Inteligența artificială, roboții și lumea muncii

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

1. Explicații ^[1]

Inteligența artificială (I.A.) este inteligența mașinilor; ea se deosebește de inteligența naturală a oamenilor. Ea este capacitatea unui sistem de a interpreta corect datele externe, de a învăța din astfel de date și de a folosi ceea ce a învățat pentru a-și atinge obiectivele și sarcinile care i-au fost fixate. Termenul „inteligență artificială” este utilizat colocvial pentru a descrie mașinile care imită funcțiile cognitive pe care le asociază oamenii cu mințile umane, cum sunt „învățarea” și „rezolvarea problemelor”. I.A. implică dezvoltarea de algoritmi și modele care permit mașinilor să perceapă mediul și să întreprindă acțiuni adecvate pentru a atinge obiectivele stabilite.

I.A. gravitează în jurul utilizării algoritmilor^[2]. Un asemenea algoritm este un set de instrucțiuni precise pe care un calculator mecanic le poate executa. Algoritmii I.A. sunt capabili să învețe din date; ei se pot îmbunătății prin învățarea unor strategii sau reguli, pot scrie chiar și algoritmi.

I.A. este mult folosită în robotică. Dicționarul explicativ al limbii române (2016) definește robotul ca acel „aparat automat al cărui program conține un sistem complex cu legături inverse (cu reacție) stabilite la anumite excitații exterioare și care, ca urmare, este capabil de o serie de acțiuni dirijate” (p. 1057).

Un robot este deci un operator mecanic sau virtual, artificial. El este un sistem compus din mai multe elemente de mecanică, senzori și actuatori, precum și un mecanism de direcționare. Mecanica stabilește înfățișarea robotului și mișcările în timpul funcționării. Senzorii și actuatorii permit interacțiunea cu mediul. Mecanismul de direcționare reglează motoarele și planifică mișcările care trebuie efectuate.

Sunt roboți (prescurtat boți) anumite programe (software) de calculator care îndeplinesc automat anumite funcții sau operațiuni. Androizii sunt roboți cu înfățișare umană.

Roboții au diverse aplicații. Astfel, roboții industriali sunt utilizați pe scară largă în fabricile moderne. Lor li se adaugă roboții utilizați în sistemul medical, în cel bancar, în artă, cinematografie etc și chiar în… sistemul judiciar.

În prezent s-a ajuns la agenții inteligenți, adică la acele sisteme care percep mediul și efectuează acțiuni încheiate cu succes deplin.

Printre exemplele de I.A., extrem de vizibile, se numără vehiculele autonome (dronele, autoturismele conduse automat, trenuri, metrouri, nave maritime etc.) diagnosticul medical, unele creații artistice (pictura, poezia), demonstrarea unor teoreme matematice, jocurile (șahul sau go), motoarele de căutare (Google Search), asistenți online (cum ar fi Siri), prezicerea deciziilor judiciare etc.

Toate aceste aplicații ale I.A. sunt prezente tot mai constant pe piața muncii, ajutând lucrătorii în activitatea profesională, dar și luând locul altora. Are loc, totodată, o scădere a cererii pentru munca umană.

2. Lucrătorii -roboți^[3]

2.1. Preliminarii

Deși nu sunt ființe umane, ci doar mecanisme(create chiar de om), există roboți care prestează diverse munci, înlocuind astfel oamenii. Ei pot fi numiți, desigur impropriu, lucrători.

Mai mult, androizii au o înfățișare umană și cu greu pot fi deosebiți de oameni, așa cum s-a demonstrat recent și la Conferința mondială de robotică, desfășurată în China, în luna august 2023. Aici au fost prezentați 600 de roboți, printre care unii umanoizi. Ei sunt pregătiți să preia sarcinile grele, plictisitoare din companii, alte structuri, inclusiv din gospodării.

În luna noiembrie 2020, compania americană Disney a prezentat un robot umanoid capabil să imite comportamente specifice omului, în special clipitul sau mișcările subtile ale capului. El imită respirația și redă mimica facială a unui interlocutor uman, beneficiind de o inteligență artificială și de un sistem de monitorizare dezvoltat.

Și în Rusia a fost creat un robot umanoid – FEDOR (Final Experimental Demonstration Object Research), care a fost trimis în… spațiu. Înalt de 1,80 metri, acesta imită mișcările umane, folosește unelte electrice și conduce autovehicule.

În Italia a fost creat roboțelul, Abel, care arată ca un băiat de 12 ani. El învață emoțiile umane, se mișcă, are expresii faciale și percepe schimbările umane din fața sa.

Cercetătorii chinezi au scos pe piață un supermodel de inteligență artificială – Wu Dao 2.0. Acesta este capabil să creeze imagini și să proceseze limbajul uman, înțelege tot ce spun oamenii, inclusiv gramatica, dar, în același timp, poate recunoaște și imagini sau poate genera imagini realiste bazate pe descrierile oamenilor. Modelul poate scrie eseuri și poezii.

A fost creat robotul Nadine, dotat cu inteligență artificială, care mimează aproape perfect gesturile și expresiile umane. El va putea fi folosit pentru îngrijirea bolnavilor și a vârstnicilor 24 de ore pe zi. Nadine a declarat că-i place să ajute și că-i este recunoscătoare creatoarei sale (Nadia Magnenant Thalmann) că i-a dat viață. Ea are abilități conversaționale avansate, știe să cânte, să joace bingo și să vorbească precum un om normal.

Și o veste la fel de uluitoare: Fedha – prima prezentatoare de știri virtuală. Ea a apărut pe contul de Twiter al Kuwait News, care i-a fost încredințat acesteia Jurnalul de seară, începând cu luna aprilie 2023.

Laboratorul de cercetare și dezvoltare în domeniul inteligenței artificiale al Google, a lansat un sistem Alpha Geometry, care poate rezolva probleme de geometrie ca și medaliatul cu aur de la Olimpiada Internațională de Matematică^[4].

2.2. Roboții în companii

În asemenea entități sunt utilizați roboți care prestează diverse munci, unele de execuție, altele chiar de… conducere.

Astfel, Elon Musk, directorul general al marii companii Tesla, a introdus mii de roboți umanoizi în fabricile sale. Un asemenea robot îndeplinește sarcini periculoase sau plictisitoare pentru oameni, precum mutarea de piese având o greutate enormă.

În funcție de decizie, sunt utilizați roboți la cunoscuta companie americană Amazon. Ei angajează personalul, evaluează și concediază milioane de oameni. Ia aceste operațiuni nu sunt supravegheate de mințile umane. Se afirmă că succesul companiei se datorează în mare parte faptului că algoritmii au devenit responsabili de multe dintre operațiunile zilnice, inclusiv pentru a gestiona activitatea milioanelor de vânzători. Algoritmii se ocupă și de operațiunile de resurse umane, folosindu-se de software nu doar pentru a gestiona programul de lucru și pauzele lucrătorilor din depozite, dar și pentru a supraveghea munca curierilor, inclusiv a celor care lucrează în calitate de contractori independenți. Până și performanța angajaților de la birou este evaluată de roboți.

Fondatorul Jeff Bezos crede că roboții iau decizii mai exacte decât oamenii, reducând în același timp costurile pentru Amazon.

Un robot, Mika, a fost numit director general al companiei Dictador, un producător polonez de băuturi alcoolice Mika este extrem de inteligentă, fiind personalizată pentru a reprezenta compania care vinde rom. Ea a precizat că muncește non-stop, că nu are weekenduri libere, că este în priză 24 din 24 de ore și 7 zile din 7, gata mereu să ia decizii executive. Aceasta a mai explicat că are o gamă largă de sarcini, inclusiv identificarea potențialilor clienți și selectarea artiștilor care să proiecteze sticle pentru producătorul de rom. Nu este părtinitoare (ca oamenii) și asigură alegeri imparțiale și strategice, care acordă prioritate intereselor organizației.

Mika are o soră mai mare, pe Sophia^[5].

Având în vedere expansiunea muncii roboților, rezultatele economice ale activității lor, în Rusia se studiază posibilitatea ca munca respectivă să fie impozitată cu 13%, la fel cum sunt impozitate salariile lucrătorilor.

2.3. Roboții în zootehnie și agricultură

Și în aceste sectoare economice sunt utilizați din ce în ce mai frecvent roboții.

Astfel, un fermier din jud. Bistrița-Năsăud și-a angajat 5 roboți (care l-au costat 700.000 euro, parțial obținuți din fonduri europene) care curăță grajdurile, hrănesc animalele și mulg vacile. Roboții înlocuiesc 7-8 oameni (care nici nu se mai găsesc).

În Noua-Zeelandă au fost inventați câini-roboți, care păzesc oile.

În lipsă de forță de muncă și datorită eficienței extrem de ridicate, mari companii din țară noastră–Jariștea, Cotești etc. – folosesc combine de recoltat struguri care înlocuiesc munca a sute de lucrători^[6].

2.4. Roboți – gardieni

Există roboți-animale care păzesc oamenii de alte animale sau polițiști – roboți care patrulează în aglomerările umane.

Astfel, pentru că „urșii au băgat în sperieți întreg orașul Takikawa, situat în insula Hakkaide din nordul Japoniei, la finele lunii septembrie 2020, localnicii au instalat în mai multe zone aflate în apropierea pădurilor câțiva roboți numiți „Monstru Lup”. Un asemenea robot angajat să sperie urșii are 1,2 m lungime și 91 cm înălțime. El este dotat cu senzori de mișcare și termici și poate detecta apropierea unui urs la peste 100 m distanță. În momentul în care ursul se apropie, robotul începe să emită sunete înfiorătoare, să lumineze intermitent din ochi și să miște toate cele patru membre^[7].

Sunt și polițiști-roboți care patrulează pe străzile din Singapore și în aeroporturi menținând ordinea…

2.5. Roboți în sistemul sanitar

De multă vreme în medicină sunt folosiți roboții. În chirurgie, ei dau rezultate extraordinare, fac operații cu o mare precizie; depășesc cu mult mâna medicului și elimină erorile umane.

Pe perioada pandemiei de coronavirus au apărut în Coreea de Sud roboți care iau temperatura și oferă mască celor care nu au. În Danemarca sunt roboți care fac teste covid. În Thailanda, roboții înlocuiesc medicii care tratează bolnavii de coronavirus.

Într-un spital din SUA activează Doctor Spot, un robot mobil; el este un nou „lucrător medical” intrat în prima linie a luptei împotriva COVID-19. Robotul a fost conceput pentru a contribui la protejarea personalului medical „prin limitarea expunerii acestuia la potențiali pacienți infectați cu coronavirusul care provoacă boala COVID^[8]”.

O echipă de cercetători de la Universitatea Simon Fraser din provincia canadiană British Columbia a dezvoltat un robot umanoid care poate efectua acțiuni de natură medicală simple, precum măsurarea tensiunii arteriale a pacienților^[9]. Există chiar și doctori-roboți. Lor li se comunică simptomele afecțiunii, iar aceștia indică boala și tratamentul necesar.

În Germania a fost inventat robotul Franziska care face curățenie în spitale, spune glume, cântă. Dacă-i stă cineva în cale este rugat să se dea la o parte, dacă acesta nu o face începe să plângă ca un copil. Și în Anglia sunt roboți care fac curățenie în spitale, iar când întâlnesc copii fac glume.

Și la noi în țară, Spitalul Județean din Zalău este dezinfectat de un robot, iar într-un spital militar există roboți care duc medicamente și mâncare la patul bolnavilor.

Direcția de Sănătate Publică a Județului Arad este dotat cu robotul Florina, echipată corespunzător ca un cadru medical. Florina face anchete epidemiologice, sună cetățenii pozitivi și preia o parte din datele care sunt redundante și consumatoare de timp pentru medici. În 10 minute sună cam 300 de pacienți. Face ancheta și o scoate la imprimantă. Ea ar putea suna toți pozitivii din România.

2.6. Roboți-artiști

Există și roboți – artiști. De pildă, la mijlocul anului 2020 a apărut o nouă stea la Hollywood: robotul Erika; aceasta poate să vorbească, a învățat să spună glme, recunoaște fețele oamenilor și clipește. Erika a jucat într-un film S.F. cu un buget de 70 de milioane de dolari. Este primul robot umanoid care a fost distribuit în rol de super-erou. Legat de această situație, s-a pus întrebarea: Își vor pierde actorii slujbele (sau unii dintre ei)? Vor fi înlocuiți de roboți?

Opera digitală în format NFT, realizată de robotul umanoid Sophia a fost vândută, în data de 25 martie 2021, la o licitație, pentru suma de aprox. 700.000 de dolari.

Creațiile digitale în format NFT (non-fungibletoken) reprezintă cea mai nouă senzație în domeniul investițiilor. Ele sunt stocate în registrele digitale blockchain, permițând oricui să le verifice proprietatea și autenticitatea.

În realitate, „opera digitală, intitulată «Sophia Instantiation»” este un fișier MP4 de 1 secunde, care prezintă transformarea portretului realizat de Bonaceto în pictura digital a Sophiei. Ea este însoțită de o lucrare în format fizic, pictată de Sophia pe un autoportret imprimat.

2.7. Roboți-casnici

Japonezii au creat încă din anul 2018 roboțelul – gospodină. Înalt de 1,25 metri, el știe să șteargă praful, să încuie ușa, să facă mâncare, să pună la spălat rufe, să verifice valabilitatea produselor din frigider și să dea comandă pentru aprovizionarea casei cu alimente și consumabile. Robotul știe să lucreze în grădină^[10].

Compania sud-coreană Samsung a inventat robotul de bucătărie – Bat Handy – perfect: pune masa, toarnă bere sau vin în pahare și apoi spală vasele. El este dotat cu senzori și inteligență artificială, răspunde la comenzi vocale, are camere video care îl ajută să localizeze și să-i identifice pe cei din jurul lui.

Asemănător, Institutul de Tehnologie din Karlsruhe, Germania, a realizat roboți (generație numită „JuBot”) care să ajute persoanele în vârstă la treburile gospodăriei. Este vorba de exoschelete, care, odată îmbrăcate, „le permit persoanelor cu probleme locomotorii să se deplaseze pe distanțe mici, în interiorul sau în imediata vecinătate a locuințelor și să îndeplinească sarcini casnice: să pună sau să strângă masa, să aranjeze vasele, să folosească mașina de spălat.

În campusurile studenților din SUA (Universitatea George Mason) sunt roboți care livrează mâncare.

În China sunt roboți-ospătari din 2010, unii au fost concediați pentru incompetență?! Și în India sunt ospătari-roboți din anul 2017.

La Jocurile Olimpice de Iarnă de la Beijing, din anul 2022, cei peste 13 000 de sportivi și jurnaliști au luat masa într-un „circuit închis”, în care roboții au fost cei care au preparat și livrat mâncarea^[11].

A fost creată o mașină capabilă să producă hamburgări gastronomici. Creatorii ei au declarat că aparatul lor nu este destinat de a face munca umană mai eficace, ci de a o înlocui complet.

2.8. Roboți în sistemul judiciar

Încet-încet, algorimii pătrund și în sistemul judiciar pe care îl fac mai corect și eficient.

De pildă, am fost anunțați că, în Estonia, ar funcționa judecătorul-robot. Acesta pronunță sentințe fără erori umane. În realitate, este vorba de un program informatic care înlocuiește judecătorul, dar circumscris doar acelor dosare care pot fi cu ușurință standardizate, având ca obiect cereri în pretenții de valoare redusă (în prezent sume mai mici de 7.000 euro, se preconizează aceste limite la 15.000 euro).

Programul respectiv presupune ca reclamantul să completeze formularul de cerere la care anexează scan-uri pe anexe în probațiune (cam în același fel cu modul de funcționare a site-ului Curții Europene a Drepturilor Omului). Pe baza informațiilor primite, programul pronunță sentința.

Din punct de vedere al justițiabilului, procedeul reprezintă un avantaj extraordinar. Se câștigă timp și bani. Există totodată credința că soluția este obiectiv corectă. Desigur că, astfel, din ecuație sunt înlăturați avocații, intermediarii de orice fel, birocrația excesivă etc.

Prin programul amintit se produce înlocuirea a cel puțin 100 de angajați din sistemul judiciar.

Sentința judecătorului-robot nu este definitivă, ea poate fi atacată. De data aceasta, competența revine judecătorilor umani. S-a constatat că doar 1% din cazuri, o atare sentință este contestată^[12].

În Anglia a fost creat primul avocat-robot din lume (aplicația DoNotPay), acesta ajută utilizatorii să își redacteze singuri documentele pentru instanță. Procedura este următoarea: utilizatorii formulează cererea și discută cu așa-zisul chat-bet, iar acesta sugerează termeni de specialitate necesari.

Aplicația respectivă s-a extins în Marea-Britanie și în SUA; ea ajută utilizatorii să redacteze cereri, plângeri într-o varietate de probleme: daune de asigurări, contravenții rutiere, returnarea banilor etc.

Inteligența artificială este folosită și de avocați. Sute de firme de avocatură din 55 de țări (inclusiv din România) folosesc această inteligență în redactarea cererilor de chemare în judecată, a întâmpinărilor și în asistarea avocaților umani. Astfel, sunt analizate rapid mii de documente și sunt făcute economii bănești semnificative.

Ar fi apărut și procurorul-electronic, având misiunea cercetării penale și de a trimite… infractorii în judecată.