Infracţiuni de complicitate la furt calificat, tăinuire, spălare de bani și constituire a unui grup infracţional organizat. Respingerea contestației la executare
- Legea nr. 129/2019: art. 49 alin. (1)
- Legea nr. 302/2004: art. 104
- Legea nr. 302/2004: art. 106
- Legea nr. 302/2004: art. 109
- Legea nr. 302/2004: art. 110
- Legea nr. 302/2004: art. 117 alin. (4)
- Legea nr. 302/2004: art. 84 alin. (2)
- Legea nr. 302/2004: art. 87
- Legea nr. 302/2004: art. 97
- Legea nr. 302/2004: art. 99
- NCP: art. 228 alin. (1)
- NCP: art. 229 alin. (2) lit. b)
- NCP: art. 270 alin. (1)
- NCP: art. 35 alin. (1)
- NCP: art. 367 alin. (1)
- NCP: art. 48
- NCPP: art. 275 alin. (2)
- NCPP: art. 425^1
Prin sentința penală nr. 15 din 13 februarie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2024, în temeiul art. 109 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, a fost admisă cererea de executare a mandatului european de arestare referință dosar număr parchet x emis la data de 12.02.2024 de Procurorul Republicii de la Tribunalul Judiciar din Rennes, Franța, în baza mandatului de arestare referință nr. parchet x, nr. instrucție x emis la data de 06.02.2024 de judecătorul de instrucție de la Tribunalul Judiciar din Rennes, împotriva persoanei solicitate A., cetățean turc.
S-a dispus predarea persoanei solicitate A. autorității judiciare emitente.
(I.C.C.J., s. pen., decizia nr. 147 din 20 februarie 2024)
Universuljuridic.ro PREMIUM
Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.
Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.
Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!
Examinând contestația formulată de persoana solicitată A., prin prisma criticilor invocate, dar și din oficiu, potrivit art. 425^1 C. proc. pen. raportat la art. 110 din Legea nr. 302/2004, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată, pentru următoarele considerente:
Reglementând procedura de executare a mandatului european de arestare, art. 104 din Legea nr. 302/2004 prevede că, după verificarea identității persoanei solicitate și a împrejurării dacă acesteia i s-a comunicat, în copie și în limba pe care o înțelege, mandatul european de arestare și, dacă este cazul, hotărârea de condamnare dată în lipsă, judecătorul legal învestit aduce la cunoștința acesteia drepturile prevăzute de art. 106 din Legea nr. 302/2004, efectele regulii specialității, precum și posibilitatea de a consimți la predarea către autoritatea judiciară emitentă, punându-i în vedere, totodată, consecințele juridice ale consimțământului la predare, îndeosebi caracterul irevocabil al acestuia. În situația în care persoana solicitată nu consimte la predarea sa către autoritatea judiciară emitentă, potrivit alin. (7) al aceluiași articol, procedura de executare a mandatului european de arestare continuă cu audierea acesteia, care se limitează la consemnarea poziției sale față de existența unuia dintre motivele obligatorii sau opționale de neexecutare, precum și la eventualele obiecții privind identitatea.
Potrivit art. 109 raportat la art. 104 alin. (13) din Legea nr. 302/2004, judecătorul legal învestit soluționează cauza prin sentință, iar, în situația în care admite cererea formulată de autoritățile judiciare solicitante, emite de îndată un mandat de arestare, al cărui conținut și ale cărui condiții de executare sunt prevăzute de dispozițiile C. proc. pen.. La luarea hotărârii, judecătorul ține seama de toate împrejurările cauzei și de necesitatea executării mandatului european de arestare, verificând, în acest sens, dacă faptele imputate se numără printre cele enumerate de art. 97 din Legea nr. 302/2004, dacă mandatul respectă conținutul și forma prevăzute de art. 87 din actul normativ și dacă, în speță, este aplicabil vreunul dintre motivele obligatorii sau facultative de refuz al executării menționate expres de art. 99 din Legea nr. 302/2004, având, totodată, în vedere și poziția persoanei solicitate cu privire la regula specialității, conform art. 117 alin. (4) din Legea nr. 302/2004.
Pe de altă parte, se observă că situațiile care pot determina respingerea cererii autorităților judiciare emitente de punere în executare a unui mandat european de arestare sunt reglementate expres de art. 99 alin. (1) (motivele obligatorii) și alin. (2) (motivele facultative) din Legea nr. 302/2004.
Verificând actele dosarului, în raport cu aceste dispoziții, Înalta Curte constată, din analiza conținutului mandatului european de arestare întocmit la data de 12.02.2024 de Procurorul Republicii de la Tribunalul Judiciar din Rennes, Franța, în dosarul cu nr. referință parchet x, că acesta a fost emis în baza mandatului de arestare din 06.02.2024 de către judecătorul de instrucție de la Tribunalul Judiciar din Rennes, în dosarul cu nr. de referință nr. parchet x, nr. instrucție x, cetățeanul turc A. fiind căutat în vederea efectuării de cercetări pentru săvârșirea infracțiunilor de: tăinuire de bun provenind dintr-un furt în bandă organizată [nt: grup infracțional organizat], fapte prevăzute prin art. 321-1 alin. (1), alin. (2), art. 311-9 alin. (1), art. 311-1, art. 132-71 C. pen. si pedepsite prin art. 321-1 alin. (3), art. 321-3, art. 321-4, art. 311-9 alin. (1), art. 321-9, art. 321-10, art. 311-14, art. 311-15, art. 131-26-2 C. pen. spălare: participare la o operațiune de plasare, de disimulare sau de conversiune a produsului dintr-un furt comis în bandă organizată, fapte prevăzute prin art. 324-1 alin. (2), art. 311-9 alin. (1), art. 311-1, art. 132-71 C. pen. și pedepsite prin art. 324-1 alin. (3), art. 324-3, art. 324-4, art. 324-7, art. 324-8, art. 311-9 alin. (1), art. 131-26-2 C. pen. participare la o asociație de răufăcători în vederea pregătirii unei crime [nt: infracțiune pedepsită cu mai mult de zece ani de închisoare], fapte prevăzute prin art. 450-1 alin. (1), alin. (2) C. pen. și pedepsite prin art. 450-1 alin. (2), art. 450-3, art. 450-5 C. pen. în cuprinsul mandatului evidențiindu-se că pedeapsa maximă ce poate fi aplicată pentru faptele comise este de 10 ani închisoare.
De asemenea, se observă că, sub aspectul situației de fapt, în conținutul mandatului european de arestare s-a menționat că „între 24 si 27 martie 2022, 21 catalizatoare erau furate în prejudiciul unei întreprinderi de spălătorie bazată în B.. O ancheta realizata de Jurisdicția Interregională Specializată din Rennes dezvăluia că din februarie 2022, rromii din tabăra C. en France (93) erau implicați în colectarea a cel puțin 750 de catalizatoare furate din toata Franța, cu un prejudiciu depășind 2.000.000 de euro. A., gestionar al societăților D. și E., era identificat ca fiind unul din principalii profesioniști al lui A. care se ocupa de scurgerea catalizatoarelor furate provenind din Franța. Interceptările telefonice atestau aceste legături directe cu tăinuitorii de anvergură din comunitatea Romă domiciliați în Franța și cunoașterea sa cu privire la originea ilegală a catalizatoarelor cumpărate. În plus, unul din vechii lui angajați, F., a fost arestat și încarcerat în Franța în cursul anului 2023. Ancheta efectuată permitea confirmarea participării lui A. în această organizație criminală”.
Raportat la aceste mențiuni, Înalta Curte apreciază că mandatul european de arestare emis pe numele persoanei solicitate A. întrunește condițiile de formă prevăzute de art. 87 din Legea nr. 302/2004, în cuprinsul său fiind menționate toate informațiile enumerate în acest text de lege, neputând fi primite susținerile contestatorului cu privire la neîntrunirea condițiilor de la lit. e) și f) din textul de lege menționat.
Din această perspectivă, Înalta Curte observă că, în cuprinsul mandatului, este redat intervalul temporar în care se presupune că s-au săvârșit faptele, este indicat locul săvârșirii faptei și sunt prezentate, succint, argumentele care au determinat autoritățile franceze să aprecieze că A. a fost implicat în activitatea infracțională, ce s-a desfășurat în mod organizat.
În acest context, Înalta Curte subliniază că, atâta timp cât persoana solicitată A. este căutată în vederea efectuării de cercetări penale, descrierea succintă realizată de autoritățile judiciare emitente ale mandatului cu privire la circumstanțele de timp, de loc și la împrejurările faptice cercetate este suficientă pentru ca aceasta să poată avea o reprezentare asupra contribuției sale la presupusa activitatea infracțională. De altfel, în urma cercetărilor ce vor fi efectuate în continuare, descrierea acuzațiilor formulate poate suferi modificări, care, la rândul lor, trebuie aduse la cunoștința persoanei acuzate. Prin urmare, nu se poate susține că a fost nesocotit dreptul la o informare precisă și completă cu privire la acuzațiile aduse, garantat de art. 6 paragraful 3 lit. a) din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, așa cum a susținut, în mod neîntemeiat, contestatorul.
Pe de altă parte, se impune a se sublinia că, deși în cuprinsul mandatului european de arestare nu a fost menționată decât pedeapsa de 10 ani închisoare cu care este pedepsită săvârșirea infracțiunii de participare la o asociație de răufăcători în vederea pregătirii unei crime, prevăzută de art. 450-1 alin. (1), alin. (2) C. pen. francez și pedepsită de art. 450-1 alin. (2), art. 450-3, art. 450-5 C. pen. francez, această împrejurare nu este de natură să conducă la respingerea solicitării autorităților judiciare franceze de punere în executare a respectivului mandat, câtă vreme în mandat s-a menționat că durata maximă a pedepsei ce poate fi aplicată pentru faptele comise este de 10 ani închisoare, iar celelalte sancțiuni pot fi identificate prin simpla verificare pe internet (https:/codexpenal.just.ro/laws/Cod-Penal-Franta-RO.html) a C. pen. al Republicii Franceze, din cuprinsul căruia rezultă că pentru celelalte fapte menționate în mandat pedepsele sunt de cel puțin 3 ani, în cazul infracțiunii de tăinuire a unui bun provenind dintr-un furt în bandă organizată, și, respectiv, 5 ani, în privința infracțiunii de participare, în bandă organizată, la o operațiune de plasare, de disimulare sau de conversiune a produsului dintr-un furt în bandă organizată. O asemenea verificare a fost realizată, de altfel, și de către instanța de fond, care a atașat la dosar extras al respectivelor dispoziții legale incidente .
Totodată, se observă că faptele reținute de autoritatea judiciară emitentă se regăsesc printre cele enumerate la art. 97 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 (pct. 1, pct. 9 și pct. 18) care dau loc la predare, fără a fi necesară verificarea îndeplinirii condiției dublei incriminări, prevăzută de alin. (2) al aceluiași articol. Cu toate acestea, se constată că respectivele fapte sunt incriminate și de legea penală română ca infracțiuni de complicitate la furt calificat, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 228 alin. (1), art. 229 alin. (2) lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (sancționată cu pedeapsa de la 2 la 7 ani închisoare), sau, după caz, de tăinuire, prevăzută de art. 270 alin. (1) C. pen. (sancționată cu pedeapsa închisorii de la 1 la 5 ani), de spălare de bani, prevăzută de art. 49 alin. (1) din Legea nr. 129/2019 (sancționată cu pedeapsa de la 2 la 10 ani închisoare), și de constituire a unui grup infracțional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen. (sancționată cu pedeapsa de la 1 la 5 ani închisoare).
Înalta Curte are în vedere, de asemenea, faptul că, fiind audiată în fața procurorului, cât și la termenul din 13 februarie 2024, în ședință plublică, persoana solicitată A. a precizat că nu este de acord cu predarea sa către autoritățile emitente ale mandatului, prevalându-se, totodată, de regula specialității și necontestându-și identitatea.
În plus, se observă că, în speță, nu este incident nici vreunul din motivele, obligatorii sau facultative, de refuz al executării mandatului european de arestare expres reglementate de art. 99 din Legea nr. 302/2004, întrucât persoana solicitată nu face obiectul unei alte proceduri judiciare cu privire la aceleași acuzații în România sau în alt stat, iar răspunderea penală pentru faptele care motivează mandatul nu este prescrisă, după cum nu a intervenit nici amnistia potrivit legii române. De asemenea, lipsa consimțământului la predare nu se regăsește printre motivele de refuz al executării mandatului european de arestare expres enumerate de textul de lege.
Nu în ultimul rând, se subliniază că, potrivit dispozițiilor art. 84 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, mandatul european de arestare se execută pe baza principiului recunoașterii și încrederii reciproce în conformitate cu dispozițiile Deciziei Cadru a Consiliului nr. 584/2002/JAI din 13 iunie 2002, așa încât prin punerea în executare a respectivului mandat prezumția de nevinovăție de care se bucură contestatorul nu este afectată.
Față de cele expuse mai sus, Înalta Curte constată că instanța de fond a apreciat, în mod corect, că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Legea nr. 302/2004 pentru executarea mandatului european de arestare referință număr parchet x emis la data de 12.02.2024 de Procurorul Republicii de la Tribunalul Judiciar din Rennes, Franța, în baza mandatului de arestare referință nr. parchet x, nr. instrucție x emis la data de 06.02.2024 de judecătorul de instrucție de la Tribunalul Judiciar din Rennes, cu privire la persoana solicitată A., întrucât acesta a fost emis în vederea efectuării urmăririi penale, îndeplinește condițiile de fond și formă prevăzute de art. 87 din Legea nr. 302/2004, cuprinde faptele pentru care se solicită predarea și nu există niciun impediment la executare din cele prevăzute de art. 99 din Legea nr. 302/2004.
Pentru motivele mai sus expuse, în conformitate cu dispozițiile art. 425^1 alin. (7) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestația declarată de persoana solicitată A. împotriva sentinței penale nr. 15 din 13 februarie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2024.
În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., întrucât se află în culpă procesuală, contestatorul persoană solicitată va fi obligat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană solicitată, în cuantum de 275 RON, va rămâne în sarcina statului și se va suporta din fondurile Ministerului Justiției.
Sursa informației: www.scj.ro.