Interviul acordat Uniunii Naționale a Barourilor din România de Doamna Rodica Aida Popa, judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, reprezentant al României la Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni

10 dec. 2015
1 vot, medie: 1,00 din 51 vot, medie: 1,00 din 51 vot, medie: 1,00 din 51 vot, medie: 1,00 din 51 vot, medie: 1,00 din 5 (1 votes, average: 1,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 799
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Rodica Aida Popa: Consider, în continuare, că libertatea de exprimare este cel mai mare câștig al societății, după revoluția din 1989

Carmen Monica Cercelescu

Carmen Monica Cercelescu: Doamna judecător, vă mulțumim pentru amabilitatea de a ne acorda acest interviu, cu ocazia Zilei Europene a Avocaților, care are ca temă centrală „Libertatea de exprimare”. Dumneavoastră ați promovat întotdeauna acest concept, inclusiv în contextul relațiilor interprofesionale dintre judecători, avocați și procurori. Aș dori să vorbim acum și despre libertatea de exprimare a  participanților la înfăptuirea justiției și relația acestora cu mass media.


Rodica Aida Popa: Mulțumesc pentru oportunitatea de a vă acorda acest interviu pe o temă atât de importantă, libertatea de exprimare.

Rodica Aida Popa

Carmen Monica Cercelescu:  O primă întrebare ar fi care este cadrul normativ național și european cu incidență asupra libertății de exprimare a judecătorului?

Rodica Aida Popa: Din punct de vedere normativ,  la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii avem Ghidul privind relația dintre sistemul judiciar din România și mass-media, care conține dispoziții concrete în ceea ce privește atribuțiile judecătorilor purtători de cuvânt și rolul acestora în relația cu mass media. Putem spune că există și un cadru internațional, care se aplică tuturor instanțelor judecătorești. Este vorba de Avizul nr. 7 al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE) privind „Justiția și societatea”, adoptat în 2005. Sigur că, la nivelul acestui aviz, sunt norme de recomandare, care pun accent pe rolul judecătorului în raporturile cu mass media și este văzut nu numai ca o legătură a purtătorului de cuvânt de la instanțe cu toate instituțiile media, dar și ca o relaționare mult mai largă, vizând un  rol formativ și educațional al instanțelor în societatea civilă, pentru îmbunătățirea rolului justiției într-o societate democratică. Din această perspectivă, vă pot spune că se încurajează existența unor bune practici între instanțe și instituțiile de învățământ,  pentru cunoașterea nu numai a câtorva aspecte legate de activitatea judiciară și pentru a conștientiza societatea  cu privire la rolul justiției, ci mult mai mult, pentru a forma o conduită a cetățeanului în raport cu instanțele judecătorești și cu alte instituții din sistemul judecătoresc.

De asemenea, se încurajează și existența unor norme de conduită la nivelul jurnaliștilor. Avizul nr. 7 recomandă instituțiilor mass media să-și elaboreze niște coduri proprii de conduită în raport cu instanțele judecătorești și nu numai.

Carmen Monica Cercelescu: Vorbiți despre niște coduri speciale ale jurnaliștilor în comunicarea cu justiția?

Rodica Aida Popa: Coduri de conduită atât cât se poate de bine structurate în raport cu instituțiile din justiție.

Carmen Monica Cercelescu: Aș face o paranteză apropos de mass media, pentru că este un concept foarte neclar în zilele noastre. Ce înseamnă mass media acum? Doar presa tradițională sau se poate extinde și la noile forme de comunicare publică online? Pentru că, practic, fiecare în momentul de față își poate crea o tribună de la care se poate exprima liber, de la care se poate adresa publicului.

Rodica Aida Popa: Sigur că mass media a evoluat foarte mult în societatea contemporană. Nu ne putem raporta numai la mass media tradițională. Evident, toate conceptele de libertate de exprimare trebuie înglobate în noțiunea de mass media. Însă vorbim de o libertate de exprimare nu numai la nivel individual, ci și la nivelul instituțional. Este esențial să vedem principiile independenței, al respectului reciproc față de cetățean, al responsabilității în cuvântul transmis de toate entitățile, însemnând presă scrisă și audiovizuală și din ce în ce mai mult relaționările pe rețelele de socializare, care înseamnă tot o formă de comunicare și, bineînțeles, platformele profesionale online. Consider că mediul informațional digital este cel mai fiabil mod de a putea asigura o libertate de exprimare, în același timp guvernată de o responsabilitate în furnizarea informației și conștientizarea acesteia în spațiul public.Deci, noțiunea de spațiu public se lărgește înglobând o nouă noțiune de spațiu public online.

Carmen Monica Cercelescu: Cum vedeți diferențele între libertatea de exprimare a judecătorului și cea a avocatului? Există aspecte comune? Dar diferențe, limite specifice?

Rodica Aida Popa: Aș spune că există principii care guvernează tot sistemul judiciar dar și principii specifice profesiilor de judecător și avocat. În primul rând, confidențialitatea este un principiu care trebuie să guverneze procesele, fie penal, fie civil,  în ce privește probele din dosare. Este vorba de un principiu al confidențialității cauzelor care nu pot fi făcute publice decât sub aspectul informației de interes public, pentru că ceea ce este esențial și guvernează libertatea de exprimare este ca informația dată cetățeanului să fie în interesul public. Poate aici trebuie să facem o distincție între ceea ce înseamnă interes public și interes privat pentru că fiecare cauză este guvernată de un interes privat al persoanei care intră într-un proces, dar anumite informații din aceste dosare trebuie puse la dispoziția publicului pentru ca opinia publică să fie informată cu privire la anumite conduite care afectează societatea. De aceea aș spune că sunt principii generale. Există însă și obligații de rezervă în ceea ce îi privește pe judecători. Aceștia se exprimă numai prin hotărârile judecătorești, iar informațiile destinate opiniei publice sunt date de purtătorul de cuvânt al instituției . În ceea ce privește libertatea de exprimare a avocaților, cred că trebuie să se cantoneze acelorași principii de confidențialitate legate de cauzele respective, rămânând ca aspectele care țin de interesul public să fie reglementate, de ce nu, prin coduri deontologice sau de bune practici în raporturile cu mass media.

Carmen Monica Cercelescu: La punctul 22 din Carta Interprofesională a judecătorilor, procurorilor și avocaților români se prevede că „Diversificarea formelor de comunicare cu mass-media națională și internațională a judecătorilor, procurorilor și avocaților români, la nivel instituțional și prin reprezentanți desemnați, în baza elaborării unor bune practici comune este menită să confere încredere Justiției, ca un comunicator și formator de opinie cu înalte standarde de credibilitate”. In ce ar trebui să constea aceste practici comune?  Credeți că acestea ar trebui codificare sau numai identificate în cadrul relațiilor interprofesionale și respectate în baza încrederii reciproce?

Rodica Aida Popa: Este firească întrebarea dumneavoastră. Aceste coduri de conduită, de exemplu între  judecători și avocați, sau cu mass media trebuie stabilite în cadrul relațiilor interprofesionale pentru a găsi cele mai bune modalități de comunicare și de informare a opiniei publice cu privire la cauzele respective. Chiar Avizul nr. 7 recomandă existența unor astfel de modalități de lucru interprofesionale.

În ceea ce privește codificarea, aceasta depinde de gradul de acceptare al fiecărei profesii și de gradul de acceptare al instituțiilor mass media de a elabora un cod de conduită comun. Din punctul meu de vedere ar fi bine să fie codificate pentru că aceasta ar da un plus de responsabilitate pentru cei care sunt angrenați în diseminarea informației la nivelul societății democratice. Evident că în momentul în care ai un cod, intervine și nevoia unor bune practici. Societatea și mass media trebuie să accepte că informația trebuie pusă la dispoziție cu bună credință, cu profesionalism  și chiar  într-o dezbatere contradictorie trebuie stabilite limitele în care loc dialogul interprofesional. Dialogul cu mass media trebuie să fie guvernat de principiul respectului reciproc și aici includ respectul reciproc inclusiv față de justițiabili.

În acest context, aș dori să supun atenției punctul 39  din Avizul nr. 7 (2005) al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni.  CCJE consideră că fiecare profesie (judecători sau jurnaliști) trebuie să elaboreze un cod de practici privind relațiile acesteia cu reprezentați ai altor profesiuni și privind relatarea cazurilor judiciare. Astfel cum indică experiența statelor care au deja un astfel de sistem, sistemul judiciar definește condițiile în care pot fi făcute declarații către presă referitoare la cazurile instanței, în timp ce jurnaliștii elaborează propriile linii directoare privind relatarea cazurilor actuale, publicarea numelor (sau fotografiilor) persoanelor implicate în litigii (părți, victime, martori, procuror, judecător anchetator, judecător în proces etc.), și relatarea hotărârilor în cazurile care atrag interesul majorității publice.  CCJE recomandă ca sistemele judiciare naționale să ia măsuri conforme cu aceste linii directoare.

Iată că recomandarea este expresă și e nevoie de acest cod de conduită între judecători și jurnaliști, dar din perspectiva actualelor relaționări interprofesionale se impune un cod de conduită și bune practici între judecători , avocați și mass media.

Carmen Monica Cercelescu: Considerați că Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public este conformă cu actualitatea?

Rodica Aida Popa: Cred că este mai actuală ca oricând această lege,  în condițiile unei evoluții acerbe a fenomenului de corupție.  Informațiile de interes public furnizate instituțional sunt menite să asigure conștientizarea publicului cu privire la acest fenomen și nu numai. Cred că este nevoie mai mult ca oricând de o activitate interprofesională de conștientizare a societății. Și aici, din perspectiva Cartei interprofesionale a judecătorilor, procurorilor și avocaților români, consider că avem o obligație comună de a interrelaționa.

Cu sprijinul avocaților, cred că autoritatea judecătorească este mai mult ca oricând întărită în a da posibilitatea unui process educațional juridic concertat la nivelul societății românești.

Carmen Monica Cercelescu: Vă mulțumim foarte mult pentru că ne-ați acordat acest interviu.

Rodica Aida Popa: Și eu vă mulțumesc pentru această oportunitate și consider, în continuare, că libertatea de exprimare este cel mai mare câștig al societății, după revoluția din 1989.

Interviul acordat Uniunii Naționale a Barourilor din România de Doamna Rodica Aida Popa, judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, reprezentant al României la Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni was last modified: decembrie 10th, 2015 by Rodica Aida Popa
0 Shares

Vă recomandăm:

Despre autor:

Rodica Aida Popa

Rodica Aida Popa

Este reprezentatul României la Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni, judecător la Secția Penală a ÎCCJ și doctor în drept al Universității din Bucureşti, Facultatea de Drept cu teza de doctorat „Răspunderea penală a minorilor”.
A mai scris:

Abonează-te la newsletter