Ionuț Borlan : Amânarea aplicării pedepsei în teoria și practica dreptului penal. Corina Petică Roman: Acțiunea civilă. Perspectivă comparativă. Alexandru Țiclea: Răspunderea disciplinară în raporturile de muncă

28 iun. 2017
0 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 5 (0 votes, average: 0,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 927
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Ionuț Borlan : Amânarea aplicării pedepsei în teoria și practica dreptului penal

Ionuț Borlan : Amânarea aplicării pedepsei în teoria și practica dreptului penal

Ionuț Borlan : Amânarea aplicării pedepsei în teoria și practica dreptului penal

Deși amânarea aplicării pedepsei a mai făcut obiectul preocupărilor doctrinei noastre din ultimii ani, subiectul este departe de a fi epuizat, dată fiind noutatea instituției și multiplele probleme pe care reglementarea în vigoare le poate genera în practică. De aceea, o monografie consacrată exclusiv amânării aplicării pedepsei merită atenția și interesul teoreticienilor și practicienilor dreptului penal.

Lucrarea de față reprezintă corolarul unei activități de cercetare derulate de autor pe parcursul ultimilor ani, activitate reflectată deja în mai multe articole publicate în principalele reviste de specialitate din țara.

Așa se face că monografia căreia îi consacrăm aceste rânduri are la bază, așa cum se cuvine, o temeinică documentare, autorul parcurgând cea mai mare parte a materialelor relevante din doctrina română și un număr semnificativ de lucrări din doctrina străină. Chiar dacă cele mai multe dintre aceste lucrări au fost publicate sub imperiul Codului penal anterior și se referă la instituțiile reglementate de acesta (în principal la suspendarea executării pedepsei), autorul transpune problemele și soluțiile identificate de autorii citați în planul instituției amânării aplicării pedepsei, analizând în ce măsură acestea pot fi susținute în raport de noua reglementare. Este de apreciat în acest context și aplecarea autorului spre dreptul comparat, raportarea la soluțiile legislative din alte sisteme fiind utilă pentru înțelegerea specificului acestei instituții.

În același timp, autorul încearcă să identifice cât mai multe dintre problemele noi, determinate de noile dispoziții penale și procesual-penale, probleme cu care doctrina și practica nu s-au confruntat anterior anului 2014.

De asemenea, merită apreciat efortul autorului de a oferi o imagine asupra modului în care noile dispoziții se reflectă în jurisprudență, considerațiile teoretice fiind ilustrate de numeroase soluții din practica judiciară, cele mai multe nefiind publicate anterior. Nu în ultimul rând, trebuie remarcat spiritul critic manifestat de autor în legătură cu soluțiile analizate, indiferent dacă acestea au fost culese din lucrări de specialitate sau din practică judiciară.

Lucrarea este redactată într-un stil plăcut și clar, ceea ce facilitează urmărirea și înțelegerea raționamentelor dezvoltate de către autor. Fie și numai pentru aceste motive, monografia Amânarea aplicării pedepsei în teoria și practica dreptului penal este o lucrare din a cărei lectură cititorul nu are decât de câștigat.

Prof. univ. dr. Florin Streteanu

📕Vezi cartea în UJmag.ro!

Corina Petică Roman:  Acțiunea civilă. Perspectivă comparativă

Corina Petică Roman: Acțiunea civilă. Perspectivă comparativă

Corina Petică Roman: Acțiunea civilă. Perspectivă comparativă

Lucrarea Acțiunea civilă. Perspectivă comparativă abordează o temă extrem de generoasă, pentru că, practic, reprezintă „figura centrala” a dreptului procesual civil.

Într-o societate ideală (spre care, cu siguranță, tindem, deși poate nu vom ajunge niciodată), comportamentul uman ar trebui să fie supus doar conștiinței și, chiar mai mult decât atât, impus de către această. În mod firesc, o astfel de orânduire nu ar avea nevoie de mijloace de constrângere, aspect greu de imaginat.

Realitatea reușește să ne convingă de faptul că prezența normei de drept este necesară și că respectarea acesteia, de cele mai multe ori, se realizează datorită elementului care îi este specific și care o însoțește – forța de constrângere a statului.

O delimitare între dreptul substanțial și dreptul procesual este necesară și chiar binevenită, într-o încercare de a mai diminua „supremația” celui dintâi. Pentru aceasta, trebuie analizată relația ce se stabilește între drepturile subiective, recunoscute prin normele de drept material, și mijloacele procedurale prin care aceste drepturi pot fi valorificate sau restabilite, în caz de încălcare.

Dacă pornim de la ideea că majoritatea litigiilor nu se nasc din reaua-credință a părților, ci din faptul că acestea consideră, fiecare cu bună-credința – în baza unor situații de fapt neclare – că au dreptate, sarcina principală a instanțelor este aceea de a recunoaște adevărata situație juridică și de a o fixa printr-o hotărâre obligatorie pentru părți. Acesta este, prin urmare, principalul sens și scop al procesului civil, evidențiat printr-un mijloc specific – acțiunea civilă. Ea servește garantării și ocrotirii dreptului subiectiv, așa cum a fost conferit reclamantului sau pârâtului de către ordinea de drept.

Natura juridică a acțiunii civile a constituit de-a lungul timpului subiect de dezbateri doctrinare, a generat polemici spectaculoase, pentru că pune în discuție relația dintre conceptul de acțiune civilă în evoluția sa istorică, dreptul subiectiv și dreptul la acțiune. Care dintre aceste noțiuni o justifica sau o generează pe cealaltă, care are un ascendent asupra celeilalte, pot sau nu pot să fie identificate una cu alta, sunt sau nu independente ori, dimpotrivă, interdependente?, iată tot atâtea întrebări la care lucrarea încearcă să ofere un răspuns.

Condițiile de exercițiu ale acțiunii sunt analizate din perspectivă noului Cod de procedura civilă, care oferă pentru prima data o soluție la controversele existențe în literatură de specialitate. Acest lucru este însă departe de a pune capăt disputei doctrinare, asupra căreia am făcut unele aprecieri.

O parte însemnată din lucrare este consacrată clasificării acțiunilor civile, încercând să se pună accentul pe consecințele practice ale acestor clasificări, în speranța că lucrarea va trezi, în egală măsură, interesul teoreticienilor și al practicienilor dreptului. Nu am oferit soluții inedite, dar am făcut o analiză minuțioasă a aspectelor controversate, încercând o incursiune, ori de câte ori a fost posibil, din perspectivă comparativă, în doctrina germană, anglo-saxonă, franceză, italiană, suedeză etc.

Prin problematică abordată, prin întrebările ridicate, comparațiile oferite și soluțiile propuse, monografia se adresează tuturor celor care doresc să facă o introspecție a acestui mijloc procedural care declanșează, justifică, întreține și oferă finalitate activității instanței de judecată. Am dori să fie o lectură interesantă pentru studenții care încearcă să depășească bariera noțiunilor generale pe care le oferă un curs universitar, colegilor din mediul academic, care pot identifica surse de inspirație pentru noi dispute doctrinare, sau practicienilor care doresc să găsească argumente sau explicații pentru problemele cu care se confruntă în lupta pentru triumful adevărului și al dreptății.

📕Vezi cartea în UJmag.ro!

Alexandru Țiclea:  Răspunderea disciplinară în raporturile de muncă

Alexandru Țiclea: Răspunderea disciplinară în raporturile de muncă

Alexandru Țiclea: Răspunderea disciplinară în raporturile de muncă

Despre lucrare
Răspunderea disciplinară – formă a răspunderii juridice – intervine în situația în care angajatul săvârșește, cu vinovăție, o abatere disciplinară, adică o faptă ilicită, constând în nerespectarea sarcinilor de serviciu, încălcarea ordinii și disciplinei la locul de muncă, după caz, a normelor de comportare în unitate și în afara ei.
În practica angajatorilor, a instituțiilor și autorităților publice, altor unități etc., sunt frecvente situațiile în care intervine răspunderea disciplinară. Totodată, pe rolul instanțelor judecătorești sunt înregistrate frecvent contestații împotriva sancțiunilor disciplinare.
Așa cum rezultă din subtitlul prezentei lucrări, la elaborarea ei au fost avute în vedere legislația, constând în actele normative – izvoare ale dreptului disciplinar, literatură juridică de specialitate relevantă și o jurisprudență bogată, cu precădere a curților de apel, dar și a Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și a Curții Constituționale.
Sperăm că răspundem astfel, într-o bună măsură, așteptărilor și exigențelor tuturor celor interesați de tema abordată, oferindu-le, drept urmare, un material util, eficient de studiu și de lucru.

Din cuprins
• Răspunderea disciplinară ca instituție juridică importantă, specifică relațiilor de muncă;
• Disciplina muncii;
• Particularități ale răspunderii disciplinare în cazul diferitelor categorii de personal;
• Abaterea disciplinară;
• Cauze exoneratoare de răspundere disciplinară;
• Procedură disciplinară.

Puncte forte
• literatură juridică de specialitate relevantă;
• jurisprudență bogată, cu precădere a curților de apel, dar și a Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și a Curții Constituționale;
• tratare exhaustivă a particularităților răspunderii disciplinare a diferitelor categori de angajați (salariați, funcționari publici, inclusiv cu statut special, militari, judecători și procurori), adică a personalului care prestează munci subordonate.

Despre autor
Alexandru Țiclea este vicepreședinte la Universitatea Ecologică din București, profesor universitar dr. Universitatea Ecologică din București și avocat în Baroul București. De asemenea, este fondatorul Revistei Române de Dreptul Muncii.

📕Vezi cartea în UJmag.ro!

Ionuț Borlan : Amânarea aplicării pedepsei în teoria și practica dreptului penal. Corina Petică Roman: Acțiunea civilă. Perspectivă comparativă. Alexandru Țiclea: Răspunderea disciplinară în raporturile de muncă was last modified: iunie 27th, 2017 by Universul Juridic

Vă recomandăm:

Despre autor:

Universul Juridic

Universul Juridic

UniversulJuridic.ro reprezintă doar o mică parte din proiectul final ale cărui conținut și funcționalități vor fi într-o continuă dezvoltare, în funcție de necesitățile și dorințele dumneavoastră.

Abonează-te la newsletter