152 views
Atacul Iranului cu rachete balistice de asupra Israelului, care s-a produs marți seară, ţine azi prima pagină a presei din întreaga lume.
„Conform estimărilor, circa 180 de rachete au fost lansate de Iran spre Israel. Mai multe explozii puternice au fost raportate în orașele Tel Aviv și Ierusalim, conform cotidianului Haaretz. Cel puțin trei persoane au fost rănite după căderea unor rachete în Tel Aviv. În paralel, militanții Hezbollah din Liban au lansat zeci de rachete spre nordul Israelului. Din cauza atacurilor, Aeroportul Ben Gurion din Tel Aviv a fost închis. Au fost raportate căderi de rachete și în localitățile Tel Sheva, Dimona, Nabatim, Hora, Hod Hasharon, Beer Sheva și Rishon Lezion.Regimul islamist de la Tehetan a confirmat lansarea a zeci de rachete balistice spre Israel și a avertizat că va urma un atac mai amplu dacă armata israeliană ripostează. Teheranul a precizat că atacurile de acum sunt riposte la bombardamentele israeliene asupra Beirutului și Teheranului. În atacul de la Teheran a fost eliminat Ismail Haniyeh, liderul Biroului politic al Hamas, în timp ce bombardamentul de la Beirut s-a soldat cu uciderea liderului Hezbollah, Hassan Nasrallah, și a unui comandant al Gardienilor Revoluției, Abbas Nilforousan”, relatează Gândul.
„Acest atac va avea consecinţe. Avem planuri şi vom acţiona în locul şi momentul pe care le vom alege”, a declarat contraamiralul Daniel Hagari, scrie Libertatea.
„Sistemele de apărare aeriană israeliene și americane au funcționat eficient. A existat o strânsă cooperare în detectarea și interceptarea”, a mai subliniat Hagari, mai arată Libertatea.
Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a declarat marți seară că Iranul a „făcut o greșeală gravă”.
„Iranul a făcut o greșeală gravă în această seară și va plăti prețul”, a declarat premierul Netanyahu într-un mesaj video, notează Libertatea.
„Regimul iranian nu înțelege hotărârea noastră de a ne apăra și de a-i face pe dușmanii noștri să răspundă. Există oameni la Teheran care nu înțeleg asta. Ei vor înțelege. Ne vom ține de ceea ce am stabilit: oricine ne atacă, vom ataca”, a amenințat Netanyahu, scrie Libertatea, citând AFP.
Fostul prim-ministru, Naftali Bennett, subliniază că Israelul trebuie să acționeze „acum” împotriva programului nuclear al Iranului. El acuză Republica Islamică că „a făcut o greșeală teribilă” prin atacul său masiv cu rachete din seara trecută.
„Israelul are acum cea mai mare oportunitate din ultimii 50 de ani de a schimba fața Orientului Mijlociu. Trebuie să acționăm acum pentru a-i distruge programul nuclear al Iranului, facilitățile sale energetice centrale și pentru a incapacita fatal acest regim terorist. Trebuie să eliminăm această amenințare teribilă la adresa viitorului copiilor noștri. Avem justificarea. Avem uneltele. Acum că grupările Hezbollah și Hamas sunt paralizate, iar Iranul este expus”, a scris Bennett pe X, notează Gândul.
Vicepreședintele Kamala Harris a condamnat atacul cu rachete iraniene.
„Israelul, cu ajutorul nostru, a reușit să respingă acest atac”, a declarat Harris, subliniind că „eforturile comune ale SUA, Iordania și Israel au ajutat la salvarea multor vieți nevinovate”, scrie Gândul.
„Întotdeauna voi asigura că Israelul are capacitatea de a se apăra împotriva Iranului și a militanților teroriști susținuți de Iran. Angajamentul meu față de securitatea Israelului este neclintit. Iranul nu este doar o amenințare pentru Israel, ci este de asemenea o amenințare pentru personalul american din regiune, interesele americane și civilii nevinovați din întreaga regiune care suferă din cauza grupărilor teroriste proxyh susținute de Iran”, a mai arătat Kamala Harris, notează Gândul.
La București, pregătirea alegerilor parlamentare şi prezidențiale ocupă prima pagină a presei românești.
„Pentru alegerile parlamentare vor fi deschise 18.900 de secţii de votare, dintre care aproximativ 1.300 pentru Bucureşti, iar în jur de 950 vor fi amenajate în străinătate”, a anunţat, marţi, preşedintele Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Toni Greblă, scrie Agerpres.
„El a menţionat că 5 octombrie este termenul limită pentru depunerea candidaturilor şi a semnelor electorale la Biroul Electoral Central pentru alegerile prezidenţiale. Pe data de 8 octombrie vor putea fi depuse contestaţiile la Curtea Constituţională, a precizat el în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la sediul BEC. În ce priveşte alegerile parlamentare, în ţară, votul se va desfăşura doar pe data de 1 decembrie, în timp ce, în străinătate, românii vor putea vota pe parcursul a două zile: sâmbătă şi duminică (între orele 7,00 – 21,00). Dacă la ora 21,00 vor mai exista cetăţeni în curtea secţiei de votare sau în imediata apropiere a acesteia, preşedintele secţiei de votare va putea decide prelungirea procesului, dar nu mai târziu de ora 23,59, când sistemul electronic va fi închis automat”, mai notează Agerpres.
Elena Lasconi şi-a depus, marţi, candidatura la alegerile prezidențiale, la Biroul Electoral Central.
„Sunt unul dintre milioanele de români care după Revoluţia din 1989 şi-a văzut de viaţă. Sunt unul dintre milioane de români care după Revoluţie s-a îndrăgostit, a adus pe lume un copil, şi-a construit o carieră. Am crezut că e de ajuns să ne construim România noastră împreună cu familiile noastre, cu prietenii noştri, cu colegii noştri de muncă. Dar de fiecare dată când am ieşit din România noastră, ne-am lovit de România lor. De fiecare dată când am ieşit din România noastră, ne-am lovit de spitalele lor proaste, de şcolile nemodernizate, de aroganţa şi fanfaronada lor. De 35 de ani, ei au construit două Românii. O Românie în care ei au salarii speciale, pensii speciale, drepturi speciale. În cealaltă Românie suntem noi poporul. Noi, care ne vedem de vieţile noastre cu frică de Dumnezeu, cu respect faţă de lege şi ei ne consideră cetăţeni de mâna a doua. Asta se întâmplă de 35 de ani”, a arătat elena Lasconi, scrie România liberă.
„În 2024 putem termina ce am început în 1989. În 2024 putem începe să construim să construim România la care au visat cei care au înfruntat gloanţele comuniştilor, România la care au visat golanii care au protestat paşnic în Piaţa Universităţii pentru că FSN a capturat această ţară. Oare ce-ar crede eroii de la Revoluţie ştiind că această ţară de 35 de ani este condusă de urmaşii comuniştilor?”, a mai declarat Elena Lasconi, mai notează România liberă.
Fostul premier, Viorica Dăncilă, şi preşedintele Partidului Naţional Conservator Român, europarlamentarul Cristian Terheş, au depus marţi la Biroul Electoral Central listele de semnături ale PNCR pentru alegerile parlamentare de la 1 decembrie.
„Sondajele de opinie sunt toate trucate în momentul de faţă. Probabil, singurele sondaje autentice sunt cele care se dau cu 24 de ore înainte de scrutin. Cred că naţiunea română este o naţiune care ştie să îşi aleagă propriul destin. În momentul de faţă – contrar celor ce spun sondajele – din datele noastre interne, am un scor extrem de mare şi trend-ul este ascendent”, a susţinut Cristian Terheş, scrie Agerpres.
„Viorica Dăncilă a declarat că în politica românească e nevoie de «onestitate şi demnitate», de relaţii externe bazate pe «demnitate, nu pe slugărnicie». De asemenea, în opinia ei, este necesară o direcţie economică”, mai arată Agerpres.
Deficitul bugetar nu este o temă de discuţie doar la Bucureşti, în „micul Paris”. Noul premier francez, Michael Barnier, avertizează că situația deficitului bugetar este foarte gravă în Franţa și a promis noi majorări de taxe pentru a echilibra finanțele statului.
„Situația bugetară a Franței este foarte gravă. Datoria colosală a țării este precum sabia lui Damocles. Trăim cu teamă că nu o vom putea duce la bun sfârșit. Trebuie să reducem deficitul cu cinci procente din PIB în 2025. Redresarea se va realiza printr-o combinație de taxe mari și reduceri de cheltuieli. Se va introduce taxa pe lux pentru cei mai bogați dintre francezi și impozitul pe profit, pentru companiile cu realizări financiare extraordinare”, a declarat Barnier, arată Gândul.
„Totodată, sistemul național de pensii va trebui reformat, consideră oficialul, pentru că în formula actuală, nu mulțumește pe nimeni. Deși președintele Emmanuel Macron a mărit vârsta de pensionare de la 62 la 64 de ani, în ciuda protestelor populației, Barnier consideră că trebuie să existe o compensare pentru cei doi ani adiționali de muncă aprobați de șeful statului”, mai scrie Gândul.
Seară liniştită!
