Infracțiuni sancţionate de legea statului emitent cu o pedeapsă privativă de libertate a cărei maxim este cel puţin 3 ani. Dreptul la predare între statele membre, fără verificarea îndeplinirii condiţiei dublei incriminări

• Legea nr. 129/2019: art. 49 alin. (1)
• Legea nr. 302/2004: art. 104 alin. (6)
• Legea nr. 302/2004: art. 109 alin. (1)
• Legea nr. 302/2004: art. 84
• Legea nr. 302/2004: art. 85
• Legea nr. 302/2004: art. 87
• Legea nr. 302/2004: art. 97
• Legea nr. 302/2004: art. 99
• NCP: art. 193 alin. (1) şi (2)
• NCP: art. 210 alin. (1)
• NCP: art. 213 alin. (1) şi (2)
• NCP: art. 367 alin. (1)
• NCPP: art. 275 alin. (2) și (6)
• NCPP: art. 425^1 alin. (7) pct. 1 lit. b)

Prin Sentința penală nr. 34 din data de 23 martie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția penală, și pentru cauze cu minori, și de familie, în Dosarul nr. x/2022, în baza art. 104 alin. (6), (7) și 10 raportat la art. 109 din Legea nr. 302/2004, republicată și văzând dispozițiile mandatului european de arestare nr. x (Nr. parchet) – x (Nr. instrucție), emis la data de 10.03.2022, de către autoritățile judiciare din Franța, respectiv de Adjunctul Procurorului Republicii de pe lângă Tribunalul Judiciar din Marsilia, s-a dispus arestarea, în vederea predării, a persoanei solicitate A., pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 23.03.2022 și până la data de 21.04.2022, inclusiv și predarea acestei persoane autorității judiciare emitente.

În baza art. 104 alin. (13) din Legea nr. 302/2004, republicată, s-a dispus emiterea mandatului de arestare în vederea predării.

(I.C.C.J., s. pen., decizia nr. 212 din 31 martie 2022)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Examinând contestația formulată, Înalta Curte constată că aceasta nu este fondată, pentru următoarele considerente:

Din analiza actelor și lucrărilor dosarului rezultă că autoritățile judiciare franceze, respectiv Adjunctul Procurorului Republicii de pe lângă Tribunalul Judiciar din Marsilia, au emis, la data de 10.03.2022, un mandat european de arestare, cu nr. x (Nr. parchet) – x (Nr. instrucție), pe numele persoanei solicitate A., în vederea predării sale, pentru efectuarea urmăririi penale, sub aspectul comiterii a 5 infracțiuni, respectiv:

1) „proxenetism agravat comis în grup infracțional organizat”, prev. și ped. de art. 225-8, 225-7, 225-5, 132-71, 225-20, 225-21, 225-24, 225-25, 131-26-2 din C. pen. francez;

2) „participare la o asociere de răufăcători în vederea pregătirii unei crime”, prev. și ped. de art. 450-1 alin. (1) și (2), 450-3, 450-5 din C. pen. francez;

3) „trafic de persoane comis în grup infracțional organizat”, prev. și ped. de art. 225-4-3, 225-4-1, 132-71, 225-21, 225-24, 225-25, 131-26-2 din C. pen. francez;

4) „spălare de bani agravată”, prev. și ped. de art. 324-2, 324-1 alin. (2), (32)4-1-1, 132-71, 324-2 alin. (1), (32)4-3, 324-7, 324-8 din C. pen. francez;

5) „violență asupra unei persoane care practică prostituția, care a antrenat o incapacitate temporară de lucru care nu a depășit 8 zile”, prev. și ped. de art. 223-13 alin. (1), (22)2-44, 222-45, 222-47 alin. (1) din C. pen. francez.

Potrivit dispozițiilor art. 84 din Legea nr. 302/2004, mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită arestarea și predarea, de către un alt stat membru, a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecății sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranță privative de libertate.

Alineatul 2 al aceluiași text statuează că „mandatul european de arestare se execută pe baza principiului recunoașterii și încrederii reciproce, în conformitate cu dispozițiile Deciziei-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002”.

De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 109 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, cu ocazia pronunțării asupra executării mandatului european de arestare, instanța ține seama de toate împrejurările cauzei și de necesitatea executării mandatului european de arestare.

Din ansamblul dispozițiilor legale cuprinse în legea specială – art. 85 și următoarele din Legea nr. 302/2004, care reglementează executarea unui mandat european de arestare, rezultă că rolul instanței române în această procedură se rezumă la verificarea condițiilor de formă ale mandatului, la soluționarea eventualelor obiecții privind identitatea persoanei solicitate, precum și la analiza motivelor de refuz al predării pe care aceasta le invocă.

Conținutul și forma mandatului european de arestare sunt prevăzute în art. 87 din Legea nr. 302/2004 republicată, mandatul european de arestare trebuind să conțină, pe lângă celelalte elemente stipulate în mod expres, și indicarea existenței unei hotărâri judecătorești definitive, a unui mandat de arestare preventivă sau a oricărei alte hotărâri judecătorești având același efect, care se încadrează în dispozițiile art. 89 și art. 97 din prezenta lege.

Învestit cu executarea unui mandat european de arestare, judecătorul hotărăște asupra arestării și predării persoanei solicitate, după ce, în prealabil, a verificat condițiile referitoare la emiterea mandatului, identificarea persoanei solicitate, existența dublei incriminări a faptelor penale ce se impută acesteia sau a situațiilor ce se constituie în motive de refuz la predare.

În acest fel se pune în practică principiul recunoașterii și încrederii reciproce, ce stă la baza executării, de către instanța română, a mandatului european de arestare emis de autoritatea judiciară străină competentă.

În cauza supusă analizei, Înalta Curte constată că în mod corect s-a reținut a fi îndeplinite condițiile de fond și formă ale mandatului european de arestare, astfel cum sunt prevăzute de dispozițiile legale.

Astfel, mandatul european de arestare a fost emis de către o autoritate judiciară competentă dintr-un stat membru al Uniunii Europene, care a transpus în legislația internă Decizia-cadru nr. 2002/584/JAI/13.06.2002 a Consiliului, decizia judiciară fiind luată în scopul efectuării urmăririi penale față de persoana solicitată A., sub aspectul săvârșirii celor 5 infracțiuni menționate anterior, pentru care pedeapsa maximă prevăzută de lege este de 20, 10, 20, 10 și, respectiv, 3 ani închisoare.

O parte dintre infracțiunile pentru care este cercetată persoana solicitată fac parte din lista celor prevăzute de art. 97 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 (la pct. 1, 3, 9), care, dacă sunt sancționate de legea statului emitent cu o pedeapsă privativă de libertate al cărei maxim este cel puțin 3 ani, dau dreptul la predare între statele membre, fără a mai fi supuse verificării îndeplinirii condiției dublei incriminări.

Totodată, infracțiunile pentru care este cercetată persoana solicitată și a fost emis mandatul european de arestare au corespondență în legea penală română, și anume infracțiunile de: 1) proxenetism, prev. de art. 213 alin. (1) și (2) C. pen. 2) constituirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. 3) trafic de persoane, prev. de art. 210 alin. (1) C. pen. 4) spălarea banilor, prev. de art. 49 alin. (1) din Legea nr. 129/2019; 5) lovire sau alte violențe, prev. de art. 193 alin. (1) și (2) C. pen.

În baza mandatului european de arestare emis de autoritățile judiciare franceze, persoana solicitată A. a fost reținută pentru 24 de ore, începând din data de 22 martie 2022.

Persoana solicitată a arătat că nu este de acord cu predarea, făcând obiecțiuni cu privire la identitatea sa, sens în care a învederat că nu este persoana din fotografia atașată la dosarului, transmisă de către autoritățile franceze.

În acest context, s-a solicitat instanței de fond administrarea unor mijloace de probă, care, în opinia apărării, ar fi fost apte a conduce la stabilirea, cu certitudine, a identității persoanei solicitate.

Înalta Curte reține, însă, că nu se justifică efectuarea unui astfel de demers, neclaritățile invocate de apărare, sub aspectul identității persoanei solicitate (determinate de lipsa unor elemente de identificare suficiente, dar și de atașarea la dosar, din eroare, a fotografiei altei persoane), fiind pe deplin lămurite, respectiva fotografie fiind înlăturată, ca urmare a împrejurării că Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești a comunicat instanței de fond că, din eroare, Biroul Sirene Franța a atașat o altă fotografie, aparținând unui cetățean francez, nemaifiind necesar a se efectua verificări suplimentare sub acest aspect. Totodată, se reține că datele de identificare ale contestatorului se regăsesc la filele x din raportul întocmit de Europol, aflat la dosar, din care rezultă că persoana solicitată este A.

Nici criticile aduse mandatului european de arestare, în sensul că, în cuprinsul acestuia, nu se arată în mod explicit motivul pentru care este solicitată persoana, respectiv pentru judecată sau pentru efectuarea urmăririi penale, nu pot fi primite de către Înalta Curte, din analiza acestui mandat și din descrierea faptelor rezultând, fără echivoc, că autoritățile judiciare franceze au pornit o anchetă preliminară, fiind informate, la data de 9 martie 2020, că mai multe persoane conduceau o vastă rețea de prostituate, originare din România, ce acționa pe teritoriul Francez, în orașele Marsilia, Cannes, Nisa și Montpellier, precum și în România, cauza aflându-se, așadar, în faza urmăririi penale.

Cât privește celelalte condiții prevăzute de lege pentru executarea mandatului european de arestare, Înalta Curte, în acord cu instanța de fond, constată că acestea sunt îndeplinite, nefiind incident niciun motiv de refuz al executării, obligatoriu sau facultativ, dintre cele prevăzute de art. 99 din Legea nr. 302/2004.

Prin urmare, hotărârea atacată, de predare a persoanei solicitate A. către autoritățile judiciare din Franța, cu respectarea drepturilor conferite de regula specialității, a fost pronunțată cu respectarea dispozițiilor legale incidente în materie.

Pe de altă parte, se constată că, în speța dedusă judecății, soluția dispusă de instanța de fond cu privire la arestarea persoanei solicitate, pe o durată de 30 de zile, este legală și temeinică, prin raportare la dispozițiile art. 104 alin. (6) din Legea nr. 302/2004 (potrivit cărora, dacă nu este incident vreunul dintre motivele de refuz al executării prevăzute la art. 99, judecătorul se poate pronunța prin sentință, potrivit art. 109, deopotrivă asupra arestării și predării persoanei solicitate), măsura fiind necesară, așadar, în scopul predării persoanei solicitate către autoritățile judiciare franceze, respectiv pentru buna desfășurare a procedurii de executare a mandatului european de arestare, luarea unei alte măsuri preventive, în actualul stadiu procesual al cauzei, nefiind posibilă.

Pentru considerentele expuse, constatând că Sentința penală nr. 34 din data de 23 martie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția penală, și pentru cauze cu minori, și de familie, în Dosarul nr. x/2022, este temeinică și legală, Înalta Curte, în conformitate cu dispozițiile art. 425^1 alin. (7) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana solicitată A. împotriva acesteia.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., contestatorul persoană solicitată va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform dispozitivului.

În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană solicitată, până la prezentarea apărătorului ales, în cuantum de 253 RON, va rămâne în sarcina statului.

Sursa informației: www.scj.ro.