Infracţiunile de furt calificat, act sexual cu un minor, lovire sau alte violenţe și influenţarea declaraţiilor (VCP, NCP, NCPP)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Dec. ÎCCJ (SP) nr. 316/RC/2019

VCP: art. 74 alin. (1) lit. c), art. 76 alin. (1) lit. d), art. 86^1, art. 86^2, art. 86^4; NCP: art. 38 alin. (1), art. 39 alin. (1) lit. b), art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1), art. 44 alin. (1), art. 96 alin. (5) și (6), art. 220 alin. (1), art. 272 alin. (1); NCPP: art. 16 alin. (1) lit. g), art. 193 alin. (1), art. 396 alin. (10)

Prin Sentința penală nr. 461 din 5 decembrie 2014 definitivă prin neapelare la data de 6 ianuarie 2015 pronunțată de Judecătoria Piatra Neamț în dosarul nr. x/2013, s-a dispus condamnarea inculpatului A. la pedeapsa de câte 1 an închisoare pentru comiterea a trei infracțiuni de furt calificat în baza art. 208 alin. (1) – art. 209 alin. (1) lit. a), g), i) C. pen. din anul 1968 cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. din anul 1968, art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen. din anul 1968 și art. 396 alin. (10) C. proc. pen. nou.

În baza art. 33 lit. a) C. pen. din anul 1968 și art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen. din anul 1968 a contopit cele trei pedepse de câte 1 an închisoare fiecare aplicate inculpatului A. pentru comiterea celor trei infracțiuni de furt calificat, inculpatul A. executând pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare.

În baza art. 86^1 C. pen. din anul 1968 a suspendat sub supraveghere executarea pedepsei închisorii aplicată inculpatului A. pe o durată de 4 ani, termen de încercare stabilit în condițiile art. 86^2 C. pen. din anul 1968.

Prin Sentința penală nr. 633 din 11 iulie 2018, pronunțată de Judecătoria Piatra Neamț în dosarul nr. x/2018 s-a dispus condamnarea inculpatului A. la pedeapsa de 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de act sexual cu un minor, în formă continuată; la 3 pedepse a câte 3 (trei) luni închisoare, pentru săvârșirea a 3 infracțiuni de lovire sau alte violențe (persoană vătămată C.); la pedeapsa de 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de influențarea declarațiilor; la pedeapsa de 6 (șase) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul pe drumurile publice de către o persoană care nu are dreptul de a conduce autovehicule în România.

S-a constatat că infracțiunile deduse judecății sunt concurente și, în temeiul art. 38 alin. (1) – art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 1 an și 6 luni închisoare, la care s-a adăugat sporul obligatoriu de 11 luni închisoare, urmând ca inculpatul A. să execute pedeapsa rezultantă de 2 (doi) ani și 5 (cinci) luni închisoare.

În temeiul art. 16 din Legea nr. 187/2012, art. 96 alin. (5) și (6) Noul C. pen., raportat la Decizia nr. 11/2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, s-a revocat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicate inculpatului A. prin Sentința penală nr. 461 din 5 decembrie 2014 a Judecătoriei Piatra Neamț (definitivă, prin neapelare, la data de 6 ianuarie 2015) și s-a cumulat această pedeapsă cu pedeapsa de 2 ani și 5 luni stabilită prin prezenta sentință, urmând ca inculpatul A. să execute pedeapsa rezultantă finală de 3 (trei) ani și 5 (cinci) luni închisoare.

Prin Decizia penală nr. 214 din data de 20 februarie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, s-a desființat, în parte, sentința penală apelată, a reținut cauza spre rejudecare și, în fond a repus în individualitate pedeapsa principală rezultantă finală de 3 (trei) ani și 5 (cinci) luni închisoare, în baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen., cu art. 16 alin. (1) lit. g) C. proc. pen., a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului A. pentru săvârșirea a 3 infracțiuni de lovire sau alte violențe (fapte din mai 2017, 14 mai 2017 și 15 mai 2017) prevăzute de art. 193 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen., întrucât persoană vătămată C. și-a retras plângerea penală (cele de la lit. d)).

A constatat că infracțiunile deduse judecății (lit. a), b), c)) sunt concurente și, în baza art. 38 alin. (1) – art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 1 an și 6 luni închisoare (de la lit. a)), la care a adăugat sporul obligatoriu de 1/3 din celelalte pedepse cu închisoarea, de 8 luni închisoare urmând ca inculpatul A. să execute pedeapsa rezultantă de 2 (doi) ani și 2 (două) luni închisoare.

A menținut dispoziția de revocare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicate inculpatului A. prin Sentința penală nr. 461 din 5 decembrie 2014 a Judecătoriei Piatra Neamț (definitivă, prin neapelare, la data de 6 ianuarie 2015) și a cumulat această pedeapsă cu pedeapsa de 2 ani și 2 luni stabilită în cauză, urmând ca inculpatul A. să execute pedeapsa rezultantă finală de 3 (trei) ani și 2 (două) luni închisoare.

În raport de aceste aspecte, Înalta Curte constată că în mod greșit instanța de apel la momentul stabilirii tratamentului sancționator aplicabil inculpatului A. a reținut, în raport de pedeapsa de 1 an închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 461 din 5 decembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Piatra Neamț, săvârșirea faptelor în stare de recidivă postcondamnatorie, în temeiul art. 96 alin. (4) raportat la art. 43 alin. (1) C. pen., „dacă înainte ca pedeapsa anterioară să fi fost executată sau considerată ca executată se săvârșește o nouă infracțiune, în stare de recidivă, pedeapsa stabilită pentru aceasta se adaugă la pedeapsa anterioară neexecutată ori la restul rămas neexecutat din aceasta”.

Or, în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru reținerea stării de recidivă, ci a unei pluralități intermediare, având în vedere că pedeapsa de 1 an închisoare stabilită prin Sentința penală nr. 461 din 5 decembrie 2014 a Judecătoriei Piatra Neamț, nu îndeplinește condiția de a fi prim termen al recidivei postcondamnatorii, față de prevederile art. 41 alin. (1) C. pen., potrivit cărora pedeapsa închisorii trebuie să fie mai mare de 1 an.

În acest context, Înalta Curte constată că sunt aplicabile prevederile referitoare la pluralitatea intermediară, reglementată de art. 44 alin. (1) C. pen.: „există pluralitate intermediară de infracțiuni când, după rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare și până la data la care pedeapsa este executată sau considerată ca executată, condamnatul săvârșește din nou o infracțiune și nu sunt întrunite condițiile prevăzute de lege pentru starea de recidivă”.

Sancționarea pluralității intermediare se face potrivit regulilor de la concursul de infracțiuni, prevăzut de art. 39 C. pen., aplicabile în situația în care noua infracțiune a fost comisă înainte de începerea executării pedepsei care atrage starea de pluralitate intermediară sau în timpul executării acesteia.

Astfel, spre deosebire de C. pen. anterior, potrivit căruia tratamentul sancționator al pluralității intermediare în cazul săvârșirii unei infracțiuni înăuntrul termenului de încercare al suspendării sub supraveghere presupunea cumulul aritmetic între cele două pedepse (art. 86^4 raportat la art. 83 C. pen. anterior), actualul Cod adoptă în cazul revocării suspendării sub supraveghere a executării pedepsei și dispunerea executării pedepsei, aplicarea regulilor de la art. 39 C. pen., respectiv cumulul juridic.

Aplicând aspectele anterior menționate în concret în speță, se constată că mecanismul de aplicare și stabilire a pedepsei era următorul:

1) aplicarea pedepsei pentru fiecare dintre infracțiunile concurente (1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de act sexual cu un minor, în formă continuată prev. de art. 220 alin. (1) C. pen., 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de influențarea declarațiilor prev. de art. 272 alin. (1) C. pen. și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul pe drumurile publice de către o persoană care nu are dreptul de a conduce autovehicule în România prev. de art. 335 alin. (2) teza finală C. pen.),

2) constatarea pluralității intermediare în raport de condamnarea anterioară (pedeapsa de 1 an închisoare aplicată inculpatului A. prin Sentința penală nr. 461 din 5 decembrie 2014 a Judecătoriei Piatra Neamț pentru care s-a dispus revocarea),

3) stabilirea pedepsei finale, potrivit art. 39 C. pen., în sensul aplicării celei mai grele, la care se adaugă o treime din totalul celorlalte pedepse (pedeapsa cea mai grea de 1 an și 6 luni închisoare, la care se va adăuga sporul obligatoriu de 1/3 din totalul celorlalte pedepse cu închisoarea, de 1 (un) an închisoare, pedeapsa rezultantă fiind de 2 ani și 6 luni închisoare).

Evaluând, în acest cadru, recursul în casație declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, Înalta Curte constată că pedeapsa rezultantă stabilită de instanța de apel este nelegală și se impune restabilirea tratamentului sancționator prin reducerea cuantumului pedepsei rezultante de la 3 ani și 2 luni la 2 ani și 6 luni.

În susținerea acestui aspect, Înalta Curte reține și dispozițiile Deciziei nr. 11 din 5 mai 2016 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, potrivit căreia „în aplicarea dispozițiilor art. 5 din C. pen., conform Deciziei Curții Constituționale nr. 65/2014, în cazul pluralității de infracțiuni constând într-o infracțiune pentru care potrivit C. pen. anterior a fost aplicată printr-o hotărâre definitivă o pedeapsă cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei potrivit art. 86¹ din C. pen. anterior și o infracțiune săvârșită în termenul de încercare, pentru care legea penală mai favorabilă este considerată legea nouă, stabilirea și executarea pedepsei rezultante în urma revocării suspendării sub supraveghere se realizează conform art. 96 alin. (4) și (5) din C. pen”.

Potrivit art. 96 alin. (4) C. pen. „dacă pe parcursul termenului de supraveghere cel condamnat a săvârșit o nouă infracțiune, descoperită până la împlinirea termenului și pentru care s-a pronunțat o condamnare la pedeapsa închisorii, chiar după expirarea acestui termen, instanța revocă suspendarea și dispune executarea pedepsei” alin. (5) „pedeapsa principală pentru noua infracțiune se stabilește și se execută, după caz, potrivit dispozițiilor referitoare la recidivă sau la pluralitatea intermediară”.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va admite cererea de recurs în casație formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău împotriva Deciziei penale nr. 214 din data de 20 februarie 2019 a Curții de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Va casa, în parte, decizia penală recurată cu privire la inculpatul A. referitor la cuantumul pedepsei rezultante aplicate acestuia și, rejudecând în aceste limite:

Va descontopi pedeapsa rezultantă de 3 (trei) ani și 2 (două) luni închisoare aplicată inculpatului A. prin decizia penală atacată, în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor, după cum urmează:

a) – 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de act sexual cu un minor, în formă continuată prev. de art. 220 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. și art. 396 alin. (10) C. proc. pen.,

b) – 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de influențarea declarațiilor prev. de art. 272 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen.,

c) – 6 (șase) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul pe drumurile publice de către o persoană care nu are dreptul de a conduce autovehicule în România prev. de art. 335 alin. (2) teza finală C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen.,

d) – 1 an închisoare aplicată inculpatului A. prin Sentința penală nr. 461 din 5 decembrie 2014 a Judecătoriei Piatra Neamț (definitivă, prin neapelare, la data de 6 ianuarie 2015) pentru care s-a dispus revocarea.

Va înlătura sporul de 8 luni închisoare aplicat conform art. 38 – 39 lit. b) C. pen.

În baza art. 96 alin. (4) și alin. (5) C. pen. raportat la art. 38 alin. (1) și art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. va contopi pedepsele:

a) – 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de act sexual cu un minor, în formă continuată prev. de art. 220 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. și art. 396 alin. (10) C. proc. pen.,

b) – 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de influențarea declarațiilor prev. de art. 272 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen.,

c) – 6 (șase) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul pe drumurile publice de către o persoană care nu are dreptul de a conduce autovehicule în România prev. de art. 335 alin. (2) teza finală C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen.,

d) – 1 (un) an închisoare aplicată inculpatului A. prin Sentința penală nr. 461 din 5 decembrie 2014 a Judecătoriei Piatra Neamț (definitivă, prin neapelare, la data de 6 ianuarie 2015) pentru care s-a dispus revocarea, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an și 6 luni închisoare la care se adaugă sporul obligatoriu de 1/3 din totalul celorlalte pedepse cu închisoarea, de 1 (un) an închisoare, pedeapsa rezultantă fiind de 2 ani și 6 luni închisoare.

Va deduce măsura reținerii din data de 13 decembrie 2017, arestului preventiv de la 14 decembrie 2017 la 20 februarie 2019 și în continuare detenția la zi.

Va menține restul dispozițiilor deciziei penale apelate care nu contravin prezentei.

Sursa informației: www.scj.ro.