Infracțiuni de furt calificat și ultraj. Cerere de extrădare. Prescripția răspunderii penale. Contestație (NCP, NCPP)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Dec. ÎCCJ (SP) nr. 767/2017

NCP: art. 275 alin. (2) și (6), art. 228 alin. (1)-art. 229 alin. (1) lit. e), art. 257, art. 425^1 alin. (7) pct. 1 lit. b); NCPP: art. 414 alin. (2); Legea nr. 302/2004: art. 18-22, art. 24, art. 26, art. 33, art. 36-46, art. 53; Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii: art. 2 alin. (1)

Cu titlu prealabil, Înalta Curte constată formularea prezentei contestații a fi făcută în termenul legal prevăzut de lege.

Așa cum a susținut reprezentantul Ministerului Public, prezenta contestație a fost formulată de către apărătorul ales al contestatorului A., pe data de 14 august 2017.

Față de susținerea procurorului conform căreia asupra renunțării se poate reveni fie personal, fie prin mandatar special potrivit art. 414 alin. (2) C. proc. pen., având în vedere mențiunea făcută de contestatar că nu dorește să formuleze contestație (la data de 10 august 2017), Înalta Curte constată că formularea prezentei căi de atac este conferită de însuși mandatul special ce decurge din contractul de asistență juridică încheiat între apărătorul ales B. și contestatorul A. în baza căruia l-a reprezentat pe acesta din urmă în fața Curții de Apel Iași. Mai mult decât atât, contractul de asistență juridică îl determină pe apărătorul ales să exercite toate diligențele în apărarea drepturilor clientului său, astfel încât dreptul de a exercita o cale de atac împotriva unei hotărâri potrivnice contestatorului reprezintă chiar o obligație a apărătorului ce decurge din mandatul de reprezentare în vederea susținerii intereselor legitime ale contestatorului.

Astfel, având în vedere susținerile contestatorului referitor la eroarea în care s-a aflat atunci când a menționat că nu declară contestație, faptul că prezenta contestație a fost formulată în termen legal de către apărătorul ales al contestatorului, precum și faptul că acesta din urmă și-a însușit cererea formulată, Înalta Curte constată că susținerile procurorului privind renunțarea la calea de atac sunt nefondate.

Analizând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte apreciază că sunt îndeplinite toate condițiile legale pentru admiterea cererii și extrădarea persoanei solicitate.

1. În primul rând, se constată îndeplinite condițiile de formă, potrivit art. 36 din Legea nr. 302/2004, republicată, privind cooperarea judiciară internațională în materie penală cererea de extrădare fiind formulată în scris de autoritatea competentă a statului solicitant, în sprijinul cererii prezentându-se copii ale mandatului de arestare, ale rechizitoriului, precum și a altor acte de procedură efectuate în cauza penală în care este cercetată persoana extrădabilă, documentele fiind depuse și însoțite de traduceri în limba engleză și franceză;

2. De asemenea, s-a înaintat o expunere a faptelor pentru care se cere extrădarea, indicându-se data și locul săvârșirii acestora, calificarea juridică, referiri la dispozițiile legale aplicabile.

3. A fost atașată și o copie a dispozițiilor legale aplicabile, faptele pentru care este cercetat penal de Anchetatorul superior al Secției 3 a Unității de anchetă penală a Direcției afaceri interne pe Districtul administrativ Nord al Direcției Generale a Ministerului afacerilor interne al Rusiei, pe orașul Moscova, în cauza cu nr. x și de către Anchetatorul superior al Biroului SA al Ministerului Administrației și Internelor al Rusiei în orașul Vidnoie, reg. Oraș Moscova (Dosar nr. x), întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de furt calificat (art. 228 alin. (1)-art. 229 alin. (1) lit. e) C. pen. român) și ultraj (art. 257 C. pen. român).

4. În altă ordine de idei, se constată că între România și Federația Rusă se aplică dispozițiile Convenției europene de extrădare, încheiată la Paris la 13 decembrie 1957;

5. Persoana solicitată este cercetată pentru săvârșirea unor infracțiuni, fiind îndeplinite dispozițiile prevăzute de art. 18 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, potrivit cărora „pot fi extrădate din România, în condițiile prezentei legi, la cererea unui stat străin, persoanele aflate pe teritoriul său care sunt urmărite penal sau sunt trimise în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni […]”, nefiind aplicabile dispozițiile art. 19 din aceeași lege, potrivit cărora nu pot fi extrădați din România:

a) cetățenii romani, dacă nu sunt întrunite condițiile prevăzute la art. 20;

b) solicitanții de azil, beneficiarii statutului de refugiat sau ai protecției subsidiare în România, în cazurile în care extrădarea ar avea loc în țara de origine sau în orice alt stat în care viața ori libertatea acestora ar fi pusă în pericol sau în care ar fi supuși la tortură, tratamente inumane și degradante;

c) persoanele străine care se bucură în România de imunitate de jurisdicție, în condițiile și în limitele stabilite prin convenții sau prin alte înțelegeri internaționale;

d) persoanele străine citate din străinătate în vederea audierii ca suspecți, persoane vătămate, părți, martori sau experți ori interpreți în fața unei autorități judiciare române solicitante, în limitele imunităților conferite prin convenție internațională.

6. De asemenea, nu sunt incidente nici motivele obligatorii de refuz al extrădării prevăzute de art. 21 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată și nici motivele opționale de refuz prevăzute de art. 22 din aceeași lege.

În ceea ce privește susținerea contestatorului referitoare la faptul că a solicitat azil, se constată că a fost respinsă cu caracter irevocabil cererea de acordare a dreptului la azil de către autoritățile române, astfel neexistând nici un impediment pentru refuzul cererii de extrădare formulate de către autoritățile ruse și, de asemenea, statul rus a oferit garanții privind asigurarea dreptului la un proces echitabil, iar contestatorul nu a dovedit în nici un fel că situația sa concretă ar duce la o nerespectare a garanțiilor dreptului la un proces echitabil.

7. Este îndeplinită și condiția dublei incriminări, prevăzută de art. 24 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, deoarece faptele pentru care este cercetată persoana solicitată au corespondent în legislația penală română.

8. Este îndeplinită și condiția referitoare la gravitatea pedepsei, fiind incidente dispozițiile art. 26 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, potrivit cărora extrădarea este acordată de România, în vederea urmăririi penale sau a judecății, pentru fapte a căror săvârșire atrage potrivit legislației statului solicitant și legii române o pedeapsă privativă de libertate de cel puțin un an, iar în vederea executării unei pedepse, numai dacă aceasta este de cel puțin 4 luni. De asemenea, sunt îndeplinite și prevederile art. 2 alin. (1) din Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, ratificat prin Legea nr. 111/2008 potrivit cărora o infracțiune dă loc la extrădare dacă este pedepsită de legea ambelor părți cu o pedeapsă privativă de libertate mai mare de un an sau mai severă.

Din relațiile comunicate de autoritățile solicitante, rezultă că infracțiunile pentru care se solicită extrădarea sunt sancționate cu o pedeapsă privativă de libertate mai mare de un an, condiția fiind îndeplinită și raportat la legislația română.

9. Nu există motive pentru a considera că persoana extrădabilă va fi judecată în Federația Rusă de o instanță de judecată care nu asigură garanțiile fundamentale de procedură și de protecție a drepturilor la apărare.

10. Pe de altă parte, se constată că nu sunt incidente dispozițiile referitoare la prescripția răspunderii penale, în ambele cauze în care este urmărit penal, termenul de prescripție al răspunderii penale nu este împlinit, nici potrivit legislației statului solicitant și nici al legislației române (art. 33 din lege).

În consecință, Înalta Curte constată că în cauză sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de dispozițiile art. 18, art. 19, art. 21, art. 22, art. 24 și art. 26 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, precum și cele prevăzute de art. 36-46 din același act normativ, ce reglementează procedura specială a extrădării din România.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 425^1 alin. (7) pct. 1 lit. b) C. proc. pen. raportat la art. 53 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, va respinge, ca nefondată, contestația formulată de contestatorul A. împotriva sentinței penale nr. 36/FCJI din data de 8 august 2017 a Curții de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori.

În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatorul la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană solicitată, în sumă de 400 lei, rămâne în sarcina statului.

Sursa informației: www.scj.ro.