Infracţiuni de constituire a unui grup infracţional organizat, efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos, acces ilegal la un sistem informatic și operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice. Condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru a se dispune extrădarea

• Legea nr. 302/2004: art. 17 alin. (1) şi (5)
• Legea nr. 302/2004: art. 19 alin. (1) lit. a)
• Legea nr. 302/2004: art. 20
• Legea nr. 302/2004: art. 21
• Legea nr. 302/2004: art. 22
• Legea nr. 302/2004: art. 24
• Legea nr. 302/2004: art. 32
• Legea nr. 302/2004: art. 33
• Legea nr. 302/2004: art. 4 alin. (1)
• Legea nr. 302/2004: art. 5
• Legea nr. 302/2004: art. 7
• Legea nr. 302/2004; art. 26
• NCP: art. 350 alin. (1)
• NCP: art. 360 alin. (1) - (3)
• NCP: art. 365 alin. (1) lit. b)
• NCP: art. 367 alin. (1)
• NCPP: art. 275 alin. (2)
• NCPP: art. 425^1

Prin sentința penală nr. 102/2022 din 17 august 2022 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, în baza art. 52 alin. (1) lit. c) și alin. (3) din Legea nr. 302/2004, privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, a fost admisă cererea de extrădare formulată de autoritățile judiciare din Statele Unite ale Americii și s-a dispus extrădarea persoanei solicitate A., în prezent reținut în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al Inspectoratului de Poliție al Județului Galați, din România în Statele Unite ale Americii.

(I.C.C.J., s. pen, decizia nr. 506 din 30 august 2022)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Examinând, cauza atât sub aspectul criticilor invocate, cât și din oficiu, conform art. 425^1 din C. proc. pen., sub toate aspectele de fapt și de drept, Înalta Curte apreciază contestația formulată de persoana extrădabilă A. ca fiind nefondată, pentru motivele ce vor fi arătate în continuare.

Prioritar analizei motivelor de legalitate și temeinicie invocate, Înalta Curte notează că, în cauză, sunt aplicabile dispozițiile Tratatului de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, semnat la București la 10 septembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 111/2008, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 387 din 21 mai 2008.

Pe de altă parte, Înalta Curte constată că, potrivit art. 5 din Legea nr. 302/2004 republicată, dispozițiile cuprinse în Legea privind cooperarea judiciară internațională în materie penală constituie dreptul comun în materie pentru autoritățile judiciare române, iar prevederile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 prevăd expressis verbis că „prezenta lege se aplică în baza și pentru executarea normelor interesând cooperarea judiciară în materie penală, cuprinse în instrumentele juridice internaționale la care România este parte, pe care le completează în situațiile nereglementate”.

Totodată, art. 7 din Legea nr. 302/2004, republicată, statuează că, în situația în care, prin legea de cooperare judiciară internațională în materie penală nu se prevede altfel, cererile adresate autorităților române în domeniile reglementate se îndeplinesc conform normelor române de drept procesual penal.

Înalta Curte constată că judecătorul fondului a analizat în mod pertinent și detaliat condițiile ce trebuie îndeplinite pentru a se dispuse extrădarea.

Astfel, potrivit art. 20 din Legea nr. 302/2004, cetățenii români pot fi extrădați în baza dispozițiilor tratatelor bilaterale și pe bază de reciprocitate.

În cauză, persoana extrădabilă A. are cetățenie română și moldoveană, iar între România și Statele Unite ale Americii a fost încheiat Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, ratificat prin Legea nr. 111/2008. Potrivit art. 1, părțile convin să-și extrădeze reciproc, în conformitate cu dispozițiile prezentului tratat, persoanele urmărite penal, găsite vinovate sau condamnate de către autoritățile statului solicitant pentru o infracțiune care dă loc la extrădare.

Referitor la dubla incriminare, condiție impusă, atât de art. 24 din Legea nr. 302/2004, cât și de art. 2 din Tratat, Înalta Curte reține că toate infracțiunile enunțate dau loc la extrădare, având corespondent în legislația română.

Astfel, este îndeplinită cerința dublei incriminări, prevăzută de art. 24 din Lege, întrucât faptele respective, indiferent de forma de participație și independent de încadrarea juridică și terminologia folosită, sunt incriminate și de legea penală română, ca infracțiuni de constituirea unui grup infracțional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) din C. pen., pedepsită cu închisoarea de la 1 la 5 ani;- Efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos, prevăzută de art. 350 alin. (1) din C. pen., pedepsită cu închisoarea de la 2 la 7 ani; – Accesul ilegal la un sistem informatic, prevăzută de art. 360 alin. (1) – (3) din C. pen., pedepsită cu închisoarea de la 2 la 7 ani;-Operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice, prevăzută de art. 365 alin. (1) lit. b) în referire la art. 360 alin. (1) – (3) din C. pen., pedepsită cu închisoarea de 6 luni la 3 ani sau cu amenda.

De asemenea, toate faptele pot atrage potrivit legislației ambelor state aplicarea unor pedepse privative de libertate de cel puțin 1 an, fiind respectată condiția prev. de art. 26 din Legea nr. 302/2004, iar în raport cu data comiterii faptelor nu s-a împlinit termenul de prescripție al răspunderii penale nici potrivit statului solicitant, nici potrivit C. pen. român (art. 33 din Legea nr. 302/2004).

În continuare, instanța constată că persoana extrădabilă nu este exceptată de la extrădare, conform art. 19 alin. (1) lit. a) rap. la art. 20 alin. (3) din Lege, în raport cu care cetățenii români pot fi extrădați în baza dispozițiilor din tratatele bilaterale și pe bază de reciprocitate și, respectiv, potrivit art. 3 din Tratat, care prevede că extrădarea între cele două state semnatare (România și Statele Unite ale Americii) nu poate fi refuzată pe baza cetățeniei persoanei căutate.

Înalta Curte reține că, față de primul motiv invocat, cel care vizează identificarea persoanei extrădabile, instanța a făcut demersurile necesare pentru a clarifica eroarea cu privire la data nașterii. Astfel, autoritățile judiciare americane au transmis că a existat o greșeală de tipar privind data nașterii menționată în cererea de extrădare și în rechizitoriu și au comunicat că, într-adevăr, aceasta este 12 august 1984.

Totodată, Înalta Curte constată, în acord cu instanța fondului, că nu este incident niciunul dintre motivele obligatorii sau opționale de refuz al extrădării (art. 21 și 22 din Legea nr. 302/2004). Deși persoana extrădabilă s-a opus la extrădare invocând prevederile art. 21 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 302/2004 (extrădarea va fi refuzată când nu a fost respectat dreptul la un proces echitabil în sensul Convenției europene pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, încheiată la Roma la 04.11.1950 sau al oricărui alt instrument internațional pertinent în domeniu, ratificat de Românie), argumentul adus în acest sens a fost acela că, deși a confirmat că a fost în perioada februarie 2019 – septembrie 2020 în Statele Unite ale Americii, arătând chiar că în anturajul pe care l-a frecventat în California a auzit despre anumite persoane că se ocupau cu fraude cu carduri, dar că nu s-a implicat în astfel de activități, ceea ce întărește convingerea că cauză nu este vorba despre o altă persoană A., chiar în condițiile în care, conform relațiilor furnizate de autoritățile din Republica Moldova, în această țară există și alte persoane cu acest nume.

Înalta Curte reține că susținerile persoanei solicitate privind prezența sa în S.U.A. se coroborează cu fotografiile de supraveghere de la bancă care îl arătau când instala un dispozitiv de skimming la un terminal de plată de la un magazin de îmbrăcăminte din New York City, la data de 26 iulie 2019, cu fotografiile de supraveghere care îl arată pe A. descărcând informațiile furate de la un skimmer de la terminalul de plată al unui magazin de îmbrăcăminte din New Jersey, la data de 27 iulie 2019 și cu fotografiile de supraveghere ale lui A. instalând un dispozitiv de skimming și/sau efectuând încasări la un bancomat (ATM) din New Jersey în luna februarie 2020, în toate aceste fotografii fiind persoana solicitată A..

Sub acest aspect Înalta Curte reține că fotografiile se regăsesc la dosarul de urmărire penală, din ele rezultând că identitatea persoanei extrădabile a fost stabilită în mod corect.

Totodată, Înalta Curte apreciază că în diverse faze ale procesului penal se poate pune în discuție respectarea dreptului la un proces echitabil, însă motivul obligatoriu de refuz de la art. 21 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 302/2004 privește fără îndoială un proces deja încheiat printr-o hotărâre definitivă de condamnare la o pedeapsă privativă de libertate, iar echitabilitatea procedurii nu se poate reduce oricum la citarea sau nu a persoanei extrădabile.

Acest lucru rezultă indirect din dispozițiile art. 32 din Legea nr. 302/2004, deoarece în situația în care se pune problema unei hotărâri date în lipsă împotriva persoanei extrădabile (când extrădarea se solicită în vederea executării unei pedepse), statul român poate refuza extrădarea (refuzul fiind prin urmare facultativ). Așadar, chiar și în situația în care procesul s-a finalizat printr-o hotărâre judecătorească definitivă de condamnare la o pedeapsă privativă de libertate, simpla împrejurare că persoana extrădabilă nu a fost prezentă la judecată reprezintă un motiv facultativ de refuz. Or, în situația în care procesul nu s-a finalizat, cum este cazul în speță, desfășurarea lui în lipsă până la acest moment nu se circumscrie nici măcar acestei ipoteze.

Astfel, în mod corect, instanța fondului a reținut că persoana extrădabilă nu este condamnată și nici cercetată penal de către autoritățile judiciare române, în vreo cauză, față de aceasta nefiind efectuată o urmărire penală in personam și cu atât mai puțin pusă în mișcare acțiunea penală, neavând, astfel calitatea de suspect sau inculpat.

În ceea ce privește sechestrarea și remiterea unor bunuri care au legătură cu infracțiunile pentru care se acordă extrădarea, această posibilitate este prevăzută, atât de art. 17 alin. (1) și (5) din lege, cât și de art. 16 alin. (1) din Tratat și, având în vedere natura bunurilor (telefon x; telefon x; card x nr. x, cu data expirării la 02/2023; card x nr. x, cu data expirării la 12/2023; 6 RON românești; 291 RON moldovenești; 300 dolari americani; 6.300 euro) și natura infracțiunilor la care se referă cererea de extrădare, fiind posibil ca acele bunuri să constituie produs al faptelor de care este acuzată ori să servească drept dovezi (aspecte pe care, în mod obiectiv, numai autoritățile judiciare din statul solicitant le pot verifica), se constată că, în mod corect, s-a dispus remiterea bunurilor respective către autoritățile competente ale statului solicitant (astfel cum s-a solicitat prin cererea de extrădare), odată cu predarea acesteia.

Față de toate aceste considerente, constatând că sunt îndeplinite toate condițiile de formă și de fond prevăzute de lege și de tratat, reținând că nu este incident niciun motiv obligatoriu sau facultativ pentru a refuza extrădarea, Înalta Curte constată că, în mod corect, instanța fondului a dispus extrădarea persoanei extrădabile A., astfel încât va respinge, ca nefondată, contestația formulată de contestatorul persoană extrădabilă A.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va fi obligat contestatorul persoană extrădabilă la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Sursa informației: www.scj.ro.