Infracțiuni motivate de ură. Aspecte teoretice și practice
Universuljuridic.ro PREMIUM
Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.
Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.
Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!
Introducere
Infracțiunile motivate de intoleranță față de anumite grupuri din societate pot divide societatea și, în consecință, ne vom confrunta cu violențe cu impact nu numai asupra victimei, dar și a grupului cu care victima se identifică. Astfel, mesajul este transmis nu doar victimei, ci și comunității din care aceasta face parte, aceste infracțiuni fiind denumite infracțiuni simbolice[1]. Cu toate acestea, legile privind infracțiunile motivate de ură trebuie să se aplice nu numai infracțiunilor împotriva persoanei, ci și infracțiunilor împotriva bunurilor asociate cu persoanele care au în comun acea caracteristică.
Infracțiunile motivate de ură se diferențiază prin mobilul autorului care face ca infracțiunea să aibă un grad mare de pericol social, mobil care uneori nu este cercetat, și din cauza faptului că acesta nu este relevant pentru a dovedi elementele constitutive ale infracțiunii. Altfel spus, autorul a ales victima din cauza unei caracteristici protejate. În consecință, acest tip de infracțiuni trebuie cercetate cu mare atenție și din cauza faptului că victima poate suferi un prejudiciu psihologic grav și se simte mai vulnerabilă întrucât nu își poate schimba această particularitate.
Legile privind infracțiunile motivate de ură nu trebuie să protejeze un grup împotriva altuia. De exemplu, o infracțiune motivată de ură privind rasa unei persoane are în vedere rasa ca o caracteristică, ea nu specifică o anumită rasă, astfel victima poate aparține oricărei rase, inclusiv celei majoritare.
Organele de cercetare penală trebuie să strângă probe referitoare la motivația autorului, ceea ce necesită multă muncă, ca de exemplu discuții cu prietenii, vecinii, colegii autorului, mandate de percheziție la locuința acestuia, solicitări de la furnizorii de servicii de internet, supravegherea pentru a se constata dacă autorul este membru sau are asocieri cu grupuri care săvârșesc infracțiuni motivate de ură, iar aplicarea unei pedepse mai mari pentru o infracțiune motivată de ură este ultima etapă dintr-o serie lungă de evenimente[2].
Prevederi legale în materie. Aspecte teoretice și practice
1. Art. 369 Cod penal (în continuare C.pen.);
2. Art. 15 din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare[3];
3. Art. 77 lit. h) C.pen.;
4. Art. 113 alin. (2) din Codul de procedură penală (în continuare C.pr.pen.)[4], art. 111 alin. (9) C.pr.pen., art. 113 alin. (4) C.pr.pen.;
5. Ordinul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nr. 184/30 octombrie 2020 pentru aprobarea metodologiei de investigare a infracțiunilor motivate de ură[5].
1. Art. 369 C.pen. prevedea că incitarea publicului, prin orice mijloace, la ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dar a fost modificat prin Legea nr. 170/2022 din 03.06.2022[6]. Astfel, incitarea publicului, prin orice mijloace, la violență, ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane sau împotriva unei persoane pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie de persoane definită pe criterii de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie ori apartenență politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecție HIV/SIDA, considerate de făptuitor drept cauze ale inferiorității unei persoane în raport cu celelalte, se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda[7].
În Decizia-cadru 2008/913/JAI a Consiliului privind combaterea anumitor forme ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal, termenul de ură este înțeles ca referindu-se la ura pe motiv de rasă, de culoare, de religie, de descendență sau de origine națională sau etnică (preambul pct. 9), însă nu împiedică statele să extindă domeniul protecției împotriva unui grup de persoane definit prin referire la alte criterii, cum ar fi statutul social sau convingerile politice (preambul pct. 10).
Incitarea la ură, violență sau discriminare[8] trebuie să fie adresată publicului, prin public[9] înțelegându-se un număr nedeterminat de persoane pentru că, dacă se adresează unei persoane determinate, este o instigare individuală, singulară sau plurală, ca formă a participației.[10] A incita înseamnă a îndemna, a provoca, a stârni verbal, în scris, prin gesturi, simboluri, direct sau prin mass-media, online, în scrisori private. De asemenea, rețeaua de socializare Facebook este considerată spațiu public[11].
Se observă că elementele de tipicitate nu vizau acțiunea împotriva unei persoane. Mai mult, proiectul de modificare al art. 369 C.pen.[12] a fost declarat neconstituțional prin Decizia Curții Constituționale a României nr. 561/2021[13], cu motivarea că lipsesc categoriilor de temeiuri care pot genera ura și discriminarea din elementul material și reglementarea în sfera ilicitului penal a oricăror manifestări de discriminare, precum și faptul că lipsa unor circumstanțieri cu privire la elementul material și urmarea imediată face dificilă și, uneori, imposibilă delimitarea răspunderii penale de răspunderea contravențională.
Obiectul juridic special îl constituie relațiile sociale privind conviețuirea bazată pe respect reciproc între membrii societății, care pot fi afectate de discriminare și ură[14]. Infracțiunea nu are obiect material.
Subiectul pasiv este statul, comunitatea respectivă și persoana care aparține sau se presupune că aparține acestei comunități.
Elementul material al infracțiunii este acțiunea de incitare (provocarea, determinarea, ațâțarea) a publicului, prin orice mijloace, la ură (sentiment puternic de ostilitate, atitudine dușmănoasă), violență, discriminare (încălcarea principiului egalității de tratament).
Motivul discriminării sau urii este apartenența reală sau presupusă la o comunitate de persoane definită pe criterii prevăzute de art. 369 C.pen.
Urmarea imediată este provocarea, determinarea, ațâțarea de natură a crea sau a amplifica sentimentele publicului de adversitate și intoleranță, starea de pericol pentru valorile protejate fiind prezumată de legiuitor.
Aplicație practică: Decizia nr. 397/A din 21.04.2022 a Curții de Apel Pitești[15]
Prin sentința nr. 669 din 29 aprilie 2021 a fost condamnat inculpatul M.D. la pedeapsa amenzii în cuantum de 15.000 lei pentru fapta prev. de art. 369 C.pen. De asemenea, a fost obligat YouTube să retragă videoclipul Dani Mocanu-Curwa, precum și toate videoclipurile conexe.
S-a reținut că, la data de 27.04.2019, inculpatul a încărcat pe platforma YouTube un videoclip prin care a instigat, în perioada 27.04.2019-11.11.2019, publicul larg la ură și discriminare împotriva femeilor în raport cu bărbatul, precum și la ură față de acest gen. Inculpatul caracterizează femeia ca o ființă inferioară bărbatului, care nu are voie să gândească (,,să nu o lași să gândească, să-i pui stop la idei”), comparând-o cu un câine care trebuie ținut în lesă și care trebuie să fie dresat în a-și asculta stăpânul (să nu îi dai valoare ca la un câine) sau cu un autoturism lovit al cărui kilometraj trebuie dat înapoi (cu referire la limbajul vulgar folosit pentru descrierea unor femei considerate a avea moravuri ușoare – cu mulți km la bord). De asemenea, pentru ca mesajul să fie clar în videoclip, apare o femeie ținută sau târâtă în lesă de către inculpat, stând în genunchi, lovită cu piciorul în partea posterioară a corpului, bruscată, fapt ce instigă și la violență împotriva acesteia.
Instanța a reținut că inculpatul instigă publicul să disprețuiască femeile, iar impactul mesajului la ură și discriminare pe care melodia îl transmite s-a putut observa și din comentariile publice la videoclip, care susțin mesajul transmis și continuă, la rândul lor, propagarea mesajului de ură și discriminare față de femei[16]. Mai mult, conștientizarea și asumarea de către inculpat a mesajului din melodie a reieșit și din răspunsurile pe care le-a oferit la un comentariu: ,,Eu nu spun că nu trebuie să iubești femeia! Ba din contră. Dar în condițiile în care femeia își ia coarne, te rog, ascultă sfatul meu. Scoate câteva milioane, cumpără o drujbă și taie-i coarnele la nebună”.
Instanța a reținut că videoclipul depășește libertatea de exprimare prev. de art. 10 CEDO; libertatea de exprimare nu este un drept absolut[17]. Așadar, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, pentru a fi acceptată o ingerință în dreptul de exprimare, aceasta trebuie să fie prevăzută de lege, să urmărească un scop legitim, să fie necesară într-o societate democratică și să fie proporțională cu scopul urmărit. Cu atât mai mult ingerința statului în libertatea de exprimare este necesară raportat la societatea românească, unde actele de violență împotriva femeilor sunt frecvente. Deși s-a invocat că melodia reprezintă un act artistic, în speță, prin conținutul său, actul artistic incită la discriminare față de o categorie de persoane, respectiv față de femei în general.
Sentința nr. 723/2021 din 10.11.2021 a Judecătoriei Miercurea Ciuc[18]
Cei trei inculpați au fost condamnați la pedeapsa închisorii cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pentru săvârșirea infracțiunii de incitare la ură sau discriminare, prevăzută și pedepsită de art. 369 C.pen., și pentru săvârșirea infracțiunii de instigare publică, prevăzută și pedepsită de art. 368 alin. (1) C.pen.
În fapt, se arată că, în cursul lunii mai 2019, inculpații au postat, prin intermediul rețelei de socializare Facebook, mesaje care instigau la comiterea unor infracțiuni cu violență și care creau o atmosferă de intimidare, ostilă, degradantă și umilitoare împotriva populației de etnie și naționalitate maghiară ce domiciliază în Transilvania. Astfel, cu titlu exemplificativ, redăm conținutul mesajelor: „Cea mai bună idee să ne strângem cât mai mulți și să mergem să îi omorâm *** în rasa lor. Hai să ne organizăm puțin.”; „Afară cu ungurii din România!!!”; ,,Hai să ne strângem și să mergem acolo!!! Cine are curaj să îi căutăm?”, „Să îl iau prin surprindere la mine în țară? Unde îi sta picioarele îi va sta și capul”.
Instanța a motivat că acest comportament, manifestat în mod public, are ca scop și vizează crearea unei atmosfere de intimidare, ostile (prin incitarea la violențe)[19], degradante și umilitoare (prin cuvintele jignitoare și obscene folosite), dar și de instigare la ură împotriva populației de etnie și naționalitate maghiară. Mesajele sunt cu atât mai puternice și periculoase cu cât se observă că cele propagate de cei trei inculpați au beneficiat de o largă susținere printre membrii grupului.
2. Art. 15 din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare prevede următoarele: constituie contravenție, dacă fapta nu intră sub incidența legii penale, orice comportament manifestat în public, având caracter de propagandă naționalist-șovină, de instigare la ură rasială sau națională, ori acel comportament care are ca scop sau vizează atingerea demnității ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptat împotriva unei persoane, unui grup de persoane sau unei comunități și legat de apartenența acestora la o anumită rasă, naționalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală a acestuia[20]. Pentru ca o faptă să fie calificată drept faptă de discriminare, trebuie să îndeplinească cumulativ mai multe condiții, respectiv existența unui tratament diferențiat aplicat în situații analoage sau omiterea de a trata în mod diferit situații diferite, necomparabile, existența unui criteriu de discriminare conform art. 2 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000, tratamentul să aibă drept scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a unui drept recunoscut de lege.
Aplicație practică: Hotărârea nr. 430/2022 din 13.07.2022 a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării[21]
Partea reclamată, în calitate de medic psihoterapeut, a participat la o emisiune intitulată „Cauzele spirituale ale autismului”, prezentând mai multe opinii la adresa copiilor care sunt diagnosticați cu autism. Afirmațiile sunt următoarele: „este un fel de animăluț”, cu o conștiință „inferioară chiar (n.n. decât) a unui câine”, „(…) să fie instituționalizați, pentru că un om simplu nu are cum să se ocupe de așa ceva”, „(…) nu au nici conștiință, reprezentată de îngerul păzitor și nici suflet că pot fi periculoși pentru că un autist veritabil este posedat, nu are legătură cu divinitatea, centrii lui sunt îndreptați către întuneric, sinele lui poate să fie undeva adânc în iad”.
În motivare, Consiliul a arătat că libertatea de exprimare nu este nelimitată, iar libertatea fiecărui individ își găsește limita în punctul în care începe libertatea celuilalt. Or, în speța de față, exprimarea reclamatului este în mod gratuit jignitoare, instigatoare la ură și nu corespunde adevărului. Mesajul reclamatului nu este unul despre fapte, ci cuprinde judecăți de valoare care depășesc limitele admise prin prisma manierei provocatoare de caracterizare a persoanelor diagnosticate cu autism.
În mesajul său, reclamatul caracterizează persoanele diagnosticate cu autism, în special copiii, într-un mod tendențios, degradant, umilitor, aceștia fiind comparați cu animalele, sau inducând ideea că aceștia nu pot fi îngrijiți decât în centre specializate, instituționalizate. Consiliul a admis că dezbaterea despre acest subiect este pertinentă și justificată, dar trebuie să se bazeze pe studii reale, nu pe unele tenebroase, care nu au o nicio bază medicală susținută. Prin caracterizarea copiilor diagnosticați cu tulburări din spectru autist ca fiind „posedați”, comparați cu animalele, partea reclamată stigmatizează, folosind termeni profund jignitori. Chiar dacă pe aceste etichetări subiective le calificăm ca fiind judecăți de valoare, autorul mesajului știa sau cel puțin ar fi trebuit să știe, ar fi trebuit să fie conștient că afirmațiile sale sunt capabile să suscite indignarea justificată a altor persoane.
În concluzie, fapta se încadrează în art. 30 alin. (7) din Constituția României, respectiv art. 15 din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare și se constată existența unui tratament diferențiat, discriminatoriu, pe criteriul handicapului, conform art. 2 alin. (1) și art. 15 din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000, fiind aplicată reclamatei amendă contravențională în valoare de 5.000 lei.
* Este extras din Revista Pro Lege nr. 2 /2023, editată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
[1] Hate crimes: infracțiuni săvârșite din ură față de o minoritate în mod obișnuit și istoric discriminată într-o anumită societate sau față de o persoană ce aparține acestei minorități.
[2] Legi privind infracțiunile motivate de ură: Ghid Practic. Versiunea originală a acestui document a fost publicată de Oficiul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului din cadrul OSCE, în anul 2009, Traducerea în limba română a fost realizată și publicată de Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești.
[3] Republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 166 din 7 martie 2014, cu modificările și completările ulterioare.
[4] Art. 113 alin. (2) C.pr.pen. reglementează prezumția de vulnerabilitate a victimelor infracțiunilor comise din ură, afectate de o infracțiune din cauza prejudecăților sau din motive de discriminare care ar putea avea legătură cu caracteristicilor lor personale.
[5] Nepublicat.
[6] Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 548 din 6 iunie 2022.
[7] A fost transpus art. 1 alin. (1) lit. a) din Decizia-cadru 2008/913/JAI a Consiliului din 28 noiembrie 2008 privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 328 din 6 decembrie 2008.
[8] Infracțiunea de instigare la discriminare, art. 317 din Codul penal din 1968, introdusă prin Legea nr. 278/4.07.2006 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 601 din 12 iulie 2006), care a înlocuit infracțiunea de ”propagandă naționalist-șovină”.
[9] „Publicul” definit de art. 184 din Codul penal sau „publicul” în sensul de adunare, reuniune de mai multe persoane? Instanța a pronunțat o hotărârea de achitare conform art. 16 alin. (1) lit. a) C.pr.pen. – fapta nu există –, întrucât a stabilit că infracțiunea nu a fost comisă în public, mesajul fiind scris în piața publică, pe un zid, în timpul nopții, fără nicio persoană prezentă.
[10] G. Bodoroncea, V. Cioclei, I. Kuglay ș.a., Codul penal, Comentariu pe articole, Ediția 3, Editura C.H. Beck, București, 2020, p. 1718.
[11] A se vedea Înalta Curte de Casație și Justiție, dec. nr. 4546/2014 din 27.11.2014, disponibilă la adresa http://www.scj.ro/1093/Detaliijurisprudenta?customQuery%5B0%5D.Key=id&customQuery%5B0%5D.Value=131400#highlight=##.
Fapta constând în sloganul postat pe pagina rețelei de socializare îndeplinește exigența juridică privind „caracterul public” întrucât, pe de o parte, mesajul a fost postat pe o rețea de socializare care prin natura sa este destinată accesului public/oricărui utilizator (utilizator existent – eventual „prieten”, utilizator nou – potențial „prieten” sau utilizator „intermediat”), în fața unui anumit număr de persoane, și, pe de altă parte, mesajul a fost postat cu intenția parvenirii la cunoștința utilizatorilor publici ai paginii și, pe cale de deducție logică, categoriei protestatarilor (fapt ce rezultă neîndoielnic din adresarea mesajului ,,asta să înțeleagă protestatarii”). Postarea din 2012 ,,munca te eliberează – asta să înțeleagă protestatarii”, în contextul în care în țară aveau loc proteste ale persoanelor nemulțumite de situația politică și socială, reprezintă o lozincă afișată în Germania nazistă la intrările lagărelor de concentrare, ce a dus la crearea unei atmosfere ostile, ofensatoare la adresa protestatarilor. Persoana care a postat mesajul a fost sancționată contravențional de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării conf. art. 15 din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000.
[12] În proiectul de modificare, art. 369 C.pen. prevedea că incitarea publicului prin orice mijloace la violență, ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane sau împotriva unei persoane pe motiv că face parte dintr-o categorie de persoane se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă.
[13] Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1076 din 10 noiembrie 2021.
[14] V. Dobrinoiu, I. Pascu, M. A. Hotca, I. Chiș ș.a., Noul Cod penal comentat, Partea specială, Ediția a III-a, revăzută și adăugită, Editura Universul Juridic, București, 2016.
[15] Hotărârea nr. 397/2022 din 21.04.2022 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, ECLI: RO: CAPIT: 2022: 006.000397, cod RJ 6297e3dd4 (https://www.rejust.ro/juris/6297e3dd4).
[16] Redăm exemplificativ câteva comentarii: ,,Greșit, un câine valorează mai mult decât o femeie”, ,,Da, asta e calea de a trata femeile”, ,,Corect, toate sunt zdrențe”.
[17] Libertatea de exprimare poate suferi anumite limitări, restrângeri sau sancțiuni prevăzute de lege, în anumite condiții. Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, libertatea de expresie nu se aplică doar ideilor și informațiilor inofensive sau indiferente, ci și acelora care ofensează, șochează sau deranjează. Ca atare, orice restricționare, incriminare sau pedeapsă aplicată în sfera libertății de exprimare trebuie să fie proporțională cu scopul urmărit.
[18] Hotărârea nr. 723/2021 din 10.11.2021 pronunțată de Judecătoria Miercurea Ciuc, Cod ECLI ECLI: RO: JDCIU: 2021: 002., disponibilă pe site-ul http://www.rolii.ro/hotarari/618f2bd5e49009382100005b.
[19] Acțiunea de incitare implică o intensitate mult mai ridicată de îndemnare, instigare a publicului, rezultatul urmărit fiind unul imediat, iar nu îndepărtat în timp, ca perspectivă. În același sens, modalitatea alternativă a elementului material al contravenției presupune comportamente în public în scopul sau care vizează atingerea demnității ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptat împotriva unei persoane, unui grup de persoane sau unei comunități și legat de apartenența acestora la o anumită rasă, naționalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală a acestuia, fiind astfel o manifestare personală săvârșită în public, fără însă cu intenția ori cu scopul ca publicul să urmeze ori să adopte un astfel de comportament, elementul de departajare ținând fiind astfel de scop cât timp infracțiunea de incitare la ură sau discriminare, deși vizează elemente similare (caracteristici specifice unei anumite categorii de persoane) are ca scop și urmărește asumarea și însușirea (imediată) de către public a aceluiași comportament, ceea ce conferă faptei gravitate sporită prin atingerea gravă a valorilor sociale ocrotite și plasează fapta sub incidența legii penale.
[20] Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, denumit în continuare Consiliul, este autoritatea de stat în domeniul discriminării, autonomă, cu personalitate juridică, aflată sub control parlamentar și totodată garant al respectării și aplicării principiului nediscriminării, în conformitate cu legislația internă în vigoare și cu documentele internaționale la care România este parte.
[21] Disponibilă pe site-ul https://www.cncd.ro/wp-content/uploads/2022/11/Hotarare-430-2022.pdf (accesat la 8 mai 2023).
Opinii
Vă recomandăm:
