Interviu cu domnul Augustin Zăbrăuţanu cu prilejul evenimentului de lansare a Asociației Române de Drept Penal al Afacerilor

Cristian Pavel: Suntem la finalul evenimentului de lansare a noii Asociații Române de Drept Penal al Afacerilor. Am avut bucuria să avem alături de noi pe cei 5 fondatori ai acestei asociații, printre care se numără și domnul avocat Augustin Zăbrăuțanu. Domnia sa este managing partner al societății de avocatură Zăbrăuțanu, Popescu și Asociații. Bine ați venit la eveniment, dle Zăbrăuțeanu!

Augustin Zăbrăuțanu: Bine v-am găsit! Vă mulțumim pentru că sunteți alături de noi, ca la multe alte evenimente din această arie de practică.

Cristian Pavel: Ne bucurăm să salutăm această inițiativă care înțeleg că s-a materializat oficial în vara trecută.Iată că la început de an, acum, la mijlocul lunii ianuarie, Asociația pornește public în văzul tuturor, în aplauzele colegilor. Este important că există o entitate concentrată strict pe această arie de nișă și firește că vor exista și rezultatele pe care și le-a propus Asociația, rezultate pe care le-a menționat sau obiective pe care le-a menționat și dl președintele Mihai Hotca în eveniment. Colateral, există câteva întrebări care pot contura, alături de spusele colegilor dvs., o imagine mai clară în legătură cu acest nișă despre care facem vorbire. Termenul de avocat provine din latinescul advocatus, adică cel chemat în ajutor și firește că un avocat de specialitate este chemat în ajutor de către cei care au probleme de ordin penal generate de activitatea lor în business.

Vreau să vă întreb dacă atunci când e nevoie de ajutor, nu cumva există o competență sau nevoie de o competență interdisciplinară sau multidisciplinară, având în vedere că vorbim de afaceri? Cât de pregătit este un avocat să înțeleagă în profunzime elemente de ordin economic sau tehnic?

Augustin Zăbrăuțanu: Înainte de toate, ar trebui să subliniem faptul că, în general, dorința unui avocat, dar mai cu seamă a celor care lucrează în această arie de practică, a dreptului penal al afacerilor, este să fie chemat înainte de a fi nevoie de ajutor.

Asta ar fi ideal și pentru el și pentru clientul lui, pentru că, într-adevăr, una dintre diferențele fundamentale față de alte arii de practică din zona dreptului penal, mai ales este că aici este nevoie, într-adevăr, de cunoștințe pluridisciplinare.

Niciodată abordarea unei spețe de drept penal al afacerilor – o evaziune fiscală, spălarea banilor, dacă sunt și altele, domeniul mediului, – nu poate fi abordată și soluționată doar ținând cont de prevederile legale strict care sancționează respectiva faptă de natură penală, infracțiunea.

Pentru a înțelege exact situația, ai nevoie de cunoștințe din domenii diverse: din dreptul comercial, din dreptul contravențional, drept administrativ etc. Într-adevăr, dincolo de cunoștințele diverse și de abordarea complexă, noi trebuie să privim nevoia mediului de afaceri a clientului. Aici discutăm despre o diferențiere. Vorbim despre clientul – persoană fizică, managerul, salariatul, angajatul, o persoană fizică care este și aceasta subiectul activ al unei infracțiuni, precum și de clientul-persoană juridică care, la rândul lui, poate face obiectul unei anchete penale.

Chiar dacă sancțiunile în cazul persoanei juridice sunt de natură diferită, pecuniară, dar nu numai, poate interveni suspendarea activității, se poate ajunge până la închiderea activității și/sau la confiscări. Pentru societatea care are nevoie de un nume bun, să spun așa, riscul reputațional în această zonă este foarte, foarte important, pentru că în urma unei simple inițieri a unei investigații de natură penală, și nu numai, se poate ajunge la retragerea de autorizații. Sunt companii, sunt activități unde nu îți poți desfășura activitatea fără să fii autorizat (asigurări, bancar, dreptul mediului). Și atunci, practic, retragerea autorizației te pune în imposibilitatea de a-ți continua activitatea. Discutăm de contracte de muncă, discutăm despre relațiile pe care le ai cu finanțatorii, dar și cu furnizorii, cu beneficiarii tăi.

Deci, din această perspectivă, o speță de natură penală în situația unei companii nu poate fi abordată doar din perspectivă penală. Trebuie să te gândești în același timp că în urma, să zicem, a scăderii ratingului pe care societatea le înregistrează riscul reputațional crește, băncile retrag linia de finanțare; există clauze, chiar dacă discutabile în contractele bancare și este o practică a mediului financiar de a acțiune în acest sens

Urmează, de cele mai multe ori, foarte repede, starea de insolvență și atunci trebuie discutat cu câți parteneri poți să mai ai contact, pentru a gestiona riscul cât mai bine. Dacă riscul apare când deja e o criză, trebuie identificate lucrurile pe care le mai poți face într-adevăr, la momentul respectiv, chiar dacă nu se reduc doar la componenta penală. Poți să gestionezi, să limitezi pagubele, cât se mai pot ele limita. Mai pagubă decât pedeapsa nu e nimic! În general, în această arie de practică avem de-a face cu altă situație de nișă și cazuri clasice: măsuri asigurătorii, sechestre, popriri, care la rândul lor pot avea un efect devastator și pot duce la închiderea activității.

Cristian Pavel: Ați enumerat câteva dintre faptele penale care sunt regăsite mai des în societate. Fapte penale care vizează cu siguranță domeniul afacerilor. Care considerați că sunt aceste fapte cu cel mai mare potențial de creștere? Care sunt faptele penale emergente din punctul dvs. de vedere?

Augustin Zăbrăuțanu: Întotdeauna există și o „sezonalitate”, ca fenomen infracțional. Nu mă refer la sezon în sens de anotimp, ci mă refer în funcție de ciclurile economice. Acestea apar într-o perioadă de scădere economică, de contracție economică, de criză. Avem de-a face cu creșterea apetitului față de risc a antreprenorului, și atunci această creștere a apetitului față de risc este de fapt generată de scăderea activității, de scăderea cash-flow-ului, de imposibilitatea, de cele mai multe ori sau de dificultatea de a duce activitatea mai departe. Și atunci omul de afaceri riscă, mai mult și încearcă să găsească soluții, scurtături, să spunem așa, care, de cele mai multe ori, reprezintă sau se transformă în fapte de natură penală.

Vorbeam de infracțiuni în general și despre spălarea de bani în particular, cea care sancționează modalitatea de utilizare a produsului infracțional, introducerea lui în circuitul civil. Să spunem că în această perioadă de criză crește evaziunea fiscală, crește nivelul evident și al spălării banilor.

De asemenea, o altă o altă zonă cu potențial de creștere în afară de cele cu, să zicem, în mare, infracțiuni, o reprezintă fraudele informatice, pentru că acestea, la rândul lor, vizează mediul de afaceri, dar mai mult din perspectiva de victimă. În general, companiile nu prea se ocupă de frauda informatică, de infracțiuni informatice.

Cristian Pavel: Putem să spunem că nu sunt fapte penale?

Augustin Zăbrăuțanu: Sunt fapte penale, dar privesc din perspectiva cealaltă, să zicem așa, și atunci au o altă caracteristică – cum să ajuți organele cu informații să intervină cât mai repede. În fine, există o altă zonă cu potențial de creștere și acest potențial de creștere (precizez că nu mă refer la săvârșirea faptelor, ci la descoperirea lor!). Investigarea lor este complicată, pentru că foarte multe fapte se întâmplă să fie fără a fi descoperite sau fără să fie remarcate, fără să facă neapărat obiectul unor acțiuni concentrate și concertate ale organelor de urmărire penală.

În schimb, voiam să mai subliniez zona faptelor penale care țin de mediu. Acestea sunt infracțiuni silvice care țin de zona de gestionare a deșeurilor, colectare, transport, depozitare. Chestiunile astea se întâmplă, vedem la televizor, vedem cu ochiul liber.

Din păcate, zona aceasta este destul de puțin investigată. Sunt acțiuni, sunt dosare penale, dar eu simt că în perioada următoare modelele infracționale vor fi mai bine documentate de către organele de urmărire penală și se va ajunge mai ușor la sesizarea acestor fapte și la urmărirea lor.

Aici intervine și o anumită componentă: genul acesta de infracțiuni au, mai devreme sau mai târziu, la capătul lor, zone unde persoane fără ocupație pun la dispoziție companii-fantomă, bidon, cum vreți să le spuneți, care sunt utilizate strict la a produce documente fictive, circuite fictive. Și aici sunt dificultăți foarte serioase de investigare, dar e o perioadă de criză sau un început de criză. Eu cred că în perioada următoare se va remarca o creștere de activitate.

Cristian Pavel: Dle avocat, vă mulțumim tare mult pentru explicațiile conexe și dorim Asociației, cum să spun, drum bun!