Întrebări şi răspunsuri în materia accizelor

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Întrebarea nr. 1:

Care este regimul accizelor aplicabil prosumatorilor?

Răspuns la întrebarea nr. 1:

Prosumatorul este un producător de energie electrică ce utilizează energia electrică atât pentru consumul propriu, cât și pentru comercializare (vorbim aici despre surplusul de energie electrică produsă și injectată/preluată în rețeaua națională de transport).

Fiind un produs supus accizelor armonizate, energia electrică este reglementată la nivel național, în ceea ce privește regimul accizelor aplicabil, în Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal – Titlul VIII – Accize și alte taxe speciale, și în Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal aprobate prin H.G. nr. 1/2016, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 399 alin. (1) C. fisc. reglementează cazurile de acordare a scutirii de la plata accizelor pentru produsele energetice și energia electrică, iar la lit. m) se regăsește scutirea pentru energia electrică produsă din surse regenerabile. Ca atare, energia electrică produsă de un prosumator este scutită de la plata accizelor.

La pct. 114 din Normele metodologice date în aplicarea art. 399 alin. (1) lit. m) C. fisc., regăsim atât aria de cuprindere a surselor regenerabile de energie electrică, cât și procedura aplicabilă în vederea beneficierii de scutirea directă de la plata accizelor. Ca atare, sursele regenerabile de energie electrică sunt: eoliană, solară, geotermală, a valurilor, a mareelor, energia hidro, biomasă, gaz de fermentare a deșeurilor, gaz de fermentare a nămolurilor din instalațiile de epurare a apelor uzate, biogaz și altele asemenea.

Scutirea de la plata accizelor se acordă direct pentru energia electrică produsă din surse regenerabile de energie care este furnizată direct unui consumator final, în baza notificării transmise de producătorul de energie electrică la autoritatea vamală teritorială (model Anexa nr. 23). Excepție de la regula notificării o au consumatorii casnici producători de energie electrică. Cu alte cuvinte, energia produsă și consumată pentru consumul propriu de către consumatorii casnici, nu intră în sfera obligației de notificare. Prosumatorul are obligația conformării din punctul de vedere al notificării pentru energia electrică produsă în excedent și livrată în rețea pentru comercializare.

În termen de 5 zile lucrătoare de la transmiterea notificării, autoritatea vamală teritorială comunică solicitantului înregistrarea în registrul special, scutirea de la plata accizelor pentru energia electrică supusă notificării producând efecte de la data înregistrării în registrul special, dată care se înscrie pe notificare. După înregistrarea notificării, o copie a acesteia cu numărul de înregistrare va fi păstrată de producătorul de energie electrică.

Termenul de valabilitate a notificării este de un an de la data înregistrării, iar autoritatea vamală teritorială asigură inclusiv publicarea pe pagina web a autorității vamale a listei cuprinzând acești operatori economici, listă care se actualizează lunar până la data de 15 a fiecărei luni.

Întrebarea nr. 2:

Care sunt noile tipuri de produse supuse accizelor nearmonizate, începând cu data de 01.01.2024?

Răspuns la întrebarea nr. 2:

În conformitate cu prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal – Titlul VIII – Accize și alte taxe speciale, modificate și completate prin Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, a fost extinsă și revizuită sfera de cuprindere a produselor supuselor accizelor armonizate.

Prin urmare, începând cu data de 01.01.2024, produsele pentru care se percep accize nearmonizate, prevăzute la art. 439 alin. (2) C. fisc., sunt:

a) produse care conțin tutun, destinate inhalării fără ardere, cu încadrarea tarifară NC 2404 11 00, inclusiv cele conținute în rezerve livrate împreună cu țigări electronice și alte dispozitive de vaporizare electrice personale similare de la codul NC 8543 40 00;

b) lichide cu sau fără nicotină, destinate inhalării fără ardere, cu încadrarea tarifară NC 2404 12 00, 2404 19 90, inclusiv cele conținute în rezerve livrate împreună cu țigări electronice și alte dispozitive de vaporizare electrice personale similare de la codul NC 8543 40 00;

c) produse destinate inhalării fără ardere, care conțin înlocuitori de tutun, cu sau fără nicotină, cu încadrarea tarifară NC 2404 12 00, 2404 19 10, inclusiv cele conținute în rezerve livrate împreună cu țigări electronice și alte dispozitive de vaporizare electrice personale similare de la codul NC 8543 40 00;

d) băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este cuprins între 5 g-8 g/100 ml;

e) băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este peste 8 g/100

Întrebarea nr. 3:

Care a fost motivația pentru care au fost exceptate de la regimul de accizare băuturile nealcoolice preparate pe loc la care nu poate fi determinată cantitatea de zahăr la momentul vânzării?

Răspuns la întrebarea nr. 3:

Prin Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, au fost introduse o serie de modificări la Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal – Titlul VIII – Accize și alte taxe speciale, printre care și încadrarea băuturilor nealcoolice având anumite plafoane ale conținutului de zahăr adăugat în sfera produselor pentru care se datorează accize nearmonizate.

În scopul clarificării sferei de accizare, legiuitorul a prevăzut o definiție a zaharului adăugat –„zahăr din trestie, zahăr brun, zaharoză cristalină, zahăr invertit, dextroză, melasă, zaharuri din miere, melasă și siropuri, cum ar fi sirop de malț, sirop de fructe, sirop de malț de orez, sirop de porumb, sirop de porumb bogat în fructoză, sirop de arțar, sirop de glucoză, glucoză-fructoză, fructoză, zaharoză, glucoză, lactoză, lactoză hidrolizată, galactoză, zaharuri în nectaruri, cum ar fi nectarul de flori de cocos, nectarul de curmale, nectarul de agave, zaharuri din dulceață, adăugate ca ingrediente”.

Însă măsura nu a clarificat în întregime, din punct de vedere fiscal, anumite situații punctuale cu care mediul de afaceri se confruntă în piață. Mai exact, una dintre situații o reprezenta regimul băuturilor nealcoolice al cărui conținut de zahar este unul volatil, în sensul în care în industria HORECA (baruri, restaurante, pub-uri, cafenele etc.) sunt preparate în mod regulat anumite băuturi (cocktail, cafele, sucuri naturale) al căror conținut de zahăr este dozat la fața locului, în funcție de cerințele clienților. Ca atare, operatorii economici din industria HORECA aveau obligații multiple care luau naștere din punctul de vedere al conformării cu regimul accizelor nearmonizate – înregistrare în calitate de plătitor de accize, calcul acciză, declarare, raportare, plată accize, decont etc., în condițiile în care nivelul unor astfel de activități cu băuturi nealcoolice – preparate și servite după cum am menționat mai sus – este unul prea scăzut pentru a crea atâtea dificultăți de ordin tehnic unor astfel de operatori economici.

Ca atare, prin H.G. nr. 1336/2023 de modificare și completare a normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal, aprobate prin H.G. nr. 1/2016, au fost aduse clarificări în sensul exceptării de la regimul de accizare pentru băuturile preparate pe loc la care nu poate fi determinată cantitatea de zahăr la momentul vânzării.

Întrebarea nr. 4:

Pot să beneficieze de regimul de restituire a accizelor și plătitorii de accize nearmonizate de la art. 444 alin. (3¹) C. fisc., în cazul în care exportă sau livrează intracomunitar produse achiziționate din alte state ?

Răspuns la întrebarea nr. 4:

În conformitate cu prevederile art. 443 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal – Titlul VIII – Accize și alte taxe speciale, cu modificările și completările ulterioare, beneficiază de regimul de restituire a accizelor virate bugetului de stat pentru produsele prevăzute la art. 439 C. fisc., operatorii economici care au achiziționat direct dintr-un stat membru sau din import aceste produse și care ulterior le livrează în alt stat membru, le exportă ori le returnează furnizorilor.

Normele metodologice emise în aplicarea Codului fiscal reglementează, la pct. 166 și 167, procedura de urmat în ceea ce privește restituirea pentru operatorii economici care achiziționează intracomunitar produse supuse accizelor nearmonizate, care sunt ulterior livrate intracomunitar, precum și procedura de urmat pentru operatorii economici care achiziționează intracomunitar produse supuse accizelor nearmonizate, care sunt ulterior exportate.

Întrebarea nr. 5:

Beneficiază operatorii economici de dreptul la restituire pentru produsele supuse accizelor nearmonizate prevăzute la art. 439 alin. (2) lit. d) și e) C. fisc. produse intern, ce au fost inițial eliberate pentru consum în vederea comercializării și care ulterior urmează a fi livrate intracomunitar sau exportate?

Răspuns la întrebarea nr. 5:

Produsele prevăzute la art. 439 alin. (2) lit. d) și e) C. fisc. sunt supuse accizelor la momentul producerii, achiziției intracomunitare sau importului acestora pe teritoriul Comunității. Exigibilitatea intervine la următoarele momente, după caz:

–  la data recepționării produselor provenite din achiziții intracomunitare;

– la data importului;

– la data vânzării pe piața internă a produselor provenite din producția internă.

Normele metodologice emise în aplicarea Codului fiscal prevăd posibilitatea ca operatorii economici ce desfășoară activități cu produse supuse accizelor nearmonizate să poată solicita restituirea contravalorii accizelor achitate la bugetul de stat, în situația în care produsele ce provin fie din achiziții intracomunitare, fie din import, sunt ulterior exportate sau/ și livrate intracomunitar. În acest sens, legiuitorul a descris și procedura de urmat pentru solicitarea restituirii accizelor nearmonizate, întocmai cum am menționat la pct. 4 de mai sus.

Ceea ce însă legiuitorul a omis să reglementeze este aplicarea procedurii de restituire și pentru produsele supuse accizelor nearmonizate prevăzute la art. 439 alin. (2) lit. d) și e) C. fisc., care provin din producția internă și sunt comercializate în piața națională, însă, din diferite motive comerciale [altele decât cele care fac obiectul retragerii de pe piață, conform dispozițiilor de la art. 443 alin. (2) C. fisc.], sunt ulterior livrate intracomunitar sau/și exportate, așadar consumul nemaiavând loc pe teritoriul României.

În acest context, raportându-ne la cadrul legal în vigoare existent la acest moment, plătitorii de accize nearmonizate aferente produselor realizate intern [cele prevăzute la lit. d) și e)] și comercializate la nivel național cu scopul de a fi consumate, sunt discriminați în situația în care, ulterior, produsele în cauză nu mai sunt supuse consumului în România. Discriminarea constă în faptul că acești plătitori de accize (sau orice comerciant pe lanțul comercial, care realizează livrarea intracomunitara sau exportul) nu mai pot să își recupereze contravaloarea accizelor achitate la bugetul de stat. Așadar, răspunsul scurt la această întrebare ar fi că nu există în momentul de față o procedură pentru restituirea accizelor.

Atenție: a nu se confunda mecanismul descris mai sus, raportat la dispozițiile legale în vigoare, cu situația producției interne a produselor prevăzute la art. 439 alin. (2) lit. d) și e) C. fisc., urmată direct de o livrare intracomunitară și/sau export!!! În acest caz, nu vorbim despre o eliberare în consum, care să poată da dreptul operatorilor economici la restituire, întrucât produsele provenite din producție proprie nu au fost vândute pe piața interna.

Întrebarea nr. 6:

Care este regimul fiscal aplicabil achizițiilor de produse accizabile dintr-un stat membru, efectuate de către o persoană fizică pe teritoriul României?

Răspuns la întrebarea nr. 6:

În conformitate cu prevederile art. 413 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal – Titlul VIII – Accize și alte taxe speciale, cu modificările și completările ulterioare, produsele accizabile achiziționate de o persoană fizică pentru uzul său propriu și transportate personal de respectiva persoană fizică de pe teritoriul unui stat membru pe teritoriul României nu sunt supuse accizării, cu condiția să respecte anumite limite/plafoane ale produselor accizabile care fac obiectul achiziției în acest sens.

Prin urmare, accepțiunea de „uz propriu” permite achiziția și transportul de produse accizabile, cu respectarea următoarelor limite cantitative:

a) tunuri prelucrate:

1. țigarete – 800 de bucăți;

2. țigări (cu o greutate maximă de 3 grame/bucată) – 400 de bucăți;

3. țigări de foi – 200 de bucăți;

4. tutun de fumat – 1 kg;

b) băuturi alcoolice:

1. băuturi spirtoase – 10 litri;

2. produse intermediare – 20 litri;

3. vinuri – 90 litri (dintre care maximum 60 litri de vinuri spumoase);

4. bere – 110

Depășirea oricăror limite cantitative mai sus prevăzute atrage „încadrarea” achiziției ca fiind realizată în scopuri comerciale și, ca atare, se datorează acciză în România.

Întrebarea nr. 7:

Care este baza de calcul a accizei datorate, aferentă achizițiilor intracomunitare de băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat?

Răspuns la întrebarea nr. 7:

În conformitate cu prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal – Titlul VIII – Accize și alte taxe speciale, modificate și completate prin Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, începând cu data de 01.01.2024 intră sub incidența produselor supuse accizelor nearmonizate și băuturile nealcoolice care au un nivel minim de zahăr adăugat conținut în produs.

Mai exact, la art. 439 alin. (2) lit. d) și e) sunt prevăzute noile produse supuse accizelor nearmonizate din categoria băuturilor nealcoolice:

„d) băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este cuprins între 5 g-8 g/100 ml;

e) băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este peste 8 g/100 ml”.

Pentru băuturile nealcoolice mai sus enumerate care fac obiectul achizițiilor intracomunitare și au ca destinație eliberarea în consum pe teritoriul României, așadar pentru consumul intern, se datorează accize.

Mecanismul de calcul al nivelului de accize corespunzător datorat la bugetul de stat are la bază conținutul de zahăr adăugat conținut în băuturile nealcoolice, referindu-ne aici la băuturile nealcoolice care au minimum 5g zahăr/100 ml produs. Conținutul de zahăr adăugat se determină pe baza listei ingredientelor, iar nivelul total de zahăr este cel prevăzut în conținutul de nutrienți. Lista de ingrediente se regăsește pe fiecare ambalaj individual al băuturii nealcoolice, mai exact pe eticheta produsului, fiind o cerință obligatorie generală pentru toate produsele care sunt destinate a fi eliberate pentru consum în România, conform legislației în vigoare pe linia comercializării produselor.

În situația în care, pentru produsele supuse accizelor nearmonizate de natura celor prevăzute la art. 439 alin. (2) lit. d) și e) C. fisc., nivelul total de zahăr este exprimat în grame/unitate de măsură pentru masă, pentru calcularea accizelor, operatorii economici care derulează activități pe teritoriul României cu astfel de produse trebuie să realizeze transformarea din unitatea de măsură pentru masă în unitatea de măsură pentru volum.

Nivelul accizelor pentru fiecare dintre cele două grupe de băuturi nealcoolice supuse taxării este prevăzut la Anexa nr. 2 din Codul fiscal, la nr. crt. 4 și 5, după cum urmează:

– 40 lei/HL produs, în cazul băuturilor nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este cuprins între 5 g-8 g/100 ml;

– 60 lei/HL produs, în cazul băuturilor nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este peste 8g/100 ml.

Întrebarea nr 8:

 Destinatarul înregistrat vs. destinatarul certificat. Sintagme asemănătoare, scop și aplicabilitate diferite?

Răspuns la întrebarea nr. 8:

Având în vedere faptul că cele două noțiuni sunt deseori confundate, fiecare având, în realitate, o cazuistică și aplicare separate, vom reda pe scurt, în cele ce urmează, care sunt cele mai importante aspecte specifice fiecărui statut pe care operatorii economici îl pot utiliza în sfera operațiunilor cu produse accizabile.

1. Destinatarul înregistrat

– Ca definiție – este persoana fizică sau juridică autorizată să primească în Romania produse accizabile care se deplasează în regim suspensiv de accize de la un antrepozit fiscal situat pe teritoriul unui alt stat membru;

– Pentru a fi autorizată, persoana care urmează să își desfășoare activitatea ca destinatar înregistrat trebuie să aibă declarat cel puțin un loc în care urmează să realizeze recepția de produse accizabile deplasate în regim suspensiv de accize din alte state membre;

– Valabilitatea autorizației este nelimitată și intră în vigoare începând cu data de 1 a lunii următoare celei în care face dovada constituirii garanției;

– Operarea autorizației de destinatar înregistrat este direct condiționată de obținerea autorizării în sistemul EMCS (aplicația care validează și monitorizează deplasările de produse accizabile în regim suspensiv de accize); solicitarea accesului în sistemul EMCS se poate realiza numai după ce solicitantul intră în posesia autorizației de destinatar înregistrat, ca urmare a emiterii acesteia de către autoritatea vamală competentă pentru autorizare;

– Exigibilitatea accizelor are loc la momentul recepției/ primirii produselor accizabile, iar termenul de plată al accizelor este data de 25 a lunii următoare celei în care accizele au devenit exigibile.

2. Destinatarul certificat

– Ca definiție – este o persoană fizică sau juridică autorizată a recepționa produse accizabile, care au fost eliberate pentru consum pe teritoriul unui stat membru și care sunt apoi deplasate pe teritoriul unui alt stat membru; prin urmare, vorbim despre recepția/primirea intracomunitară în Romania în scopuri comerciale – de produse accizabile cu accize care au fost plătite deja în statul membru de expediție;

– Statutul de destinatar certificat a luat naștere ca o necesitate a dinamicii pieței intracomunitare în asigurarea unei mai bune monitorizări a deplasărilor de produse accizabile cu accize plătite între statele membre și, ca atare, a unei trasabilități coerente a acestor tipuri de tranzacții;

– Obligativitatea înregistrării în calitate de destinatar certificat pentru persoanele care intenționează să realizeze tranzacții intracomunitare de produse accizabile cu accize plătite s-a născut începând cu data de 13.02.2023, ca urmare a termenelor impuse în acest sens tuturor statelor membre prin Directiva (UE) 2020/262 a Consiliului din 19 decembrie 2019 de stabilire a regimului general al accizelor (reformare);

– Pentru a fi autorizată, persoana care urmează să își desfășoare activitatea ca destinatar certificat trebuie să aibă declarat cel puțin un loc în care urmează să realizeze recepția de produse accizabile care au fost eliberate pentru consum într-un stat membru și care sunt deplasate către teritoriul României pentru a fi livrate în România în scopuri comerciale sau pentru a fi utilizate în acest stat;

– Valabilitatea atestatului de destinatar certificat este nelimitată, fiind valabil de la data emiterii acestuia de către autoritatea vamală teritorială competentă;

– Operarea autorizației de destinatar certificat este direct condiționată de obținerea autorizării în sistemul EMCS (aplicația care validează și monitorizează inclusiv deplasările intracomunitare de produse accizabile cu accize plătite); solicitarea accesului în sistemul EMCS se poate realiza numai după ce solicitantul intră în posesia atestatului de destinatar certificat, ca urmare a emiterii acesteia de către autoritatea vamală competentă pentru autorizare.

Cu titlu de complementaritate și ca o simplificare adusă regimului fiscal, un destinatar înregistrat poate acționa drept destinatar certificat după ce a informat autoritățile vamale competente. În acest sens, destinatarul înregistrat trebuie să depună o notificare la autoritatea vamală teritorială competentă pentru înregistrare, potrivit modelului prevăzut în Anexa nr. 373, prin care informează cu privire la intenția de a acționa drept destinatar certificat. Suplimentar, pentru funcționarea acestui regim, se asigură respectarea următoarelor condiții cumulative:

– locul de recepție a produselor accizabile cu accize plătite să nu difere de locurile înscrie în autorizația de destinatar înregistrat;

– pot fi recepționate doar produsele accizabile pe care operatorul economic înregistrat ca destinatar înregistrat le are înscrise în autorizație; cu alte cuvinte, pot fi recepționate produsele accizabile cu accize plătite provenite din spațiul intracomunitar, însă raportat la codurile de produs accizabil ce pot fi recepționate, înscrise în autorizația destinatarului înregistrat.

Întrebarea nr. 9:

Ce schimbări a adus anul 2024 în sfera produselor destinate inhalării fără ardere, supuse accizelor nearmonizate ?

Răspuns la întrebarea nr. 9:

Ca urmare a dinamicii și diversității pieței, datorate tehnologiei și a cercetării permanente din partea companiilor de profil în vederea realizării de noi produse destinate inhalării fără ardere, constituind o varianta mai puțin nocivă față de produsele tradiționale din tutun prelucrat, prin Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, a fost introdusă o serie de modificări la Codul fiscal menită sa creeze un cadru mai predictibil și cât mai acoperitor pentru astfel de tipuri de produse.

Ca atare, la art. 439 alin. (2) C. fisc., prin modificările aduse, se creează, de la 01.01.2024, un regim fiscal unitar pentru toate tipurile de produse destinate inhalării fără ardere, indiferent de ingredientele conținute:

„a) produse care conțin tutun, destinate inhalării fără ardere, cu încadrarea tarifară NC 2404 11 00, inclusiv cele conținute în rezerve livrate împreună cu țigări electronice și alte dispozitive de vaporizare electrice personale similare de la codul NC 8543 40 00;

b) lichide cu sau fără nicotină, destinate inhalării fără ardere, cu încadrarea tarifară NC 2404 12 00, 2404 19 90, inclusiv cele conținute în rezerve livrate împreună cu țigări electronice și alte dispozitive de vaporizare electrice personale similare de la codul NC 8543 40 00;

c) produse destinate inhalării fără ardere, care conțin înlocuitori de tutun, cu sau fără nicotină, cu încadrarea tarifară NC 2404 12 00, 2404 19 10, inclusiv cele conținute în rezerve livrate împreună cu țigări electronice și alte dispozitive de vaporizare electrice personale similare de la codul NC 8543 40 00 (…)”.

Din punctul de vedere al nivelului accizelor aplicabil, Anexa nr. 2 la Codul fiscal a fost modificată în consecință, pentru a reflecta baza de calcul a accizei pentru fiecare dintre cele trei tipuri de produse destinate inhalării fără ardere, odată cu majorarea inclusiv a nivelului accizelor datorate pentru anul 2024.

De asemenea, prin H.G. nr. 1336/2023 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin H.G. nr. 1/2016, a fost adusă o serie de reglementări cu privire la nivelul și calculul accizelor pentru produsele destinate inhalării fără ardere, după cum urmează:

– pentru produsele prevăzute la art. 439 alin. (2) lit. a)-c) C. fisc. care sunt prezentate sub forma unei rezerve care conține în amestec oricare dintre produsele prevăzute la art. 439 alin. (2) lit. a)-c) C. fisc., cuantumul accizelor datorate reprezintă suma dintre accizele datorate pentru fiecare componentă în parte;

– pentru produsele prevăzute la art. 439 alin. (2) lit. a) C. fisc., cuantumul accizelor se determină prin aplicarea nivelului corespunzător la cantitatea de tutun destinată inhalării fără ardere, conținută în produsele care se încadrează la codul NC 2404 11 00;

– pentru produsele prevăzute la art. 439 alin. (2) lit. c) C. fisc., cuantumul accizelor se determină prin aplicarea nivelului corespunzător la cantitatea de înlocuitor de tutun, cu sau fără nicotină, conținută în produsele care se încadrează la codurile NC 2404 12 00 și 2404 19 10.

Prin O.U.G. nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, a fost introdusă, ca obligație a plătitorilor de accize, evidențierea distinctă a accizelor în factură în situația în care au obligația emiterii facturii, în cazul operatorilor economici care produc și comercializează în România astfel de produse supuse accizelor nearmonizate.

Întrebarea nr. 10:

În ce sens a fost extins regimul de plată anticipată a accizelor și în industria de băuturi alcoolice și care este procedura aplicabilă?

Răspuns la întrebarea nr. 10:

În conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, a fost extinsă obligația plății anticipate, în sensul includerii operatorilor economici autorizați în calitate de antrepozitari pentru producție și/sau depozitare băuturi alcoolice și a celor autorizați în calitate de destinatari înregistrați. Până la intrarea în vigoarea a prezentei ordonanțe de urgență, plata anticipată se aplica în cazul operatorilor economici ce livrau produse energetice din antrepozitele fiscale și din locațiile de recepție autorizate în baza calității de destinatar înregistrat.

În mod evident și logic, sunt excluse din sfera obligației de plată anticipată livrările, din cadrul locațiilor autorizate ca antrepozite sau locații de recepție ale destinatarilor înregistrați, de băuturi alcoolice care au nivel de acciză „0”. Art. 345 alin. (3) se modifică, iar același articol se completează cu o serie de noi alineate ce descriu procedura obligatorie de utilizare a plății anticipate de către actorii mai sus menționați, autorizați din punctul de vedere al regimului accizelor, implicați în acest proces comercial.

În cele ce urmează, sintetizăm procedura aplicabilă:

– livrarea produselor accizabile din antrepozite fiscale ori din locația în care acestea au fost recepționate de către destinatarul înregistrat se efectuează numai în momentul în care furnizorul deține documentul de plată care să ateste virarea la bugetul de stat a valorii accizelor aferente cantității ce urmează a fi facturată;

– plata anticipată a accizelor se efectuează de către furnizor sau de către cumpărător; Atunci când plata este efectuată de către cumpărător în numele furnizorului, aceasta trebuie efectuată în contul aparținând furnizorului, deschis la unitățile Trezoreriei Statului;

– livrarea produselor accizabile din antrepozitele fiscale sau din locurile în care au fost recepționate de către destinatarii înregistrați se face numai pe baza comenzii cumpărătorului;

– ulterior, pe baza comenzii, furnizorul emite cumpărătorului un document în care menționează: denumirea produsului, cantitatea, valoarea accizei datorate. Atunci când plata accizelor se efectuează de către cumpărător, documentul cuprinde și informații cu privire la denumirea, codul de identificare fiscală și numărul contului deschis la Trezoreria Statului ale furnizorului;

– în situația în care apar diferențe între valoarea accizelor virate la bugetul de stat și valoarea accizelor aferente cantităților de produse accizabile efectiv livrate de furnizori, conform facturii, aceste diferențe se regularizează cu ocazia depunerii declarației lunare privind obligațiile de plată la bugetul de stat.