Invocarea încălcării Regulamentului Cadru privind organizarea examenului de primire în profesia de avocat. Respingerea acţiunii reclamantului (NCPC)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Dec. ÎCCJ (SCAF) nr. 799/2021

NCPC: art. 453, art. 488 pct. 8, art. 496

2.1. Examinând sentința recurată, prin prisma criticilor formulate, în raport de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale incidente, Înalta Curte, în majoritate, constată că recursul pârâților Uniunea Națională a Barourilor din România – Consiliul U.N.B.R., Comisia Permanentă U.N.B.R. și Institutul Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților este fondat, potrivit considerentelor ce vor fi expuse în continuare.

Reclamantul a participat la examenul de primire în profesia de avocat stagiar organizat de pârâții Uniunea Națională a Barourilor din România și Institutul Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților la 1 septembrie 2017, pe lista de candidați a Baroului Cluj.

În urma parcurgerii probelor de concurs, reclamantul a obținut media de 69, iar în urma verificării îndeplinirii baremului minimal instituit prin lege (70 puncte) reclamantul a fost declarat respins.

Reclamantul a formulat contestație la punctaj în care a specificat că punctajul real al lucrării este unul de admitere, 70 de puncte, care a fost însă respinsă prin Procesul-verbal al Comisiei Naționale de Examen publicat pe data de 12.09.2017.

Prin Decizia nr. 251/07.10.2017 Comisia Permanentă a UNBR, care a făcut obiectul controlului de legalitate al instanței de fond, a fost aprobată primirea în profesia de avocat a candidaților declarați admiși la examenul din data de 01.09.2017, reclamantul fiind declarat respins pentru neîndeplinirea baremului minim de 70 de puncte.

Reclamantul a pretins că prin Decizia nr. 251 din 07 octombrie 2017 a Comisiei Permanente a UNBR drepturile sale privind accederea în profesia de avocat au fost vătămate ca urmare a nerespectării art. 14 alin. (3) punctul a) din Regulamentul Cadru privind organizarea examenului de primire în profesia de avocat si admitere în cadrul I.N.P.P.A. (în vederea dobândirii titlului profesional de avocat stagiar) sesiunea septembrie 2017, adoptat de Consiliul UNBR în ședința din 17 iunie 2017 prin Hotărârea nr. 242/17.06.2017 prin aceea că a fost declarat respins.

S-a susținut că prin norma menționată din Regulament era interzis ca subiectele de examen elaborate de comisia cu aceste atribuții să conțină probleme controversate în doctrina sau practică, interdicție care nu a fost respectată la întrebarea cu numărul 74 din materia drept penal unde au fost indicate ca variante de răspuns corecte lit. a) si b), deși în realitate motivarea răspunsurilor de la a) si b) este greșită, invalidând astfel ambele răspunsuri.

Validarea acestei afirmații atrăgea conform art. 21 alin. (6) din Regulamentul – cadru anularea notării întrebării în cadrul contestațiilor la barem, cu consecința acordării punctajului corespunzător întrebării/întrebărilor anulate tuturor candidaților, ceea ce în ipoteza dată, ducea la acordarea reclamantului a unui punctaj de 70 de puncte, cu consecința declarării sale ca admis în profesia de avocat.

Instanța de fond a dispus anularea în parte a Deciziei nr. 251/07.10.2017 emisă de Comisia Permanentă a U.N.B.R., urmare a constatării că în subiectul de la întrebarea cu numărul 74 din grila cu numărul 4 a fost inserată o problemă de drept controversată, contrar dispozițiilor art. 14 punctul a) din Regulamentul Cadru, astfel că întrebarea cu numărul 74 din grila cu numărul 4 trebuia să fie anulată, deoarece nu are niciun răspuns valabil printre cele exprimate, iar punctajul aferent trebuia acordat tuturor candidaților, inclusiv reclamantului, conform art. 21 alin. (6) același regulament.

Prima instanță a pronunțat o hotărâre nelegală, criticile pârâților fiind întemeiate.

Cu titlu prealabil se impune a fi subliniat că deși recurentele se prevalează de dispozițiile art. 488 pct. 8 C. proc. civ. prin motivele de recurs se critică depășirea atribuțiilor puterii judecătorești care se circumscriu cazului de casare prevăzut de art. 488 pct. 4 C. proc. civ., astfel că din această perspectivă va fi efectuată și analiza instanței de recurs în cele ce urmează.

Așa cum a reținut instanța de fond, potrivit art. 9 alin. (1) din Regulamentul-cadru privind organizarea examenului de primire în profesia de avocat și admitere în cadrul Institutului Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților (în vederea dobândirii titlului profesional de avocat stagiar) și de primire în profesia de avocat a persoanelor care au absolvit examenul de definitivat în alte profesii juridice astfel cum a fost republicat prin Hotărârea nr. 242 din 17 iunie 2017 a Consiliului UNBR, Comisia de examen este compusă din Comisia de organizare a examenului, Comisia de elaborare a subiectelor, Comisia de soluționare a contestațiilor la barem și Comisia de soluționare a contestațiilor la punctaj.

În cadrul fiecărei comisii funcționează mai multe subcomisii corespunzătoare ca număr cu cel al disciplinelor de examen, iar cele de elaborare a subiectelor au potrivit art. 14 alin. (3) din Regulamentul – cadru și atribuțiile elaborării subiectelor de examen și elaborării baremului de evaluare.

În procesul de elaborare a subiectelor de examen art. 14 alin. (3) din Regulamentul – cadru comisia de profil este obligată a nu a avea în vedere probleme de drept controversate în doctrină sau practică.

Conform art. 15 alin. (1) din Regulamentul – cadru Comisia de soluționare a contestațiilor la barem soluționează, sub coordonarea președintelui comisiei de examen și cu consultarea membrilor Comisiei de elaborare a subiectelor, contestațiile la barem și adoptă baremul definitiv, care se publică pe paginile web ale U.N.B.R. și I.N.P.P.A., punctajul acordat de comisia de soluționare a contestațiilor la punctaj fiind definitiv conform art. 25 alin. (5).

Prin urmare, în procedura de soluționare a contestațiilor la barem comisia învestită este ținută a verifica la adoptarea baremului definitiv respectarea exigențelor art. 14 alin. (3) din Regulamentul – cadru, fiind obligată a invalida baremul inițial dacă și în măsura în care o întrebare conține o problemă controversată în doctrină sau în practică.

Potrivit art. 21 alin. (6) din Regulamentul-cadru în situația în care, în urma soluționării contestațiilor la barem, se anulează una sau mai multe întrebări, punctajul corespunzător întrebării/întrebărilor anulate se acordă tuturor candidaților.

În raport de textele legale expuse în precedent, cercetarea și constatarea validității oricărui concurs de numire sau de promovare exclude, cum se susține de recurenți, verificarea baremului inițial sau a celui definitiv, pentru că comisiile de elaborare a subiectelor și comisiile de soluționare a contestațiilor au drept de apreciere discreționar în domeniul sau în disciplina sa de specialitate, astfel încât instanțele de judecată învestite cu controlul de legalitate al acestor proceduri nu sunt îndreptățite a stabili răspunsul corect sau soluția la contestația la barem (admitere sau respingere).

Că este așa rezultă nu rezultă numai din jurisprudența constantă a instanței supreme, identificată de recurenți prin cererea de recurs, ci și din jurisprudența Curții Constituționale, concretizată în Decizia nr. 480 din 20 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 383 din 10 iunie 2010, Decizia nr. 172 din 20 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 512 din 9 iulie 2014, și Decizia nr. 725 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 145 din 26 februarie 2015 unde s-a statuat constant că „posibilitatea de a ataca rezultatele unui examen sau ale unui concurs nu constituie un drept de sine stătător, reglementat ca atare prin lege, ci un mijloc de realizare a dreptului de a ocupa funcția pentru care s-a organizat examenul ori concursul, prin controlul respectării procedurilor de examen sau de concurs pe care legea le reglementează. A decide altfel ar însemna să se recunoască organelor de justiție competența de a se substitui examinatorilor, de a invalida evaluările făcute de aceștia și de a le înlocui cu evaluările proprii ale judecătorilor, ceea ce ar exceda în mod evident atribuțiilor instanțelor judecătorești. Așadar, prevederile art. 21 din Legea fundamentală, referitoare la accesul la o instanță de judecată, nu au aplicabilitate în materia contestării baremului sau rezultatului unui examen ori concurs, ci numai în ceea ce privește controlul legalității procedurii de desfășurare a examenului sau concursului respectiv”.

În același sens este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care, prin Hotărârea din 26 iunie 1986, pronunțată în Cauza Van Marle și alții împotriva Olandei, prin decizia de inadmisibilitate din 28 februarie 2002, pronunțată în Cauza San Juan împotriva Franței, prin decizia de inadmisibilitate din 2 septembrie 2003, pronunțată în Cauza Eisenberg împotriva Franței, și prin Hotărârea din 24 februarie 2005, pronunțată în Cauza Nowicky împotriva Austriei (paragraful 34), a statuat, cu valoare de principiu, că evaluarea cunoștințelor și a experienței necesare pentru admiterea într-o profesie este similară cu susținerea unui examen de tip școlar sau universitar și nu poate intra în domeniul de aplicare a art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, îndepărtându-se atât de la competența normală a unui judecător, învestit de regulă cu soluționarea unui diferend, cât și de la garanțiile instituite de art. 6 din Convenție, care nu sunt de natură să se aplice „litigiilor” ce ar putea apărea în această materie.

Prin urmare, în mod eronat, instanța de fond, în virtutea asumatei sale plenitudini de jurisdicție, s-a subrogat competențelor comisiilor de concurs verificând natura controversată a problemelor de drept conținute de întrebarea nr. 74 din grila nr. 4 la concursul la care a participat reclamantul, cenzurând astfel analiza definitivă a comisiei de soluționare a contestațiilor la barem, aplicând consecințele legale corespunzătoare a constatărilor sale proprii asupra evaluării răspunsurilor propuse prin grila din concurs.

Cu toate acestea, controlul de legalitate administrativ efectuat de instanțele judecătorești nu exclude verificarea respectării competențelor, termenelor și condițiilor legale ori regulamentare de către cele două comisii atunci când au întocmit subiectele de concurs, când au soluționat contestațiile la barem și au stabilit baremul definitiv, aspecte asupra cărora reclamantul nu a formulat contestație.

Instanța de control judiciar constată, pe baza celor arătate mai sus, că nu este în căderea și competența sa a analiza în ce măsură o problemă juridică este controversată în literatura de specialitate sau în practică. Relevantă este însă concluzia suverană și motivată a comisiei potrivit căreia problema de drept este una necontroversată, astfel că, în dezacord cu judecătorul fondului, se impunea menținerea baremului final.

2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte, în raport de prevederile art. 488, pct. 4 C. proc. civ.., va admite recursul declarat de pârâții Uniunea Națională a Barourilor din România – Consiliul UNBR, Comisia Permanentă UNBR și Institutul Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților și, casând sentința atacată, va respinge acțiunea reclamantului.

În temeiul art. 453 C. proc. civ. va fi obligat reclamantul să plătească pârâților suma de 800 RON cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat, apreciate ca justificate și rezonabile în contextul complexității litigiului de față și a prestației avocatului.

Sursa informației: www.scj.ro.