată de contestatorul I.A.A.A. împotriva măsurilor administratorului judiciar al debitoarei C. R. SA, R&I G. SPRL și ca inadmisibilă cererea reconvențională formulată de administratorul  judiciar R&I G. SPRL. 

               Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că s-a formulat contestație împotriva măsurii administratorului judiciar cuprinsa in raportul de activitate nr. 10 publicat în BPI nr., prin care s-a respins cererea sa de restituire a recoltei de grâu produse pe terenul agricol din sola 62/1 extravilan C. R., recolta treierata de către reprezentanții SA C. R. in luna iulie 2017. 

               Așa cum a rezultat din întregul material probator administrat, iar debitoarea a recunoscut, aceasta a efectuat lucrări agricole pe terenul pentru care creditoarea avea încheiate contracte de arendă. 

               La data de 23.02.2017, creditoarea a formulat cerere de plată a sumei de 173.151,12 lei, cerere ulterior precizată, constând în lipsa de folosință a aceluiași teren, iar prin sentința civilă nr. 70/2019 a Tribunalului Teleorman s-a admis în parte contestația creditoarei, constatându-se că suma de 28.566,50 lei este o creanță născută după deschiderea procedurii și dispunându-se ca plata acesteia să se facă potrivit art.102 alin. (6) din Legea nr. 85/2014.  Ulterior, creditoarea a solicitat și obligarea debitoarei să îi restituie recolta sau, în subsidiar, contravaloarea acesteia, întemeindu-se pe dispozițiile art. 550 și art. 948 alin.(5) C.civ., cererea sa nefiind admisă de lichidatorul judiciar. 

               A considerat instanța că soluție de respingere a cererii creditoarei este legală, aceasta nefiind îndreptățită la restituirea recoltei, întrucât, așa cum însăși creditoarea a susținut, lucrările agricole au fost realizate integral de către debitoare, fără nicio contribuție a creditoarei, care nici nu a solicitat sistarea lucrărilor, deși a luat cunoștință în noiembrie 2016 că terenul fusese arat și parțial semănat, având așadar posibilitatea să efectueze ea însăși lucrări. 

               Față de conținutul art. 550 C.civ., instanța a reținut că nu este incident, creditoarea nefiind proprietarul terenului, ci având numai dreptul de a-l folosi în temeiul contractelor de arendă.  În plus, textul de lege are drept scop reglementarea generală a situației produselor realizate de un bun, nedând dreptul, automat, la obținerea fructelor, fără respectarea și analizarea celorlalte condiții speciale stabilite de codul civil pentru situații particulare.  Un alt argument a fost acela că nu s-a dovedit opunerea creditoarei la continuarea lucrărilor agricole de către debitoare, aceasta emițând doar pretenții asupra terenului și pretinzând despăgubiri de la debitoare, acestea fiind aspectele asupra cărora s-au purtat discuțiile între părți. 

               A considerat instanța că dacă s-ar admite cererea, acest lucru ar conduce la o îmbogățire nejustificată a creditoarei, în condițiile în care aceasta a asistat pasiv la efectuarea lucrărilor de către debitoare și nu a lucrat ea însăși terenul, deși avea această posibilitate, în condițiile în care, în noiembrie 2016, terenul era numai parțial semănat. 

               Împotriva acestei hotărâri a formulat apel contestatoarea.

               Apelul nu este fondat.  

În prezenta cauză instanțele au fost învestite cu solicitarea de restituire a unei recolte de grâu sau a contravalorii acesteia, formulată de către arendașul unui teren agricol și întemeiată pe dispozițiile art. 550 C.civ.

Nu se contestă de către apelantă faptul că nu aceasta a efectuat lucrările agricole pe terenul în discuție, ci societatea debitoare, care a și recoltat și, ulterior, valorificat producția realizată. Apreciază apelanta că art. 550 C.civ. este aplicabil chiar și într-o asemenea ipoteză, fiind necesar să se recunoască arendașului aceleași drepturi, din perspectiva culegerii fructelor, ca și proprietarului.

Curtea nu va primi acest punct de vedere, față de conținutul art. 550 C.civ., precum și de drepturile recunoscute arendașului.

Astfel, art. 550 C.civ. prevede că fructele și productele se cuvin proprietarului, dacă prin lege nu se dispune altfel.

Dreptul de proprietate asupra fructelor naturale și industriale se dobândește la data separării de bunul care le-a produs.

Dreptul de proprietate asupra fructelor civile se dobândește zi cu zi. Cel care, fără acordul proprietarului, avansează cheltuielile necesare pentru producerea și perceperea fructelor sau productelor poate cere restituirea cheltuielilor. În acest caz, produsele sau contravaloarea acestora pot fi reținute până la restituirea cheltuielilor. Cu toate acestea, proprietarul poate cere obligarea posesorului la predarea produselor ori a contravalorii acestora dacă furnizează o garanție îndestulătoare.

Pe de altă parte, în ce privește contractul de arendare, Curtea reține că are ca obiect transmiterea către arendaș a unor bunuri agricole, în vederea exploatării în schimbul unui preț.

Referitor la noțiunea de exploatare, în conținutul acesteia intră atât cultivarea terenului agricol, cât și culegerea producției realizate în urma cultivării.

În ipoteza în care nu arendașul este cel care a realizat cultivarea terenului, ci o altă persoană, ipoteză care se regăsește în cazul de față, acesta nu este îndreptățit să solicite predarea recoltei în temeiul dispozițiilor art. 550 C.civ., întrucât acest text este aplicabil doar proprietarului bunului frugifer, nu și titularilor unor drepturi de creanță născute în temeiul unui contract de arendare încheiat cu proprietarului, față de termenii folosiți de legiuitor.

Susținerea apelantei, în sensul că aplicarea acestuia text ar trebui extinsă și în privința arendașului, nu poate fi primită, în cazul raportului juridic născut din contractului de arendare fiind reglementate explicit drepturilor arendașului și obligațiile corelative ale arendatorului.

Într-adevăr, arendașul are dreptul de a se bucura de folosința liniștită a bunului arendat, însă în ipoteza în care aceasta este stânjenită, prin exploatarea terenului de către o altă persoană, arendașul este îndreptățit să acționeze împotriva arendatorului, în baza contractului, în temeiul garanției pentru evicțiune sau împotriva celui care îl tulbură în exercițiul folosinței, în temeiul răspunderii delictuale.

Față de considerentele expuse, care fac de prisos analiza celorlalte critici din apel, în condițiile în care solicitarea arendașului, de a-i fi recunoscute drepturi reglementate în favoarea proprietarului unui bun, nu poate fi primită de plano, indiferent dacă s-a opus sau nu exploatării terenului de către o altă persoană, ținând cont și de faptul că procesul civil se soluționează cu respectarea principiului disponibilității, ceea ce împiedică analizarea solicitării apelantei din perspectiva altor temeiuri de drept decât cele care fundamentează prezenta cerere, Curtea apreciază că soluția primei instanțe este legală și temeinică, astfel încât apelul va fi respins ca nefondat.