Interviu M. Udroiu – cel mai prolific și vândut autor al anului 2014

16 ian. 2015
18 voturi, medie: 4,67 din 518 voturi, medie: 4,67 din 518 voturi, medie: 4,67 din 518 voturi, medie: 4,67 din 518 voturi, medie: 4,67 din 5 (18 votes, average: 4,67 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 11.115
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 
Nicolae Cirstea

Nicolae Cîrstea: Domnule Udroiu, Mihail (dacă ești de acord), înainte de a te întreba cum ai ajuns cel mai prolific autor al pieței juridice în 2014, aș vrea să te rog să-mi detaliezi puțin parcursul tău profesional. Știu că ai terminat facultatea în anul 1999 (cu doi ani înaintea mea) – ce a urmat?

 

Monitor Dosare

Mihail Udroiu: Bună ziua, Nicolae. În primul rând, aș dori să îți mulțumesc pentru invitația de a realiza un interviu pentru universuljuridic.ro. De la început, vreau să te felicit pentru noul concept al site-ului, inedit pentru piața juridică online și mult mai eficient sub aspectul substanței juridice, având în vedere conținutul materialelor postate, decât celelalte site-uri juridice.

Mihail Udroiu

Revenind la întrebarea adresată, am absolvit în anul 1999 Facultatea de Drept din cadrul Universității din București. Și da, am fost colegi de facultate, chiar dacă eram în promoții diferite. Îmi aduc cu mare plăcere aminte că, pe vremea aceea, în sediul Facultății de Drept funcționa și Facultatea de Filosofie, la cursurile căreia participa un număr mare de studenți ai Facultății de Drept, indiferent de anul în care se aflau. Bunăoară, îmi amintesc că la cursurile profesorului Ion Ianoși de Istoria culturii și civilizației universale erau mai mulți studenți ai facultății de drept decât cei de la filosofie. Tot astfel, Biblioteca Facultății de Drept (unde mi-am petrecut mare parte a studenției) constituia locul unde se întâlneau studenții din anii I-IV. Și, dacă îmi este permis să fac o glumă, acolo cred că ne-am întâlnit prima oară noi doi: eu „mă făceam” că studiez, iar tu vindeai cărți.

Anul următor terminării facultății mi-am continuat studiile urmând cursurile postuniversitare ale Facultății de Drept, Disciplina Științe penale – Criminologie. Deopotrivă, acest an a fost unul de reflecție cu privire la ce intenționam să fac sub aspect profesional. În plus, în perioada respectivă cochetam cu gândul de a urma și Facultatea de Istorie. În anul 2000, m-am decis că magistratura reprezintă vocația mea și am promovat examenul de intrare la Institutul Național al Magistraturii, pe care l-am absolvit în anul 2002.

Nicolae Cîrstea: Analizând anul editorial 2014, cred că ai atins numărul de 10 cărți publicate. Care este efortul și munca din spatele acestor apariții editoriale? De câți ani lucrezi la aceste proiecte?

Mihail Udroiu: Față de ceea ce se întâmplă în prezent în piața editorială juridică, eu aș putea spune că am debutat târziu, întrucât abia în anul 2004, când aveam 27 de ani, am publicat primul articol în revista Dreptul.

Decizia pe care a priori o luasem a fost aceea că voi publica articole sau lucrări de specialitate doar după ce voi fi reușit să parcurg întreaga bibliografie relevantă și, în urma analizei acesteia, voi avea o idee proprie despre cum trebuie înțeleasă și analizată materia dreptului penal sau a procedurii penale.

Din această perspectivă, aș putea spune că geneza acestor cărți se află în perioada de studii din facultate și în anii ulteriori acesteia, când aveam extrem de mult timp pentru lectură. După ce am parcurs întreaga literatură juridică interbelică în materie penală și procesual-penală, precum și majoritatea autorilor contemporani, mi-am axat studiile pe două componente: pe de o parte, protecția europeană și internațională a drepturilor omului, iar, pe de altă parte, doctrina anglo-saxonă, franceză, belgiană sau italiană, în materie penală și procesual-penală.

Acesta este motivul pentru care prima monografie publicată în anul 2007 împreună cu profesorul Ovidiu Predescu a presupus o analiză comparată a standardelor de protecție a drepturilor omului și a compatibilității reglementărilor procesual-penale române cu acestea. Această lucrare a anticipat tratatul intitulat Protecția europeană a drepturilor omului și procesul penal român, publicat în anul 2008, care este rodul a peste 5 ani de cercetări, atât ale mele, cât și ale profesorului Ovidiu Predescu. Tratatul, care a presupus o analiză comparată a standardelor de protecție a drepturilor omului și dreptului penal, dreptului procesual penal sau a dreptului execuțional penal român, a fost extrem de apreciat în lumea științifică, primind în anul 2010 premiul „Simion Bărnuțiu” al Academiei Române, cea mai înaltă distincție științifică din România și care poate fi acordat unui autor doar o singură dată în viață, indiferent de numărul și valoarea lucrărilor publicate ulterior obținerii acestui premiu.

Odată cu finalizarea lucrării „Dicționar de drept penal și de procedură penală”, publicată în anul 2009, pot spune că am simțit că am înțeles logica funcționării instituțiilor de drept penal și procesual penal și că sunt pregătit pentru a analiza în ansamblu, sub forma unor monografii, aceste domenii.

Astfel, în anul 2010 au apărut primele ediții ale Sintezelor de Drept penal și Procedură penală. Am optat pentru denumirea de „sinteze” pentru că aceste lucrări sunt scrise doar cu codurile lângă mine și reprezintă modalitatea succintă în care, după mai mult de 10 ani de studii, consider eu că trebuie înțeles dreptul penal și procedura penală.

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

Și, ca să vă fac și o confidență, Sintezele sunt dedicate fiului meu, Matei Udroiu, care suferă de o boală cruntă cauzată de o culpă medicală (paralizie cerebrală), și sunt scrise ca și cum i-aș explica lui cum ar trebui să înțeleagă dreptul penal și procedura penală.

Au urmat Fișele de drept penal și procedură penală și testele-grilă publicate în anii 2011 și 2012.

Toate aceste lucrări au fost elaborate potrivit vechilor coduri, însă în perioada în care eram detașat în cadrul Ministerului Justiției în calitate de membru al Comisiilor de elaborare a noului Cod penal și a noului Cod de procedură penală. Astfel că, în paralel cu lucrările publicate, am lucrat și la edițiile cărților conforme noilor coduri. Mi-au fost de mare ajutor în efortul de a scrie în paralel și ediția lucrărilor adaptată noilor coduri faptul că am lucrat la elaborarea proiectelor codurilor, iar apoi faptul că am participat la dezbaterile din Parlament, fiind astfel, ca să zic așa, „conectat” la voința legiuitorului.

Așadar, toate lucrările care au apărut în intervalul februarie 2014-iunie 2014 în materia noilor coduri erau finalizate în perioada iunie 2012-octombrie 2013 (de pildă, sintezele de penal general erau finalizate din vara anului 2012, iar pe cele de penal special le-am terminat în decembrie 2012). Intervalul octombrie 2013-februarie 2014 l-am folosit pentru a reciti ceea ce scrisesem anterior și pentru a-i da o formă finală.

Ca să conchid, efortul de elaborare a acestor lucrări a presupus, în primul rând, studiul amănunțit pe o perioadă de peste 10 ani, precum și constanța în scris. Mi-am impus un program care, în principiu, presupune cel puțin 4 ore dedicate zilnic scrisului la cărți. Desigur, sunt zile în care lucrez mai mult (12-15 ore), dar și zile în care nu lucrez nimic. Însă pauza în scris de o zi sau chiar două se resimte foarte acut atunci când revii la lucru. Astfel, am constatat că, dacă nu lucrez deloc câteva zile, atunci când mă reapuc de scris, îmi ia cel puțin două trei ore să pot continua din stadiul în care am lăsat materialul.

Nicolae Cîrstea: Mi se pare salutar efortul pe care l-ai făcut pentru a pune la dispoziția candidaților la admitere cărți pe noile coduri chiar în prima, a doua lună de la intrarea în vigoare a noilor coduri. A fost extrem de important pentru tine să respecți așteptările cititorilor tăi?

Mihail Udroiu: După cum am arătat anterior, lucrările erau finalizate din toamna anului 2013. Având în vedere că am fost membru în comisiile de elaborare a codurilor, mi s-a părut important să încerc să public aceste lucrări imediat după intrarea în vigoare a noilor coduri, pentru a le oferi cititorilor (indiferent că aceștia sunt studenți, absolvenți sau practicieni) o analiză a noilor reglementări. Aceasta în condițiile în care reforma în materie penală a fost fără precedent în ultimii 50 de ani, presupunând două noi coduri, două legi de punere în aplicare a acestora (prin care au fost modificate peste 300 de legi speciale pentru a le armoniza cu dispozițiile noilor coduri), precum și 3 legi în materia executării pedepselor.

În plus, a fost extrem de important pentru mine să mențin lucrările publicate în materia noilor coduri la standardele lucrărilor anterioare, care au fost foarte bine primite în piață.

Nicolae Cîrstea: Din interacțiunile mele iți pot spune că nu numai studenții sau candidații la INM sunt publicul tău țintă. Dar tu știi mai bine asta! Cum funcționează pentru tine relația autor-cititor?

Mihail Udroiu: În calitate de editor al meu, știi la fel de bine ca mine că publicul țintă nu este format doar din absolvenții care doresc să susțină examenul de admitere în magistratură sau din studenți.

Analiza atentă a lucrărilor mele relevă că acestea au o plajă foarte extinsă a publicului țintă. Astfel, lucrările de sinteză publicate la Editura C.H. Beck presupun o analiză complexă, preponderent practică a instituțiilor de drept penal și procedură penală. Aceasta asumă faptul că cititorul trebuie să aibă anterior un minim de cunoștințe juridice temeinic însușite pentru a înțelege toate situațiile în care dreptul penal sau procedura penală sunt incidente în procesul penal. De aceea, lucrarea este însoțită de multiple exemple de practică judiciară relevante (publicate sau nepublicate).

În schimb, Fișele de drept penal și de procedură penală publicate la Editura Universul Juridic oferă progresiv informațiile necesare. Astfel, acestea pornesc de la cunoștințele de bază prezentate sub forma unor scheme logice, deoarece studiile au arătat că memoria vizuală este extrem de importantă în procesul de învățare. Aceste cunoștințe se completează cu informații punctuale, prezentate sub forma „observațiilor”, care fac astfel trecerea de la cunoștințele de bază la cunoștințele aprofundate. În final, modelele de acte procesuale prezintă forma în care cunoștințele anterior prezentate se obiectivează în procesul penal.

Fișele au fost concepute ca să fie atât un instrument rapid și eficient de dobândire a cunoștințelor, cât și un instrument apt să conducă la o recapitulare rapidă a materiei parcurse. De aceea, la elaborarea fișelor, cea mai mare greutate a fost aceea de a găsi formatul optim pentru ca scopurile anterior menționate să fie atinse (mi-a luat peste un an de lucru să stabilesc acest format). La edițiile pe noile coduri ale fișelor, directorul editorial de atunci – Nicoleta Solomon – a avut o contribuție foarte importantă.

Atât în facultate, cât și pe parcursul studiilor postuniversitare și doctorale, eu am învățat și studiat fișând materia. Astfel, pentru examene, după studierea unuia sau a mai multor cursuri, îmi făceam fișe pe materii, care s-au dovedit extrem de utile ulterior în procesul de învățare și mai ales la recapitulare. Tot astfel, studierea doctrinei de drept comparat și a jurisprudenței Curții de la Strasbourg a presupus realizarea de fișe ale materiilor. De aceea, m-am decis să public aceste lucrări, pe care le apreciez a fi extrem de utile.

Ca să fac o comparație profană, în ziua de astăzi, o mare parte dintre practicieni dețin atât laptop, cât și tabletă, pe care nu le consideră incompatibile, ci mai degrabă complementare. Aceeași este situația și în ceea ce privește „sintezele” și „fișele”: sunt complementare. Realitatea ultimilor ani atestă că, în multe situații, o tabletă, care oferă mult mai puține facilități tehnice decât un laptop, se dovedește a fi mult mai utilă decât acesta din urmă și este folosită mult mai frecvent.

În final, cărțile de teste-grilă, publicate atât la Editura Universul Juridic, cât și la Editura Solomon, au ca public țintă doar persoanele care se pregătesc pentru un astfel de examen. Și aici am în vedere atât studenții, pentru examenele de an sau de licență, cât și absolvenții, pentru examenele de admitere în magistratură sau în avocatură. Respectivele lucrări permit o evaluare corectă și rapidă a cunoștințelor dobândite, indiferent de sursa acestora.

Prin urmare, față de plaja extrem de extinsă a publicului țintă, trebuie să îi oferi acestuia toate instrumentele necesare pentru ca să își atingă scopurile în considerarea cărora care achiziționează lucrările.

Nicolae Cîrstea: Te-ai implicat și ai făcut eforturi pentru a participa la majoritatea conferințelor care au avut loc în București sau în țară pe cele două coduri. A fost important să încerci să oferi răspunsuri și colegilor avocați și magistrați?

Mihail Udroiu: Am avut foarte multe conferințe anul trecut, atât în București (unele dintre ele transmise online), cât, mai ales, în țară. Aceasta a dovedit că majoritatea actorilor din materia justiției penale au manifestat un interes deosebit în analizarea, înțelegerea și aplicarea noilor Coduri.

În cadrul conferințelor, abordarea a fost preponderent practică, adecvată problemelor apărute în instanțe și parchete odată cu intrarea în vigoare a noilor Coduri.

Dezbaterile însă mi-au oferit un feedback important cu privire la problemele practice apărute, care se va materializa în edițiile următoare ale lucrărilor, pe care urmează să le public în anul 2015.

Nicolae Cîrstea: Ai fost implicat în comisiile de elaborare a celor două coduri. Cum se vede acum, după intrarea în vigoare, rezultatul? Se puteau face lucrurile mai bine?

Mihail Udroiu: Am fost implicat în lucrările de elaborare a proiectelor inițiale ale Codurilor, ocupându-mă de activitatea de elaborare din iulie 2006 până în septembrie 2011, când am plecat din Ministerul Justiției. În această perioadă am participat și la dezbaterile parlamentare.

De la început, vreau să precizez că nu există lege perfectă și că realitățile din dreptul comparat atestă faptul că nu există coduri imuabile. Dacă urmăriți activitatea legislativă din Franța, Spania, Italia, Belgia, Olanda din ultimii 15 ani, o să vedeți numeroase modificări ale Codului penal sau ale celui de procedură penală, fie datorate necesității asigurării unei protecții efective a drepturilor victimelor, fie ca urmare a unor soluții de condamnare a statelor pronunțate de Curtea de la Strasbourg, fie ca urmare a unor decizii ale instanțelor de contencios constituțional sau pentru a asigura fiabilitatea unor instituții.

Și noile coduri, intrate în vigoare la 1 februarie 2014, se plasează în aceleași tendințe. Multe dintre soluțiile inițiale ale codurilor propuse de comisiile de elaborare au fost semnificativ modificate în Parlament cu prilejul adoptării codurilor. Apoi, prin Legile de punere în aplicare a Codului penal (2012) și, ulterior, a Codului de procedură penală (august 2013), au intervenit alte modificări substanțiale care uneori au știrbit coerența unor instituții. Și mie, care am participat la elaborarea proiectelor inițiale, îmi este uneori greu să înțeleg modalitatea de funcționare a unor instituții, în special în procedura penală, față de forma adoptată de Parlament a legii de punere în aplicare a noului cod.

Dincolo de unele incongruențe existente în coduri, este important ca sistemul judiciar să ajungă la o practică unitară, inclusiv prin utilizarea recursului în interesul legii sau a hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, și, deopotrivă, ca Ministerul Justiției sau Consiliul Superior al Magistraturii ori Parchetul general să monitorizeze aspectele care pot crea practică neunitară și să propună soluții legislative rapide de înlăturare a acestor deficiențe.

Nicolae Cîrstea: Revenind pe tărâm editorial, am apreciat (și piața, în egală măsură) preocuparea de a găsi răspunsuri pentru juriști într-o colecție unde, împreună cu autorii, în special magistrați, abordați o serie de teme ale noilor coduri. Dacă număr bine, acesta ar fi al 10-lea proiect editorial din anul 2014, nu?

Mihail Udroiu: Da, colecția pe care o coordonez în cadrul Editurii Universul Juridic cred că prezintă o importanță deosebită pentru înțelegerea și aplicarea noilor coduri. Lucrările publicate abordează instituții punctuale de drept penal sau procedură penală (de pildă, principiile noului proces penal, urmărirea penală, camera preliminară, judecata în primă instanță, judecata în cazul recunoașterii învinuirii, recursul în casație, infracțiunile informatice, cazurile care înlătură răspunderea penală, infracțiunile contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii, renunțarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei etc.), printr-o tratare exhaustivă a materiei.

Nicolae Cîrstea: În curând va apărea un amplu comentariu al NCPP. Ce ne poți spune despre acesta?

Mihail Udroiu: Împreună cu un colectiv de autori format din magistrați, lucrăm în prezent la finalizarea unui amplu comentariu pe articole a noului Cod de procedură penală, care va apărea la Editura C.H. Beck, probabil în cursul lunii martie 2015. Atât eu, în calitate de coordonator al lucrării, cât și colegii mei am decis să elaborăm un comentariu esențialmente practic al noului Cod, care să constituie un instrument util pentru toți practicienii din justiția penală. O parte dintre coautori au fost chiar implicați în procesul de elaborare a noului Cod de procedură penală, respectiv a Legii de punere în aplicare a acestuia, în calitate de colaboratori ai Ministerului Justiției, iar articolele pe care aceștia le-au comentat sunt, în esență, cele asupra cărora s-au aplecat cel mai mult în procesul de elaborare a actelor normative.

A fost o muncă foarte laborioasă, de peste un an de zile, în care fiecare autor s-a aplecat în mod amănunțit asupra instituțiilor comentate.

Împreună cu editura și coautorii am decis să publicăm acest comentariu la un interval de peste un an de la intrarea în vigoare a Codului, pentru a urmări exact practica judiciară care s-a creat, problemele ridicate de imperfecțiunile legislative (unele dintre ele deja sancționate de Curtea Constituțională) sau pe cele invocate de apărători în fața organelor de urmărire penală, a judecătorului de drepturi și libertăți sau de cameră preliminară, în fața instanțelor de judecată ori pe cele referitoare la executarea pedepselor privative sau neprivative de libertate.

La acest efort conjugat participă alături de mine, Georgina Bodoroncea (procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, formator INM), Amalia Bontaș (judecător la Tribunalul București, formator INM, director SNG), Marius Bulancea (procuror, consilier al procurorului–șef DNA, membru în Comisia de elaborare a proiectului Legii de punere în aplicare a noului Cod de procedură penală, formator INM), Victor Constantinescu (judecător la Judecătoria Sectorului 6 București), Daniel Grădinaru (judecător și vicepreședinte al Curții de Apel București, formator INM), Claudia Jderu (judecător la Tribunalul București, formator INM), Irina Kuglay (procuror, consilier al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, membru în Comisia de elaborare a proiectului Legii de punere în aplicare a noului Cod de procedură penală, formator INM), Lucreția Postelnicu (judecător și președinte al secției penale din cadrul Tribunalului București, formator INM), Cristinel Meceanu (judecător la Judecătoria Sectorului 6 București), Dana Tițian (judecător la Curtea de Apel Alba Iulia, în prezent este consilier al procurorului-șef DNA, membru în comisia de elaborare a proiectului noului Cod de procedură penală, formator INM), Isabelle Tocan (judecător la Curtea de Apel București, formator INM), Andra Roxana Trandafir (avocat, doctor în drept penal, asistent universitar în cadrul Facultății de Drept, Universitatea din București).

Nicolae Cîrstea: Cum a fost admiterea la INM pe cele două materii pe care ai scris cel mai mult – penal și procedură penală – și cum o apreciezi pentru 2015?

Mihail Udroiu: Pentru mine, ușoară 🙂 (glumesc). Eu cred că examenul de admitere la INM este cel mai complex examen care se organizează în prezent. Nu este dificil, dar este extrem de complex.

În primul rând, se testează cunoașterea materiei în sensul înțelegerii modului în care funcționează și se aplică instituțiile de drept penal și de procedură penală. Pentru dobândirea acestor cunoștințe, este necesară, pe lângă un studiu aprofundat, și o repetare de cel puțin două ori a materiei. Astfel, consider că, dacă un student a fost conștiincios pe parcursul facultății și, cu prilejul cursurilor și seminarelor, a înțeles modul de interpretare și aplicare a materiei, iar în perioada iunie–august își dedică absolut tot timpul repetării materiei (asta însemnând cel puțin 10 ore de studiu zilnic în această perioadă), are șanse mari să treacă de testul juridic. Aceasta nu înseamnă că a promovat și examenul.

Testul de raționament logic vine să discearnă între candidații care au o memorie bună și cei care au un raționament logic corect.

În final, proba interviului presupune un contact nemijlocit, singurul din cursul examenului, cu comisia de evaluare, prin care se realizează o evaluare directă și amănunțită a candidatului pe mai multe paliere: de la motivele pentru care a optat pentru magistratură, până la cunoașterea valorilor profesiei și a deontologiei profesionale, a culturii generale a acestuia (lecturi extrajuridice, filme, muzică, teatru etc.), a modelelor profesionale etc.

Prin urmare, nu trebuie să fii doar un bun jurist pentru a promova acest examen.

Nicolae Cîrstea: Dacă am lua în considerare faptul că anul tău publicistic a început cu luna martie 2014, putem afirma că a fost cel mai prolific, dar și cel mai solicitant pentru tine, nu?

Mihail Udroiu: A fost un an prolific pentru că am reușit să public majoritatea lucrărilor potrivit noilor Coduri. Însă a fost un an extrem de solicitant, în care scrisul la cărți și conferințele mi-au absorbit aproape tot timpul. Am avut însă susținerea totală a familiei, soția mea ocupându-se și „ducând greul” chestiunilor ce țin de viața privată, fiind, totodată, nevoită să mă și asculte cu privire la probleme de drept, atunci când scrisul intra în impas.

Și acest început de an este la fel de încărcat, având în vedere faptul că, pe lângă finalizarea comentariului la noul Cod de procedură penală, pregătesc ediții noi ale Fișelor de drept penal și de procedură penală și ale testelor-grilă, semnificativ modificate față de edițiile anterioare, date fiind experiența ultimului an, modificările legislative survenite în materie procesual-penală ca urmare a deciziilor Curții Constituționale, precum și multitudinea de probleme juridice apărute în practică de la data publicării primei ediții.

Nicolae Cîrstea: Mihail, te felicit pentru reușitele din ultimul an și-ți doresc să poți repeta periodic și, de ce nu, să conservi acest succes datorat cititorilor și la baza căruia stau o muncă și o responsabilitate despre care am vorbit parțial aici.

Mihail Udroiu: Mulțumesc foarte mult pentru ocazia oferită de a mă adresa pe această cale cititorilor site-ului universuljuridic.ro. Sper ca și în viitor să aducem împreună pe piața de carte juridică lucrări utile pentru înțelegerea deplină, eficientă și rapidă a instituțiilor de drept penal și de procedură penală.

Interviu M. Udroiu – cel mai prolific și vândut autor al anului 2014 was last modified: mai 5th, 2015 by Mihail Udroiu
0 Shares

Vă recomandăm:

Despre autor:

Mihail Udroiu

Mihail Udroiu

Este judecător detaşat în cadrul Ministerului Justiţiei şi al Libertăţilor Cetăţeneşti, membru al Comisiei de elaborare a proiectului noului Cod penal şi al proiectului noului Cod de procedură penală și formator în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii.
A mai scris:

Abonează-te la newsletter