Infracţiunile de fraudă la scară deosebit de largă şi spălare de bani. Cooperarea judiciară internaţională în materie penală. Contestație respinsă ca nefondată (L. nr. 302/2004, L. nr. 656/2002, NCP, NCPP)

2 iul. 2019
Vizualizari: 568
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Dec. ÎCCJ (SP) nr. 450/2018

L. nr. 302/2004: art. 19 alin. (1) lit. a), art. 20 alin. (1) lit. b), art. 36; L. nr. 656/2002: art. 29; NCP: art. 183, art. 244, art. 262 alin. (1), art. 327 alin. (1), (2); NCPP: art. 275 alin. (2) și (6), art. 425^1 alin. (7) pct. 1 lit. b)

Înalta Curte apreciază că sunt îndeplinite toate condițiile legale pentru admiterea cererii și extrădarea persoanei solicitate.

1. În primul rând, se constată îndeplinite condițiile de formă, potrivit art. 36 din Legea nr. 302/2004, republicată, privind cooperarea judiciară internațională în materie penală cererea de extrădare fiind formulată în scris de autoritatea competentă a statului solicitant, în sprijinul cererii prezentându-se copii ale mandatului de arestare, ale rechizitoriului, precum și a altor acte de procedură efectuate în cauza penală în care este cercetată persoana extrădabilă, documentele fiind depuse și însoțite de traducerile solicitate;

2. De asemenea, s-a înaintat o expunere a faptelor pentru care se cere extrădarea, indicându-se data și locul săvârșirii acestora, calificarea juridică, referiri la dispozițiile legale aplicabile.

3. A fost atașată și o copie a dispozițiilor legale aplicabile.

Astfel, cererea de extrădare în privința persoanei solicitate A. are la bază sentința nr. 10143 a Tribunalului din Shchelkovo, pentru săvârșirea infracțiunilor de fraudă la scară deosebit de largă și spălare de bani, prevăzute de sec. 4 art. 159, sec. 2 art. 174. 1 din C. pen. rus, prin care a fost condamnat la pedeapsa de 5 ani închisoare.

În fapt, s-a reținut că, în perioada 15.01.2009 – 31.03.2009, subiectul, prin înșelăciune și trădarea încrederii, profitând de funcția oficială avută, a comis o fraudă de proporții deosebit de mari. În data de 30.03.2009, în calitate de director al întreprinderii B., folosind corespondența pe e-mail, a încheiat un contract cu societatea „C.”. Conform contractului menționat anterior, subiectul trebuia să organizeze transportul aerian de mărfuri pe cheltuiala societății „C.” pe ruta rusia, orașul Sankt Petersburg (Pulkovo) – China, orașul D.. Subiectul a primit 573.360 USD de la „C.” ca plată anticipată. Subiectul și-a însușit fraudulos banii menționați dar nu și-a îndeplinit obligațiile, și anume nu a organizat expedierea mărfii. După care, subiectul a efectuat operațiuni financiare cu banii menționați pentru a îi legaliza.

În drept, faptele pentru care a fost condamnată persoana solicitată A. constituie infracțiunile de fraudă la scară deosebit de largă și spălare de bani, prevăzute de sec. 4 art. 159, sec. 2 art. 174. 1 din C. pen. rus.

Faptele reținute în sarcina lui A. au corespondent în legislația penală română, fiind incriminate prin dispozițiile art. 244 rap.la art. 183 C. pen., respectiv de art. 29 din Legea nr. 656/2002.

4. În altă ordine de idei, se constată că între România și Federația Rusă se aplică dispozițiile Convenției europene de extrădare, încheiată la Paris la 13.12.1957, precum și precum și ale Tratatului încheiat între R.P.Română și URSS privind acordarea asistenței juridice în cauzele civile, familiale și penale; ambele sunt preluate de Federația Rusă, în urma căderii URSS, nefiind fondate criticile apărării sub acest aspect.

5. Persoana solicitată este cercetată pentru săvârșirea unor infracțiuni, fiind îndeplinite dispozițiile prevăzute de art. 18 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, potrivit cărora „pot fi extrădate din România, în condițiile prezentei legi, la cererea unui stat străin, persoanele aflate pe teritoriul său care sunt urmărite penal sau sunt trimise în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni (…)”, nefiind aplicabile dispozițiile art. 19 din aceeași lege, potrivit cărora nu pot fi extrădați din România:

a) cetățenii romani, dacă nu sunt întrunite condițiile prevăzute la art. 20;

b) solicitanții de azil, beneficiarii statutului de refugiat sau ai protecției subsidiare în România, în cazurile în care extrădarea ar avea loc în țara de origine sau în orice alt stat în care viața ori libertatea acestora ar fi pusă în pericol sau în care ar fi supuși la tortură, tratamente inumane și degradante;

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

c) persoanele străine care se bucură în România de imunitate de jurisdicție, în condițiile și în limitele stabilite prin convenții sau prin alte înțelegeri internaționale;

d) persoanele străine citate din străinătate în vederea audierii ca suspecți, persoane vătămate, părți, martori sau experți ori interpreți în fața unei autorități judiciare române solicitante, în limitele imunităților conferite prin convenție internațională.

Cu privire la susținerile apărării referitoare la dubiul privind identitatea persoanei solicitate, aceasta având cetățenia română astfel încât ar fi îndeplinite condițiile art. 19 alin. (1) lit. a) din Legea 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, instanța de control judiciar constată că, în mod corect, instanța fondului a reținut că dispozițiile legale anterior menționate nu sunt aplicabile speței de față.

În acest sens, se reține că persoana solicitată s-a prezentat sub identitatea de E., arătând că are cetățenie română și moldoveană, însă, toate acestea fac obiectul unui proces penal în curs, persoana solicitată fiind trimisă în judecată pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 327 alin. (1), (2) C. pen., art. 52 alin. (2) rap.la art. 321 C. pen., precum și art. 262 alin. (1) C. pen.

Astfel, fără a încălca prezumția de nevinovăție de care se bucură inculpatul E. și fără ca instanța care a fost investită cu judecarea cauzei penale nr. 36818/299/2017, respectiv Judecătoria Sector 1 București, să țină seama în soluția pe care o va pronunța decât de actele administrate de aceasta în scopul aflării adevărului, Înalta Curte, în acord cu instanța fondului, consideră că există suficiente date din care să rezulte că persoana prezentată este A., persoana vizată de cererea de extrădare în speță.

În acest sens, pe lângă datele prezentate de judecătorul fondului, suplimentar, instanța constată că persoana extrădabilă prezentată astăzi în sala de judecată nu poate vorbi deloc limba română, deși, conform art. 8 lit. f) din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, cetățenia română se poate acorda, la cerere, persoanei fără cetățenie sau cetățeanului străin, dacă cunoaște limba română și posedă noțiuni elementare de cultură și civilizație românească, în măsură suficientă pentru a se integra în viața socială.

6. Potrivit art. 20 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 302/2004 (republicată), cetățenii români pot fi extrădați din România în baza convențiilor internaționale multilaterale la care aceasta este parte și pe bază de reciprocitate, dacă persoana extrădabilă are și cetățenia statului solicitant. Cum în speță nu există date din care să rezulte că persoana extrădabilă A. ar fi pierdut cetățenia rusă, rezultă că, față de acesta, se poate dispune extrădarea către Federația Rusă, chiar dacă actele ce atestă dobândirea cetățeniei române nu au fost anulate de instanța judecătorească, făcând obiectul unei proceduri în curs. Mai mult, în toate cazurile cetățenii români pot fi extrădați, potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 (republicată), în baza dispozițiilor tratatelor bilaterale și pe bază de reciprocitate.

7. De asemenea, nu sunt incidente nici motivele obligatorii de refuz al extrădării prevăzute de art. 21 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată și nici motivele opționale de refuz prevăzute de art. 22 din aceeași lege.

Astfel, nu există niciun impediment pentru refuzul cererii de extrădare formulate de către autoritățile ruse și, de asemenea, statul rus a oferit garanții privind asigurarea dreptului la un proces echitabil, iar contestatorul nu a dovedit în niciun fel că situația sa concretă ar duce la o nerespectare a garanțiilor dreptului la un proces echitabil, susținerile acestuia privind lipsa de onestitate a autorităților ruse în procedurile judiciare cu privire la prezența sa la judecată fiind, așa cum a arătat și instanța fondului, rezultatul unei simple erori materiale, în cuprinsul hotărârii care a generat cererea de extrădare, persoana solicitată fiind privită ca o persoană judecată în lipsă.

7. Este îndeplinită și condiția dublei incriminări, prevăzută de art. 24 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, deoarece faptele pentru care este cercetată persoana solicitată au corespondent în legislația penală română.

8. Este îndeplinită și condiția referitoare la gravitatea pedepsei, fiind incidente dispozițiile art. 26 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, potrivit cărora extrădarea este acordată de România, în vederea urmăririi penale sau a judecății, pentru fapte a căror săvârșire atrage potrivit legislației statului solicitant și legii române o pedeapsă privativă de libertate de cel puțin un an, iar în vederea executării unei pedepse, numai dacă aceasta este de cel puțin 4 luni.

9. Nu există motive pentru a considera că persoana extrădabilă va fi judecată în Federația Rusă de o instanță de judecată care nu asigură garanțiile fundamentale de procedură și de protecție a drepturilor la apărare.

Astfel, s-a constatat că extrădarea nu este solicitată în scopul urmăririi sau pedepsirii persoanei extrădabile A. pe motive de rasă, religie, sex, naționalitate, limbă, opinii politice sau ideologice ori de apartenență la un anumit grup social, precum și că nu se referă la o infracțiune de natură politică sau la o infracțiune conexă unei infracțiuni politice ori la o infracțiune militară care nu constituie infracțiune de drept comun, autoritățile ruse oferind de altfel garanții în acest sens.

Totodată, în cuprinsul cererii de extrădare, autoritățile ruse au oferit garanții și că persoana extrădabilă nu va fi supusă la torturi, pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante.

De asemenea, s-a precizat că persoana extrădabilă beneficiază de dreptul la o nouă procedură de judecată, pentru garantarea dreptului său la apărare, potrivit art. 3 din al doilea Protocol adițional la Convenția Europeană de Extrădare încheiată la 13.12.1957.

10. Pe de altă parte, nu sunt incidente dispozițiile referitoare la prescripția răspunderii penale, termenul de prescripție al răspunderii penale nu este împlinit, nici potrivit legislației statului solicitant și nici al legislației române (art. 33 din lege), autoritățile ruse precizând în mod expres că nu s-a împlinit termenul de prescripție în privința persoanei extrădabile, precum și că acesta nu beneficiază de imunitate.

În consecință, Înalta Curte constată că în cauză sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de dispozițiile art. 18, art. 19, art. 21, art. 22, art. 24 și art. 26 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, precum și cele prevăzute de art. 36-46 din același act normativ, ce reglementează procedura specială a extrădării din România, urmând a se amâna predarea către autoritățile ruse a persoanei solicitate A. până la soluționarea definitivă a cauzei ce face obiectul dosarului nr. x/2017 al Judecătoriei Sector 1 București, iar în caz de condamnare cu executarea în regim de detenție a pedepsei, până la punerea în libertate ca urmare a liberării condiționate sau până la executarea pedepsei la termen.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, cu opinie majoritară, în temeiul art. 425^1 alin. (7) pct. 1 lit. b) C. proc. pen. raportat la art. 53 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, va respinge, ca nefondată, contestația formulată de contestatorul persoană extrădabilă A. împotriva sentinței penale nr. 76/F din 2 mai 2018, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală.

În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatorul la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestator, în cuantum de 100 lei, precum și onorariul cuvenit interpretului de limbă rusă, vor rămâne în sarcina statului.

Sursa informației: www.scj.ro.

Infracțiunile de fraudă la scară deosebit de largă și spălare de bani. Cooperarea judiciară internațională în materie penală. Contestație respinsă ca nefondată (L. nr. 302/2004, L. nr. 656/2002, NCP, NCPP) was last modified: iunie 27th, 2019 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.