Infracţiuni de fals, uz de fals, înșelăciune, contrafacere și concurenţă neloială. Stabilirea competenței de soluționare a cauzei (NCP, NCPP, L. nr. 255/1998, L. nr. 11/1991)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Dec. ÎCCJ (SP) nr. 152/2018

NCPP: art. 41, art. 51, art. 275 alin. (3); L. nr. 255/1998: art. 44 alin. (2) lit. d) și g); L. nr. 11/1991: art. 5 lit. a), b) și g); NCP: art. 215 alin. (1) și (3), art. 288, art. 291, art. 295, art. 297, art. 301, art. 340, art. 341 alin. (1) lit. b)

Fiind învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență, în temeiul art. 51 C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Judecătoria Sectorului 5 București pentru următoarele considerente:

Conflictul de competență reprezintă situația juridică provocată de hotărârile a două instanțe care își declină reciproc judecarea aceleiași cauze.

Art. 41 C. proc. pen.

(1) Competența după teritoriu este determinată, în ordine, de:

a) locul săvârșirii infracțiunii;

b) locul în care a fost prins suspectul sau inculpatul;

c) locuința suspectului sau inculpatului persoană fizică ori, după caz, sediul inculpatului persoană juridică, la momentul la care a săvârșit fapta;

d) locuința sau, după caz, sediul persoanei vătămate.

(2) Prin locul săvârșirii infracțiunii se înțelege locul unde s-a desfășurat activitatea infracțională, în totul sau în parte, ori locul unde s-a produs urmarea acesteia.

(3) În cazul în care, potrivit alin. (2), o infracțiune a fost săvârșită în circumscripția mai multor instanțe, oricare dintre acestea este competentă să o judece.

(4) Când niciunul dintre locurile prevăzute la alin. (1) nu este cunoscut sau când sunt sesizate succesiv două sau mai multe instanțe dintre cele prevăzute la alin. (1), competența revine instanței mai întâi sesizate.

(5) Ordinea de prioritate prevăzută la alin. (1) se aplică în cazul în care două sau mai multe instanțe sunt sesizate simultan ori urmărirea penală s-a efectuat cu nerespectarea acestei ordini.

Art. 41 alin. (2) C. proc. pen. prevede că prin locul săvârșirii infracțiunii se înțelege locul unde s-a desfășurat activitatea infracțională, în totul sau în parte, ori locul unde s-a produs urmarea acesteia.

Potrivit art. 41 alin. (5) C. proc. pen. ordinea de prioritate prevăzută la alin. (1) se aplică în cazul în care două sau mai multe instanțe sunt sesizate simultan ori urmărirea penală s-a efectuat cu nerespectarea acestei ordini.

În consecință, pentru a fi competentă Judecătoria Brăila trebuiau îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de art. 41 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. și art. 41 alin. (5) C. proc. pen., iar nu doar cele prevăzute de art. 41 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.. Per a contrario, nefiind îndeplinite cumulativ condițiile, competența revine instanței prevăzute de art. 41 alin. (4) C. proc. pen., care în cauză este Judecătoria Sector 5 București.

Ordinea prevăzută de art. 41 alin. (1) C. proc. pen. se aplică doar în cazul descris de art. 41 alin. (5) C. proc. pen.. Atunci când nu există sesizări simultane, ca în cauza de față, ordinea de prioritate este prevăzută de art. 41 alin. (4) C. proc. pen. (instanța mai întâi sesizată).

Astfel, Art. 41 alin. (4) C. proc. pen. este incident în două ipoteze:

– când niciunul dintre locurile prevăzute la alin. (1) nu este cunoscut;

– când sunt sesizate succesiv două sau mai multe instanțe.

Acest din urmă caz este incident în speță ceea ce face să devină competentă aceea dintre instanțele enumerate de art. 41 alin. (1) C. proc. pen., dacă a fost mai întâi învestită.

Cererea pendinte asupra căreia au intrat în conflict cele două instanțe are ca obiect soluționarea cauzei privind plângerea formulată de către petenta A. SRL împotriva ordonanței procurorului emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în Dosarul nr. x/2016 și a prim procurorului nr. 172/II-2/2016. Plângerea formulată de petenta A. SRL a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 București la data de 25 ianuarie 2017 sub nr. x/2017. Judecătoria Sectorului 5 București, apreciind că soluționare dosarului nu este de competența acestei instanțe a declinat dosarul către Judecătoria Brăila. Așadar, Judecătoria Sectorului 5 București este prima instanța sesizată cu plângerea întemeiată pe dispozițiile art. 340 C. proc. pen.

Examinând actele și lucrările dosarului rezultă că, mai întâi, la data de 16 decembrie 2009, la Parchetul de pe lângă Tribunalul București, a fost înregistrată cu nr. x/2009, plângerea penală formulată de către C. împotriva SC D. SRL, a reprezentanților legali ai SC D. SRL și tuturor persoanelor răspunzătoare pentru săvârșirea infracțiunilor de contrafacere, respectiv de concurență neloială, prevăzute de art. 44 alin. (2) lit. d) și g) din Legea nr. 255/1998 privind protecția noilor soiuri de plante și de art. 5 lit. a), b) și g) din Legea nr. 11/1991 privind concurența neloială. Dosarul nr. x/2009 al Parchetului de pe lângă Tribunalul București a fost preluat prin rezoluția Procurorului general nr. x/2011 din 4 aprilie 2011 și înregistrat pe rolul secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu nr. x/2011. La data de 30 iunie 2010 SC A. SRL a formulat plângere împotriva numitului B., administratorul SC E. SRL, pentru săvârșirea de către acesta a infracțiunilor de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1) și (3) C. pen., de fals material în înscrisuri oficiale prevăzută de art. 288 C. pen., de concurență neloială prevăzută de art. 301 C. pen., de uz de fals prevăzută de art. 291 C. pen., de speculă prevăzută de art. 295 C. pen. și de înșelăciune cu privire la calitatea mărfurilor prevăzută de art. 297 din C. pen., de concurență neloială prevăzută de art. 5 lit. b) și g) din Legea nr. 11/1991, art. 1 lit. p) raportat la art. 3 din Legea nr. 12/1990. Plângerea s-a înregistrat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila, s-a formulat Dosarul nr. x/2010 care a fost preluat prin rezoluția Procurorului general nr. x/2011 din 8 septembrie 2011 și înregistrat pe rolul secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu nr. x/2011, dosar ce a fost conexat la Dosarul nr. x/2011. În acest dosar s-a emis ordonanța nr. x/2011 din 5 august 2014 și Ordonanța nr. 2637/II-2/2014 din 23 septembrie 2014 a procurorului șef al secției de urmărire penală și criminalistică a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, împotriva cărora a formulat plângere, întemeiată pe dispozițiile art. 340 C. proc. pen., SC A. SRL Prin încheierea nr. x/2014 din data de 15 mai 2015, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei sector 5 București, în baza art. 341 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen., a admis plângerea SC A. SRL împotriva Ordonanței nr. x/2011 din 5 august 2014 și a Ordonanței nr. 2637/II-2/2014 din 23 septembrie 2014 pe care le-a desființat în parte, iar instanța a decis trimiterea cauzei la procuror. Ulterior, s-au emis Ordonanțele procurorului nr. x/2016 și a prim-procurorului nr. 172/II-2/2016, atacate de petenta SC A. SRL prin prezenta plângere.

În cauza penală concretă, se constată că urmărirea penală s-a efectuat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, iar Judecătoria Sectorului 5 București este instanța sesizată cu plângerea formulată de SC A. SRL împotriva ordonanței procurorului emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. x/2016 și a prim-procurorului nr. 172/II-2/2016. După cum se precizează anterior, ordinea de prioritate prevăzută de art. 41 alin. (5) C. proc. pen. nu se aplică în speță, întrucât acest text de lege prevede două ipoteze: când două instanțe sunt sesizate simultan sau când urmărirea penală s-a efectuat cu nerespectarea acestei ordini, situații care nu sunt incidente în cauza de față.

Înalta Curte apreciază că în speța dedusă judecății sunt incidente dispozițiile art. 41 alin. (4) C. proc. pen. cu referire la art. 41 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., Judecătoria Sectorului 5 București fiind, așadar, instanța prevăzută de lege, sesizată cu plângerea formulată de SC A. SRL la data de 25 ianuarie 2017, încadrându-se în ordinea stabilită de textul mai sus evocat, întrucât este instanța în raza căreia se află sediul părții vătămate (SC A. SRL având sediul în București, str. x, sector 5).

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 51 alin. (6) din C. proc. pen., va stabili competența de soluționare a cauzei nr. 1702/302/2017, privind petenta S.C A. SRL și pe intimații B., SC E. SRL, în favoarea Judecătoriei Sector 5 București, instanță căreia i se trimite dosarul.

În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

Sursa informației: www.scj.ro.