Inspecția Judiciară. Rapoartele privind verificarea respectării Ghidului privind relaţia dintre sistemul judiciar din România şi mass-media

20 apr. 2017
0 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 5 (0 votes, average: 0,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 394

Recomandări

 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Potrivit comunicatelor din data de 12 aprilie 2017, Inspecția Judiciară a publicat rapoartele privind verificarea respectării Ghidului privind relația dintre sistemul judiciar din România și mass-media aferente parchetelor și respectiv instanțele de judecată.

Astfel, potrivit Raportului privind verificarea respectării, la nivelul Ministerului Public, a Ghidului privind relația dintre sistemul judiciar din România și mass-media, referitor la parchete, Inspecția Judiciară a emis următoarele concluzii:

Conferintele Video Universul Juridic

1. La Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești și unitățile arondate sunt constituite de conducere prin emiterea unor ordine interne, structuri de comunicare a căror componență este diferită.

2. Verificările au reliefat faptul că doar prin excepție unitățile de parchet din circumscripția Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Pitești au înființate Comisiile de analiză privind încălcarea dreptului de acces la informațiile de interes public.

3. Recomandările Ghidului privind relația dintre sistemul judiciar din România și mass – media, în conformitate cu dispozițiile art. 49 din Ghid, cu privire la fișele postului personalului din cadrul structurilor de comunicare și a purtătorului de cuvânt, prin individualizarea atribuțiilor specifice în domeniul informării publice și relațiilor cu presa, au fost valorificate total, parțial sau deloc de parchete.

4. Recomandările Ghidului privind relația dintre sistemul judiciar din România și mass – media, în conformitate cu dispozițiile art. 49 din Ghid, cu privire la elaborarea de instrucțiunile și procedurile de lucru interne ale structurilor de comunicare, nu au fost valorificate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești și unitățile arondate.

5. Comunicarea cu mass media, prin intermediul structurilor de comunicare, s-a realizat într-o manieră neutră, clară, concisă, printr-o corectă informare a opiniei publice, fiind astfel asigurată transparența în comunicarea publică, și cu respectarea normelor incidente în acest domeniu și prevăzute de legi, ordine, regulament, Cod de procedură penală și Ghid, fără a fi încălcate prezumția de nevinovăție, protecția vieții private și de familie, imparțialitatea actului de justiție.

6. Verificările au reliefat faptul că, deoarece în spațiul public nu au apărut probe sau aspecte referitoare la viața privată a persoanelor din dosarele penale aflate pe rolul parchetelor mai sus menționate, conducerile din circumscripția teritorială a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Pitești nu au efectuat verificări, în conformitate cu punctul 3 din Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din data de 10 iunie 2015.

Prin același document au fost expuse o serie de propuneri privind toate parchetele verificate, precum și unele propuneri de modificare a Ghidului privind relația dintre sistemul judiciar din România și mass-media și de analizare a oportunității emiterii unor ordine la nivelul Ministerului Public.

Potrivit raportului de control privind verificarea respectării Ghidului privind relația dintre sistemul judiciar din România și mass-media, precum și a prevederii referitoare la efectuarea de verificări din oficiu ori de câte ori apar în mediul public probe sau aspecte în legătură cu viața privată a persoanelor, din dosarele aflate pe rolul instanțelor de judecată, ca o concluzie generală, din relațiile comunicate de conducerile administrativ-judiciare ale instanțelor, rezultă că în general recomandările din Ghidul privind relația dintre sistemul judiciar din România și mass-media sunt respectate, nefiind identificate disfuncționalități majore în activitatea de asigurare a comunicării informațiilor de interes public prin intermediul presei.

Totodată, instanțele au respectat, în îndeplinirea atribuțiilor ce le revin conform Ghidului, dispozițiile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, Legea nr. 677/2001 privind protecția datelor cu caracter personal, iar după publicarea deciziei nr. 37/7.12.2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, s-au conformat dispozițiilor din această hotărâre.

Au fost identificate totuși situații în care instanțele au aplicat în mod diferit dispozițiile Ghidului:

1. S-a constatat că există o practică diferită a instanțelor judecătorești în legătură cu verificarea existenței unui interes public în privința cererilor reprezentanților mass-media formulate în legătură cu dosarele civile, altele decât cele de contencios administrativ sau contravențional, în sensul că unele instanțe soluționează favorabil astfel de cereri care nu sunt motivate în niciun fel, în timp ce alte instanțe solicită justificarea unui interes public.

Reglementările din Ghid prevăd expres că în cadrul procesului civil este mai puțin pronunțat caracterul public al informațiilor care rezultă din activitatea de judecată și s-a apreciat că dreptul la respectarea vieții private și de familie poate determina limitări importante ale accesului reprezentanților mass-media la aceste informații. De altfel, dispozițiile art. 46 din Ghid menționează expres că solicitările reprezentanților mass-media trebuie rezolvate cu mai multă exigență, iar informațiile de interes public pot fi acordate, la cerere, în materia contenciosului administrativ și contravențional, precum și în alte cauze în care există un interes public. Prin urmare, toate instanțele ar trebui să solicite justificarea interesului public în toate cauzele civile, altele decât cele în materia contenciosului administrativ și contravențional.

Tot în legătură cu solicitarea justificării unui interes public pentru obținerea informațiilor se reține că unele instanțe solicită acest lucru și în cauzele penale. Dispozițiile Ghidului nu prevăd însă necesitatea justificării unui interes public în aceste cazuri, din interpretarea prevederilor Ghidului rezultând că acesta este prezumat, cu respectarea restrângerilor accesului la informațiile de interes public dat de natura procedurii ori a cauzei.

2. Un alt aspect ce vizează o practică diferită este acela referitor la interpretarea dispozițiilor art. 277 alin. (3) din Ghid privind eliberarea unei „copii a soluției” pronunțate de judecătorul de cameră preliminară. Majoritatea instanțelor au considerat că acest text are în vedere încheierea în totalitate, după eliminarea pasajelor ce nu se dau publicității și asigurarea protecției datelor cu caracter personal, altele însă au respins cererea, apreciind că se poate comunica doar soluția pronunțată în dosar.

În acest sens, Inspecția Judiciară apreciază că, din interpretarea textului menționat reiese că sintagma „copie a soluției” se referă la considerentele încheierii pronunțate în procedura de camera preliminară, din care trebuie eliminate informațiile exceptate și care nu s-ar putea regăsi în dispozitiv.

3. Au fost identificate situații în care nu s-a procedat la consultarea judecătorului cauzei/președintelui instanței, atunci când Ghidul prevede această consultare, precum și o modalitate diferită de realizare efectivă a acestei consultări, în sensul că unele instanțe obțin un acord scris, iar altele un acord verbal. Inspecția Judiciară consideră că pentru verificarea îndeplinirii acestei cerințe s-ar impune existența unor mențiuni exprese ale judecătorului consultat, consemnate în scris fie printr-o simplă rezoluție, fie prin orice alt act care să ateste consultarea.

Tot în legătură cu consultarea judecătorului se reține că există dificultăți semnalate chiar de instanțe, în cazul în care purtătorul de cuvânt și judecătorul cauzei au păreri contrare: unele instanțe resping cererea pe motiv că nu există acordul judecătorului, iar altele au procedat la soluționarea favorabilă a cererilor chiar și în lipsa acordului judecătorului de caz.

Inspecția Judiciară apreciază că această situație ar trebui reglementată expres prin stabilirea condițiilor în care purtătorul de cuvânt poate furniza informațiile în lipsa acordului judecătorului cauzei.

4. Un alt aspect relevant identificat în practica instanțelor este acela vizând caracterul pur formal al anonimizării înscrisurilor comunicate, întâlnit mai ales în materie civilă, întrucât maniera concretă în care se procedează (acoperirea înscrisului cu pix, cariocă etc.) permite în fapt citirea datelor respective.

Distinct, tot în legătură cu anonimizarea înscrisurilor comunicate reprezentanților mass-media s-a constatat faptul că, în condițiile în care pe portalul instanțelor din România figurează numele și prenumele părților, chiar dacă instanțele procedează la eliminarea datelor cu caracter personal din conținutul copiilor/extraselor eliberate, în sensul prevederilor Legii nr. 677/2001, această măsură este ineficientă, fiind posibilă identificarea acestora după numărul dosarului care este indicat.

5. Unele dificultăți în soluționarea cererilor având ca obiect solicitarea informațiilor de interes public concretizate în eliberarea unor copii de pe documentele din dosarele aflate pe rolul instanțelor au vizat aplicarea dispozițiilor art. 9 alin. (l) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările si completările ulterioare, care prevăd că, în cazul în care solicitarea de informații implică realizarea de copii de pe documentele deținute de autoritatea sau instituția publica, costul serviciilor de copiere este suportat de solicitant, în condițiile legii. Totodată, potrivit art. 18 alin. (2) din Normele Metodologice din 7 februarie 2002 de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, costul serviciilor de copiere va fi suportat de solicitant, în condițiile legii, iar potrivit alin. (3) al aceluiași articol plata serviciilor de copiere se va face la casieria fiecărei autorități sau instituții publice.

Majoritatea instanțelor nu au efectuat nicio mențiune cu privire la suportarea costului serviciilor de copiere de către reprezentanții mass-media, excepție fiind Tribunalul Vrancea care a stabilit norme interne după care se stabilesc aceste costuri (0,25 ron/pagină) și care a menționat că sumele astfel încasate au fost făcute venit la bugetul statului.

Cu privire la acest aspect Inspecția Judiciară apreciază că se impune completarea Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești.

6. Un alt aspect de evidențiat este faptul că o vulnerabilitate a activității de comunicare a informațiilor prin intermediul mass-media o reprezintă caracterul echivoc al obligativității normelor prevăzute în Ghid. Aceasta deoarece Ghidul utilizează expresia „recomandări”, care prin natura termenului ar putea fi considerate facultative, dar care trebuie valorificate de către instanțe (art. 49 din Ghid) ceea ce ar conduce la concluzia că acestea devin obligatorii prin transpunerea lor în fișele postului aferente personalului din cadrul biroului de informare și relații publice, precum și în instrucțiunile și procedurile de lucru interne.

Este adevărat că noul Regulament de ordine interioară al instanțelor judecătorești a stabilit expres în art. 119 alin. (3) că „pentru relația cu mass-media se aplică Ghidul”, însă aceste articol este menționat doar la secțiunea referitoare la activitatea în timpul ședinței de judecată, ceea ce ar putea conduce la interpretări diferite privind aplicabilitatea Ghidului la întreaga activitate a Biroului de informare și relații publice. Astfel, Inspecția Judiciară apreciază că și cu privire la acest aspect ar fi necesară completarea dispozițiilor din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești.

Față de constatările rezultate în urma verificărilor efectuate și în raport de aspectele anterior menționate, Inspecția Judiciară a făcut de asemenea o serie de alte propuneri. Așadar, în aplicarea dispozițiilor Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din ședința din 10 iunie 2015, referitoare la obligația conducătorilor instanțelor de a efectua verificări în situațiile în care în mediul public apar probe sau aspecte referitoare la viața privată a persoanelor, din dosarele aflate pe rolul instanței, Inspecția Judiciară a apreciat că s-ar impune o reglementare concretă a modului de verificare și a arătat în concret obiectul acestor modificări.

Inspecția Judiciară. Rapoartele privind verificarea respectării Ghidului privind relația dintre sistemul judiciar din România și mass-media was last modified: aprilie 20th, 2017 by Universul Juridic
0 Shares

Recomandări

Vă recomandăm:

Despre autor:

Universul Juridic

Universul Juridic

UniversulJuridic.ro reprezintă doar o mică parte din proiectul final ale cărui conținut și funcționalități vor fi într-o continuă dezvoltare, în funcție de necesitățile și dorințele dumneavoastră.

Abonează-te la newsletter