Infracțiuni de fals. Condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru a se dispune extrădarea (NCP, L. nr. 302/2004)

27 mai 2020
1 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 5 (1 votes, average: 5,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 264

Recomandări

 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Dec. ÎCCJ (SP) nr. 72/2020

L. nr. 302/2004: art. 16, art. 17 alin. (1) și (5), art. 19 alin. (1) lit. a), art. 20, art. 21, art. 22, art. 24, art. 26, art. 33, art. 58; NCP: art. 249, art. 250, art. 275 alin. (2) și (6), art. 311, art. 314, art. 360, art. 365, art. 367

Original Black Friday pe UJmag.ro!

Înalta Curte constată că judecătorul fondului a analizat în mod pertinent și detaliat condițiile ce trebuie îndeplinite pentru a se dispune extrădarea.

Astfel, potrivit art. 20 din Legea nr. 302/2004, cetățenii români pot fi extrădați în baza dispozițiilor tratatelor bilaterale și pe bază de reciprocitate.

În cauză, persoana extrădabilă A. este cetățean român, iar între România și Statele Unite ale Americii a fost încheiat Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, ratificat prin Legea nr. 111/2008. Potrivit art. 1, părțile convin să-și extrădeze reciproc, în conformitate cu dispozițiile prezentului tratat, persoanele urmărite penal, găsite vinovate sau condamnate de către autoritățile statului solicitant pentru o infracțiune care dă loc la extrădare.

Referitor la dubla incriminare, condiție impusă atât de art. 24 din Legea nr. 302/2004, cât și de art. 2 din Tratat, Înalta Curte reține că toate infracțiunile enunțate dau loc la extrădare, având corespondent în legislația română.

Astfel, este îndeplinită cerința dublei incriminări, prevăzută de art. 24 din Lege, întrucât faptele respective, indiferent de forma de participație și independent de încadrarea juridică și terminologia folosită, sunt incriminate și de legea penală română, ca infracțiuni de constituire a unui grup infracțional organizat (prevăzută de art. 367 din C. pen., cu un maxim al pedepsei închisorii de 5 ani), fraudă informatică (prevăzută de art. 249 din C. pen., cu un maxim al pedepsei închisorii de 7 ani), efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos (prevăzută de art. 250 din C. pen., cu un maxim al pedepsei închisorii de 7 ani), falsificarea de titluri de credit sau instrumente de plată (prevăzută de art. 311 din C. pen., cu un maxim al pedepsei închisorii de 10 ani), deținerea de instrumente în vederea falsificării de valori (prevăzută de art. 314 din C. pen., cu un maxim al pedepsei închisorii de 7 ani), acces ilegal la un sistem informatic (prevăzută de art. 360 din C. pen., cu un maxim al pedepsei închisorii de 7 ani) și operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice (prevăzută de art. 365 din C. pen., cu un maxim al pedepsei închisorii de 3 ani).

De asemenea, toate faptele pot atrage potrivit legislației ambelor state aplicarea unor pedepse privative de libertate de cel puțin 1 an, fiind respectată condiția prev. de art. 26 din Legea nr. 302/2004, iar în raport de data comiterii faptelor nu s-a împlinit termenul de prescripție al răspunderii penale nici potrivit statului solicitant, nici potrivit C. pen. român (art. 33 din Legea nr. 302/2004).

În continuare, instanța constată că persoana extrădabilă nu este exceptată de la extrădare, conform art. 19 alin. (1) lit. a) raportat la art. 20 alin. (3) din Lege, în raport cu care cetățenii români pot fi extrădați în baza dispozițiilor din tratatele bilaterale și pe bază de reciprocitate și, respectiv, potrivit art. 3 din Tratat, care prevede că extrădarea între cele două state semnatare (România și Statele Unite ale Americii) nu poate fi refuzată pe baza cetățeniei persoanei căutate.

Înalta Curte constată, de asemenea, în acord cu instanța fondului, că nu este incident niciunul dintre motivele obligatorii sau opționale de refuz al extrădării (art. 21 și 22 din Legea nr. 302/2004). Deși persoana extrădabilă s-a opus la extrădare invocând prevederile art. 21 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 302/2004 (extrădarea va fi refuzată când nu a fost respectat dreptul la un proces echitabil în sensul Convenției europene pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, încheiată la Roma la 4 noiembrie 1950 sau al oricărui alt instrument internațional pertinent în domeniu, ratificat de Românie), argumentul adus în acest sens a fost acela că nu a fost încunoștințată de desfășurarea procedurilor judiciare pe teritoriul Statelor Unite ale Americii.

Înalta Curte reține că în diverse faze ale procesului penal se poate pune în discuție respectarea dreptului la un proces echitabil, însă motivul obligatoriu de refuz de la art. 21 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 302/2004 privește fără îndoială un proces deja încheiat printr-o hotărâre definitivă de condamnare la o pedeapsă privativă de libertate, iar echitabilitatea procedurii nu se poate reduce oricum la citarea sau nu a persoanei extrădabile.

Acest lucru rezultă indirect din dispozițiile art. 32 din Legea nr. 302/2004, deoarece în situația în care se pune problema unei hotărâri date în lipsă împotriva persoanei extrădabile (când extrădarea se solicită în vederea executării unei pedepse), statul român poate refuza extrădarea (refuzul fiind prin urmare facultativ). Așadar, chiar și în situația în care procesul s-a finalizat printr-o hotărâre judecătorească definitivă de condamnare la o pedeapsă privativă de libertate, simpla împrejurare că persoana extrădabilă nu a fost prezentă la judecată reprezintă un motiv facultativ de refuz. Or, în situația în care procesul nu s-a finalizat, cum este cazul în speță, desfășurarea lui în lipsă până la acest moment nu se circumscrie nici măcar acestei ipoteze.

În ceea ce privește solicitarea subsidiară de amânare a predării până la rezolvarea afacerilor judiciare pe teritoriul statului român, în temeiul art. 58 din Legea nr. 302/2004, motivat de faptul că pe teritoriul statului român există în instrumentare două dosare penale, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată.

Astfel, în mod corect, instanța fondului a reținut că persoana extrădabilă nu este condamnată și nici cercetată penal de către autoritățile judiciare române, în vreo cauză, față de aceasta nefiind efectuată o urmărire penală in personam și cu atât mai puțin pusă în mișcare acțiunea penală, neavând astfel calitatea de suspect sau inculpat.

Conferintele lunii noiembrie
”

În acest sens, instanța fondului a dispus efectuarea de verificări cu privire la susținerile persoanei extrădabile: din fișa de cazier judiciar datând din 10 decembrie 2019, rezultă că nu este înscrisă nicio mențiune, din verificările efectuate de Curte ca urmare a informațiilor furnizate de persoana extrădabilă, reiese că, în dosarul nr. x/2019 (având ca obiect furtul unui autoturism), aflat în lucru la Serviciul Furturi de Autovehicule din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 București, unde este înregistrat sub nr. x/2019, aceasta are calitatea de martor, iar, în dosarul nr. x/2018, înregistrat la nivelul secției 10 Poliție, în care se efectuează cercetări pentru comiterea infracțiunilor de lovire sau alte violențe și distrugere, are calitatea de persoană vătămată.

În consecință, întrucât la dosar nu există niciun înscris din care să reiasă că persoana extrădabilă are calitatea de suspect sau inculpat în vreun dosar penal (Curtea depunând toate diligențele în clarificarea acestui aspect), nu se poate susține că este incident art. 58 alin. (1) din Legea 302/2004.

În ceea ce privește sechestrarea și remiterea unor bunuri care au legătură cu infracțiunile pentru care se acordă extrădarea, această posibilitate este prevăzută atât de art. 17 alin. (1) și (5) din lege, cât și de art. 16 alin. (1) din Tratat și, având în vedere natura bunurilor (bani, carduri bancare, un telefon mobil dual SIM) și natura infracțiunilor la care se referă cererea de extrădare, fiind posibil ca acele bunuri să constituie produs al faptelor de care este acuzată ori să servească drept dovezi (aspecte pe care, în mod obiectiv, numai autoritățile judiciare din statul solicitant le pot verifica), se constată că, în mod corect, s-a dispus remiterea bunurilor respective către autoritățile competente ale statului solicitant (astfel cum s-a solicitat prin cererea de extrădare), odată cu predarea acesteia.

Față de toate aceste considerente, constatând că sunt îndeplinite toate condițiile de formă și de fond prevăzute de lege și de tratat, reținând că nu este incident niciun motiv obligatoriu sau facultativ pentru a refuza extrădarea, Înalta Curte constată că, în mod corect, instanța fondului a dispus extrădarea persoanei extrădabile A. astfel încât va respinge, ca nefondată, contestația formulată de contestatorul persoană extrădabilă A..

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va fi obligat contestatorul persoană extrădabilă la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 253 RON, va rămâne în sarcina statului.

Sursa informației: www.scj.ro.

Infracțiuni de fals. Condițiile ce trebuie îndeplinite pentru a se dispune extrădarea (NCP, L. nr. 302/2004) was last modified: mai 27th, 2020 by Redacția ProLege
0 Shares

Recomandări

Vă recomandăm:

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.

Abonează-te la newsletter