Infracţiuni de complicitate la trafic de migranţi în formă continuată și complicitate la transportul din străinătate a unor cetăţeni din ţări terţe, fără drept de intrare pe teritoriul elen, în scopul obţinerii unui profit. Dispunerea arestării persoanei solicitate în vederea predării către autoritatea judiciară emitentă
- Legea nr. 302/2004: art. 104 alin. (11)
- Legea nr. 302/2004: art. 114 alin. (2)
- Legea nr. 302/2004: art. 21 lit. a) b) şi c)
- Legea nr. 302/2004: art. 84
- Legea nr. 302/2004: art. 86
- Legea nr. 302/2004: art. 89
- Legea nr. 302/2004: art. 97
- Legea nr. 302/2004: art. 99 alin. (1) şi alin. (2)
- NCP: art. 263 alin. (2) lit. a)
- NCP: art. 275 alin. (2)
- NCP: art. 35 alin. (1)
Prin sentința penală nr. 135/F din 12 iulie 2023, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în dosarul nr. x/2023, s-a admis sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București.
În baza art. 109 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus punerea în executare a mandatului european de arestare emis la data de 05.04.2023 de către Procurorul-adjunct din cadrul Parchetului General, Curtea de Apel a Traciei, Republica Elenă, pe numele persoanei solicitate A.. S-a dispus arestarea persoanei solicitate A. pe o perioadă de 30 de zile, de la data de 12.07.2023 până la data de 10.08.2023 inclusiv, și predarea sa către autoritățile judiciare elene, cu respectarea regulii specialității.
În baza art. 104 alin. (13) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus emiterea de îndată a mandatului de arestare.
S-a constatat că persoana solicitată a fost reținută și arestată provizoriu în vederea predării în baza mandatului european de arestare, de la data de 29.06.2023 la zi.
Soluția se va comunica administrației locului de deținere. În baza art. 109 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus comunicarea prezentei hotărâri autorității judiciare emitente, Ministerului Justiției și Centrului de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române. Cheltuielile judiciare avansate de stat în care se include și onorariul avocatului din oficiu desemnat pentru persoana solicitata rămân în sarcina statului.
(I.C.C.J., s. pen., decizia nr. 520 din 27 iulie 2023)
Universuljuridic.ro PREMIUM
Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.
Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.
Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!
Potrivit dispozițiilor art. 84 din Legea nr. 302/2004, mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită arestarea și predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecății sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranță privative de libertate.
Din dispozițiile art. 86 și urm. din Legea nr. 302/2004 rezultă că rolul instanței române în această procedură se rezumă la verificarea condițiilor de formă ale mandatului, la soluționarea eventualelor obiecțiuni privind identitatea persoanei solicitate, precum și la motivele de refuz al predării pe care aceasta le invocă.
Cât privește conținutul și forma mandatului european de arestare, acestea sunt prevăzute în art. 87 din Legea nr. 302/2004, mandatul european de arestare trebuind să conțină, pe lângă celelalte elemente stipulate în mod expres, și indicarea existenței unei hotărâri judecătorești definitive, a unui mandat de arestare preventivă sau a oricărei alte hotărâri judecătorești având același efect, care se încadrează în dispozițiile art. 89 și art. 97 din prezenta lege.
Din actele cauzei se constată ca fiind îndeplinite cerințele legii, dat fiind faptul că autoritățile judiciare din Grecia au emis mandatul european de arestare la data de 05.04.2023, de către Procurorul-adjunct din cadrul Parchetului General, Curtea de Apel a Traciei, Republica Elenă, pe numele persoanei solicitate A., cetățeanul turc, în vederea executării pedepsei de 5 ani închisoare la care a fost condamnat prin sentința executorie nr. 112/2022 a Curții de Apel uninominale din Tracia, Republica Elenă, înregistrată la grefa specială pentru hotărâri pronunțate la data de 24.02.2022 sub nr. 217, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la trafic de migranți în forma continuată, complicitate la transportul din străinătate a unor cetățeni din țări terțe, fără drept de intrare pe teritoriul elen, cu scopul de a-i introduce pe teritoriul țării, faptă săvârșită în scopul obținerii unui profit și în mod repetat. În drept, infracțiunea este prevăzută și pedepsită prin dispozițiile art. 1, 5, 8, 12, 14, 16, 17, 18, 26, 27, 91, 47, 51, 52, 57, 59, 60, 63, 65, 74, 76, 79, 80, 83, 94 din C. pen. elen coroborat cu art. 1,2,3,4,5,10,11,30 (1) (b)-(a) din Legea nr. 4251/2014, pedeapsa închisorii de 5 ani aplicată persoanei solicitate urmând a fi executată în întregime.
În ceea ce privește condiția dublei incriminări, Înalta Curte reține, în acord cu prima instanță, că persoana solicitată A. este cercetată de autoritățile din Grecia pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la trafic de migranți în forma continuată, acestea constituie infracțiune și potrivit legii române, circumscriindu-se infracțiunii de complicitate la trafic de migranți în formă continuată prevăzută de art. 263 alin. (2) lit. a) din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., fiind astfel îndeplinită condiția prevăzută de art. 97 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 republicată.
De asemenea, Înalta Curte constată că din analiza actelor dosarului rezultă că în raport de aceste infracțiuni, pentru care persoana solicitată a fost condamnată, nu este incidentă vreuna dintre situațiile care, conform dispozițiilor art. 99 alin. (1) și alin. (2) din Legea nr. 302/2004 republicată, constituie motiv obligatoriu sau opțional de refuz al executării mandatului european, iar persoana solicitată nu a formulat obiecțiuni în ceea ce privește identitatea sa.
Cât privește motivul de refuz prev. de art. 99 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 302/2004 invocat de persoana solicitată, în sensul că a făcut dovada unei rezidențe continue pe teritoriul României, Înalta Curte constată că nu sunt incidente în cauză, întrucât persoana solicitată nu este cetățean român și nici nu a făcut dovada unei rezidențe continue și legale pentru o perioadă de cel puțin 5 ani, în cauză permisul de ședere temporară a fost eliberat la data de 04.01.2022, astfel cum prevăd dispozițiile anterior menționate, respectiv „dacă persoana solicitată este cetățean român sau trăiește în România și are o rezidență continuă și legală pe teritoriul României pentru o perioadă de cel puțin 5 ani și aceasta declară că refuză să execute pedeapsa ori măsura de siguranță în statul membru emitent”.
Înalta Curte constată că persoana solicitată nu și-a dat acordul în vederea predării către autoritățile judiciare străine, însă, predarea în baza mandatului european de arestare emis de statul solicitat nu este condiționată de acordul de voință al persoanei solicitate dacă se apreciază că sunt îndeplinite toate condițiile pentru aceasta.
În ceea ce privește criticile formulate ce vizează motivele de refuz obligatorii, Înalta Curte reține că potrivit dispozițiilor art. 21 lit. ba), b) și c) din Legea nr. 302/2004, extrădarea va fi refuzată dacă: a) nu a fost respectat dreptul la un proces echitabil în sensul Convenției europene pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, încheiată la Roma la 4 noiembrie 1950, sau al oricărui alt instrument internațional pertinent în domeniu, ratificat de România; b) există motive serioase să se creadă că extrădarea este solicitată în scopul urmăririi sau pedepsirii unei persoane pe motive de rasă, religie, sex, naționalitate, limbă, opinii politice sau ideologice ori de apartenență la un anumit grup social; c) situația persoanei riscă să se agraveze din unul dintre motivele enunțate la lit. b). Or, având în vedere motivele invocate de persoana solicitată A., Înalta Curte notează, astfel cum a reținut pe larg și prima instanță, că autoritățile judiciare elene au oferit suficiente date privind informarea persoanei solicitate în legătură cu procesul penal ce s-a desfășurat împotriva acestuia, inclusiv în ceea ce privește poziția numitului A. privind modalitatea de aplicare a pedepsei, dar și suficiente elemente referitor la modalitatea în care apărarea a fost asigurată.
Referitor la existenta pe rolul DIICOT-Serviciul Teritorial Iași a dosarului nr. x/2021 în care numitul A. are calitatea de inculpat, Înalta Curte reține, pe de o parte, că potrivit dispozițiilor art. 114 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, amânarea predării până la soluționarea definitivă a cauzei în care persoana solicitată este urmărită penal este facultativă, iar pe de altă parte, din adresa nr. x/2021 din data de 29.06.2023 a DIICOT-Serviciul Teritorial Iași, rezultă că nu mai este necesară prezența persoanei solicitate în cazul procedurii penale din dosarul anterior menționat, situație în care nu există niciun impediment cu privire la predarea imediată.
În ceea ce privește măsura arestării luate în vederea predării persoanei solicitate, Înalta Curte reține că aceasta este singura măsura preventivă care poate fi dispusă în vederea predării. În cuprinsul art. 104 alin. (11) teza finală din Legea nr. 302/2004 se menționează că: „În situația în care, ulterior, instanța dispune executarea mandatului european de arestare, prin hotărârea de predare, se dispune și arestarea persoanei solicitate în vederea predării către autoritatea judiciară emitentă”.
Prin urmare, predarea, ca o consecință directă a punerii în executare a mandatului european, presupune implicit privarea de libertate a persoanei solicitate, căci numai astfel organele de poliție însărcinate cu executarea mandatului european de arestare pot proceda la reținerea și remiterea acesteia către autoritățile judiciare ale statului solicitant.
Pentru aceste motive, Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana solicitată A. împotriva sentinței penale nr. 135/F din 12 iulie 2023, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în dosarul nr. x/2023.
În conformitate cu art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatorul-inculpat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Conform art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit interpretului de limbă turcă se va plăti din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Sursa informației: www.scj.ro.