Instituțiile bancare, burghezul gentilom sau Goliat?

 

---

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!

---

---

 

1. Introducere

În contextul determinat, personajul biblic este evocator pentru poziția pe care instituțiile de credit o au în raportul cu beneficiarii, fiind, în acest sens, o comparație plauzibilă. Instituțiile bancare, pe seama puterii discreționare pe care și-o atribuie prin prisma clauzelor abuzive, se transformă într-un Goliat, lăsând beneficiarul împrumutului fără ripostă. Prezentul se remarcată printr-o adevărată descindere în forță a unităților bancare care folosesc tehnici frauduloase. Emfaza acestora devoalează o invazie noninvazivă, care trebuie atent privită, însă, de pe o poziție defensivă. Acestea nu se impun ca un regim dictatorial, dar se manifestă cu dorința de animus ocupandi. Ofertele pe care le propun expun avantaje notabile, fără ca direcția să întotdeauna adaptată scopului. Instituțiile bancare, asemenea burghezului gentilom zugrăvit în satira lui Molière, redau contrastul dintre doi poli. Construcția oximoronică exprimă în mod autentic oscilațiile de caracter și abordare pe care băncile le au, adesea, în derularea raporturilor contractuale cu clienții săi.

Prima facie, tezele lozincarde promovate sunt menite să inducă ideea unei proiect, demers personal/afaceri fezabil(e) pe care instituțiile bancare le promovează cu mare încredere. Reperul principal^[1] în acest domeniu este Directiva nr. 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive din contractele încheiate cu consumatorii, care ne stabilește frontierele legale și domeniul de aplicare^[2]. Totodată, analepsa impune, cel puțin, amintirea perioadei cuprinse în menghina 2007-2011, demarcată în istorie sub denumirea de „Marea Recesiune”, context care a prilejuit încălcări flagrante ale drepturilor consumatorilor, mânate de deficitul economic. Cu toate acestea, indiferent de circumstanțe, caracterul abuziv este în dezacord cu reglementările unionale și naționale. Subiectul capătă interes din perspectiva subiectelor raportului care, în mod evident, nu se bucură de o egalitate de tratament. Astfel, beneficiarul este surclasat în aria de putere a instituției cu care contractează, de aceea umbrela de protecție, construită din norme cu caracter prohibitiv, impun băncii un bagaj de obligații, fără a avea prerogativa de a deroga de la acestea. Diferența de tratament este una firească și cât se poate de echitabilă, argumentul fiind cel antamat anterior.

În acord cu cele menționate, trebuie precizat că, deși caracterul de adeziune îi conferă băncii autonomie în edictarea clauzelor, aceasta este una relativă, restrânsă, îngrădită de respectarea exigențelor pe care textele legale le impun. De altfel, caracterul sinalagmatic și cel comutativ nu sunt anihilate, ci sunt pilonii care motivează nevoia viziunii pe care subiectele raportului trebuie să o aibă cu privire la drepturile și obligațiile care le revin ab initio perfectării contractului. Aceasta este una din ideile avansate de C.J.U.E și ține, în mod special, de standardul transparenței și modul clar și inteligibil de formulare al clauzelor^[3].

2. Raționamentul C. J. U. E raportat la clauzele abuzive

Litigiile numeroase care au trenat pe rolul instanțelor în ultimele două decenii au evidențiat neregularități stridente în contractele încheiate dintre profesioniști și consumatori. Pe fondul lipsei cunoștințelor ori, pur și simplu, susținute de principiul libertății contractuale, instituțiile bancare au erijat în buni samariteni, când realitatea demască o altă ipostază, mai puțin gentilă. Drept urmare, instanțele naționale au formulat, nu de puține ori, întrebări preliminare în vederea aplicării corecte a dispozițiilor comunitare.

Din pachetul jurisprudențial, se desprind câteva abordări pe care C.J.U.E le-a urmat în cauzele care au avut ca obiect clauze abuzive. La nivel național, Ruxandra Paula Andriciuc și alții c. Banca Românească SA și Bogdan Matei, Ioana Ofelia Matei c. Volksbank România SA s-au bucurat de atenția publică, deși nu au reușit să submineze într-totul practicile ilegale întrebuințate de bănci. Cu aceste ocazii, s-au reafirmat, așadar, următoarele: informarea prealabilă a consumatorului, în mod clar, într-un limbaj care să-i permită înțelegerea corectă a termenilor clauzei; transparență în vederea prestațiilor la care fiecare parte este îndrituită; buna-credință.

2.1. Importanța delimitării clauzelor principale („core terms on prices”) și a clauzelor secundare („price- related terms/non-price terms/ancillary terms”)

În lumina dispozițiilor Directivei 93/13, C.J.U.E, în vederea circumscrierii sau nu în „obiectul principal^[4] al contractului”^[5] și/sau „al prețului”, divide clauzele după criteriul obiectului reglementat. În funcție de plasarea acestora, se poate clarifica dacă intră sau nu sub incidența reglementărilor Directivei. Aria de acoperire a acesteia, însă, nu este stabilită în mod imperativ, dat fiind faptul că, o clauză secundară poate fi calificată drept abuzivă^[6] dacă satisface criteriile de calificare în sensul prevăzut de normele specifice.

3. Concluzii

Epilogul lucrării conchide prin punctarea responsabilității, care le revine instanțelor naționale, în interpretarea și aplicare corectă a normelor unionale din materia clauzelor abuzive. Rolul activ este reafirmat, în timp ce instituțiilor bancare le revine sarcina de a respecta exigențele standardului clauzelor transparente, clare și inteligibile, dar și de a-și menține atitudinea burgheză, politicoasă, asemenea unui gentilom veritabil.

BIBLIOGRAFIE

A. CĂRȚI ȘI LUCRĂRI

1. Dumitrașcu Mihaela Augustina, Dreptul Uniunii Europene I, Ed. Universul Juridic, București, 2021.

2. Gina Orga-Dumitriu, Dreptul european al afacerilor, Ed. C.H. Beck, București, 2024.

3. Ferreol Gilles, Yves Beloeil-Benoist, Dictionnaire de l’Union européenne, Ed. Polirom, București, 2001.

4. Suță Nicolae, Integrarea economică europeană, colecția Temper, Ed. Economică, București, 1999.

5. ***, Tratatele Uniunii Europene, Universul Juridic, București, 2022.

---