E fascinant domeniul spețelor, să jucăm roluri, dar mai întâi trebuie să trecem de partea mai aridă, a disecării conținutului informațional

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Nicolae Cîrstea: Suntem împreună cu d-na profesor Cristina Iovu. D-na profesor, bine vă regăsim la această a doua etapă a Maratonului Facultăților de Drept, desfășurată la Iași.

Cristina Luiza Gavrilescu: Bună ziua, d-le director. Ca să mă recunoască studenții, numele după căsătorie este Luiza Cristina Gavrilescu. E adevărat, Iovu este numele dinainte de căsătorie. Cred că nu este un secret. Așa apare, într-adevăr, pe rețeaua de socializare.

Nicolae Cîrstea: Vă mulțumesc pentru cuvântul de bun venit. Aș vrea să vă întreb, știind că dumneavoastră sunteți alături de studenți atât în anul I, în anul II, cât și în anul IV: Care este evoluția unui student de la Facultatea de Drept Al. I. Cuza din Iași în acești patru ani de studiu? Ce se întâmplă în viața unui student? Cum evoluează el? De unde începe, având în vedere că dumneavoastră interacționați chiar din anul I, și la ce cunoștințe acumulate ajunge el în anul IV.

Cristina Luiza Gavrilescu: Aș pune mai mult accent, oricum, pe evoluția din primii doi ani, dat fiind și specificul disciplinelor. Mă ocup, în anul I, de pregătirea studenților la materia Dreptului civil, care este disciplină fundamentală. Așa le spun, și chiar îmi asum această responsabilitate uriașă, de a pune bazele acestei materii. Și e foarte interesant să văd cum continuă în anul II, tot la Dreptul civil – deja ne specializăm, nu mai suntem la partea generală, trecem la studiul drepturilor reale în materia obligațiilor și deja, într-adevăr, discuțiile prind consistență. După ce au trecut de proba de foc a examenului lucrurile se leagă, încât putem rezolva acele spețe, cerceta variante, argumente pentru grile, pentru pregătirea lor în combaterea cauzelor. Depinde acum de specializare. În anul I toți se văd măcar comisari sau procurori, cam asta. Este mai dificil să-i atrag pe zona aceasta de privat. Dar ușor, ușor, câștigăm teren. Pentru că e o disciplină cu mai mare arie de acoperire.

Din fericire, nu suntem toți certați cu legea penală dar, iată, vrând-nevrând, e mai mult decât util să cunoaștem legea, să ne cunoaștem drepturile și obligațiile, pentru că altfel riscăm să fim sancționați. Și îi felicit pe studenții din organizațiile foarte active care cumva sunt și la concurență, care au derulat un proiect – care am înțeles că a fost și premiat – EdJust (Educația Juridică în Școli). Deci merg mai departe, să transmită mesajul nostru chiar pe băncile școlii. Pentru că e absolut necesar, dincolo de ceea ce am înțeles că se studiază, mai generic, Educație civică, să aibă toată lumea un minim de cunoștințe. Este ceva esențial, ca și Medicina sau altă apărare pentru viață. E cumva cam riscant să facem această specializare abia în anii aceștia, ai studiilor universitare, la care nu are neapărat toată lumea acces.

De aceea, e un timp alocat în plus, la început, să ne acomodăm cu noțiunile acestea de bază și privilegiul meu este că pot vedea crescând așa, frumos, coca aceasta, aluatul fraged pe care-l au bobocii. Mai apoi, în anul II, vă spuneam, într-adevăr sunt parteneri veritabili de dialog și ne pun în prezența unor provocări chiar foarte tentante.

Nicolae Cîrstea: Aș vrea să vă întreb din activitatea și experiența dumneavoastră, ce-i determină pe studenți să fie foarte implicați în activitatea didactică? Spețele, atracția lor către ceea ce le predați, către ceea ce vreți să accentuați? Cum reușiți să o faceți, prin scheme, teste, periodice? Cum le treziți interesul și atenția?

Cristina Luiza Gavrilescu: Metodele astea, le spun chiar de la început, caut să le introduc treptat, pentru că e fascinant, într-adevăr, domeniul acesta al spețelor, să jucăm roluri, dar mai întâi trebuie să trecem de partea aceasta ceva mai aridă, a disecării conținutului informațional. Deci da, întru început facem scheme, explicăm noțiuni – și aici, foarte benefic, suntem sprijiniți de tehnologie. Chiar platformele acestea pe care ei le pot oricând accesa îi scutesc de a mai pune probleme, întrebări, poate naive. Deja vin documentați, putem discuta numai pe nuanțe și apoi, dacă avem lămurite chestiunile teoretice, facem diferite exerciții după metodele care sunt cerute și la examene. Sunt așa-zisele teste grilă, la care eu insist, deși nu e neapărat cerința la examenele naționale de a fi argumentate răspunsurile, totuși, în lucrările pe care chiar în cadrul editurii dumneavoastră le-ați coordonat, s-a mers – și am apreciat foarte mult – pe acest sistem al răspunsurilor argumentate. Pentru că până la urmă asta ne cere profesia.

Când suntem la bară sau oriunde în altă parte unde trebuie să venim cu argumente, să explicăm, să știe și cetățeanul, să știm și noi de ce s-a aplicat o anumită măsură și nu alta. Și atunci, practic facem în felul acesta trecerea treptată, după clarificarea, ca să zicem așa, un filon al unei ore clasice de seminar, lămurirea problematicilor aduse în discuție și apoi verificăm, în felul acesta. Ei au la dispoziție, oricum, diverse modele. Dacă vin cu propuneri, apoi vedem care sunt argumentele pro, care contra. Asta pentru formatul acesta de tip grilă.

La un nivel mai avansat – și deja discutăm spre mijlocul anului I, începutul anului II –, ne putem într-adevăr delecta și cu spețe. Și aici faptul că avem, iarăși, acces la Portalul Instanțelor, că putem lua ca modele acele rezumate ale deciziilor, din domeniile pe care le urmărim, ne ajută și căutăm, desigur, să le adaptăm, dăm cumva niște exemple mai ușor de urmărit, încât atunci când vor fi puși în situația de a soluționa cu adevărat sau de a susține o anumită problemă, să fie pregătiți.

Și deja din anul II progresează foarte mult. Vă spuneam, cred că și această experiență extracuriculară cumva, de a participa la cercurile lor de dezbateri, de traininguri. Am admirat faptul că sunt deja foarte implicați în viitoarea orientare profesională. Să invite din mediul practic juridic, din mediul de afaceri, chiar, se deplasează și ei, fac diverse întruniri… Cred că viața de student e mult mai frumoasă acum – chiar îi invidiez –, dar mă bucur și eu, cât pot, alături de ei. Faptul că suntem conectați la pulsul acesta al tinereții ne mobilizează și ne face și pe noi să ne menținem într-o formă cât se poate de mobilă, ca să le răspundem așteptărilor.

Nicolae Cîrstea: Aș vrea să vă mai întreb, în încheiere: Cu ce v-ați dori dumneavoastră să rămână un student pe care-l pregătiți în cei 4 ani, după terminarea facultății? Care ar fi calitățile pe care le-ați dori regăsite în persoana fiecărui student?

Cristina Luiza Gavrilescu: Aș vrea să-și mențină în primul rând idealul cu care a venit. E prima discuție, de fapt, pe care o purtăm. Cei care nu și l-au configurat încă să și-l contureze. Și să dobândească într-o oarecare măsură rigoarea aceasta necesară profesiei noastre.

Noi trebuie doar să le oferim niște repere. Cred că e prea mult spus să le proiectăm niște modele. De altminteri, cred că demult locul îndrumătorului, cadrului didactic, nu mai este acolo pe piedestal. Ei ne vor aproape, ne vor parteneri de dialog și cred că așa e și normal să fim. Sigur, când e cazul, mai sacrificăm din capitalul de simpatie în beneficiul eficienței, dar ei sunt deja maturi, dacă vorbim de anii terminali, și își cunosc singuri interesele, încât să poată mai departe să rămână – în primul rând asta ne dorim – în continuare aproape de noi, să parcurgă, dacă se poate, și studiile masterale, cele de un an-doi, care sunt pe diverse specializări, și mai apoi să fie colegi cu noi în activitatea practică, acolo unde își dorește fiecare.

Și sunt foarte multe specializări acum, dincolo de profesiile clasice, în care au de lucru. Cum discutam, domeniul acesta al insolvenței, al Dreptului bancar – de care, iarăși, mă simt atașată și din perspectivă teoretică și practică. Sper să-i încânte și să descopere și aici un teren de cercetare interesant.

Nicolae Cîrstea: Vă mulțumesc mult și vă doresc succes dumneavoastră și studenților dumneavoastră.

Cristina Luiza Gavrilescu: Vă mulțumim pentru prezența dumneavoastră, încă o dată. Ne motivează de fiecare dată și sunteți ca un ferment deosebit pentru noi, când veniți. Și vă mai așteptăm.