Infracţiunea de uz de fals în formă continuată. Folosirea unei copii xerox de pe diploma de licenţă (NCPP, VCP)

17 nov. 2020
1 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 5 (1 votes, average: 5,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
742 views
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Dec. ÎCCJ (SP) nr. 129/RC/2020

NCPP: art. 16 alin. (1) lit. b) teza I și II, art. 17 alin. (2), art. 275 alin. (2), art. 423, art. 438 alin. (1) pct. 7; VCP: art. 291 teza I

Analiza pe care o poate face Înalta Curte de Casație și Justiție în calea extraordinară de atac a recursului în casație este limitată exclusiv în drept. Așadar, statuările în fapt ale instanței care a pronunțat hotărârea definitivă, verificarea suportului probator al acestora, modalitatea de motivare a deciziei nu pot face obiectul cenzurii. Astfel, acest caz de casare vizează acele situații în care nu se realizează o corespondență deplină între fapta săvârșită și configurarea legală a tipului respectiv de infracțiune, fie datorită împrejurării că fapta pentru care s-a dispus condamnarea definitivă a inculpatului nu întrunește elementele de tipicitate prevăzute de norma de incriminare, fie datorită dezincriminării faptei (indiferent dacă vizează reglementarea în ansamblul său sau modificarea unor elemente ale conținutului constitutiv).

Cazul de casare invocat de inculpatul A. are în vedere situația în care s-a săvârșit o faptă pe care în mod greșit instanța a considerat-o infracțiune, întrucât în realitate, fapta nu se găsește în niciuna dintre prevederile legii penale ca infracțiune.

În analiza acestui caz de recurs în casație se pot supune verificării instanței critici cu privire la corespondența dintre fapta concretă cu descrierea conținută în norma de incriminare, în sensul dacă se suprapune modelului legal creat de legiuitor.

Înalta Curte de Casație și Justiție reține că, din perspectiva cazului de casare prevăzut în art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen.., nu se poate realiza o analiză a conținutului mijloacelor de probă, o nouă apreciere a materialului probator sau stabilirea unei alte situații de fapt pe baza căreia să se concluzioneze că fapta nu este prevăzută de legea penală, verificarea hotărârii făcându-se exclusiv în drept, statuările în fapt ale instanței de apel neputând fi cenzurate în niciun fel.

În cauză, criticile formulate sunt cele iterate și în fața instanței de apel, referitoare la faptul că folosirea unei copii xerox de pe diploma de licență nu echivalează cu îndeplinirea unui act material din conținutul infracțiunii de uz de fals în formă continuată, potrivit doctrinei și jurisprudenței în materie.

A mai susținut că certificările copiilor xerox ale diplomei de licență au fost realizate la un moment ulterior prezentării lor de către inculpat, precum și că, din nicio probă de la dosar nu rezultă că a folosit diploma de licență, respectiv înscrisul oficial, în vederea producerii de consecințe juridice.

Față de argumentele expuse, recurentul inculpat a susținut că se impune admiterea recursului în casație, casarea deciziei penale atacate și pronunțarea unei soluții de achitare, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I și II raportat la art. 17 alin. (2) și art. 423 din C. proc. pen.

Din examinarea actelor dosarului, în limitele procesuale menționate și în raport cu situația de fapt, astfel cum a fost stabilită definitiv de către curtea de apel, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că sunt întrunite elementele de tipicitate obiectivă ale infracțiunii de uz de fals, în formă continuată prevăzută de art. 291 teza I C. pen. 1969, pentru care a fost condamnat inculpatul.

Astfel, s-a reținut, pe baza probelor, că, în baza unei rezoluții infracționale unice inculpatul A. a folosit diploma de licență falsificată având seria x, nr. x, aparent eliberată de către Universitatea „D.” din București sub nr. x din 9 decembrie 2006 pe numele A., înscris oficial ce atestă contrar realității că acesta este licențiat în științe juridice, pentru a ocupa funcția de consilier personal al Primarului comunei Sânmartin, din județul Cluj, începând cu data de 1 august 2008, funcția de jurisconsult în cadrul SC E. SRL, începând cu data de 23 octombrie 2008, funcția de consilier personal cu normă parțială al Primarului comunei Țaga din jud. Cluj începând cu data de 1 ianuarie 2009, funcția de consilier juridic al Primarului comunei Beliș din jud. Cluj, începând cu data de 1 februarie 2009, funcția de consilier personal al Primarului comunei Sânpaul din jud. Cluj, începând cu data de 8 iunie 2009, funcția de Director Dezvoltare în cadrul SC F. SA – Sucursala Cluj începând cu data de 26 iulie 2012 – 1 aprilie 2013, funcția de referent de specialitate în cadrul SC B. SA – Sucursala de Furnizare a Energiei Electrice C. Cluj-Napoca, începând cu data de 3 aprilie 2013, respectiv funcția de Director adjunct comercial începând cu data de 11 octombrie 2013.

S-a reținut că în cursul anului 2010, a folosit diploma de licență falsificată, pentru înscrierea și apoi susținerea examenului de disertație la Facultatea de Drept și Științe Administrative din cadrul G. din București, instituție de învățământ superior al cărui program de master „Științe penale și criminalistică” l-a urmat în perioada 2008 – 2010.

În consecință, acțiunea inculpatului de a folosi diploma de licență falsă atât în original, cât și în copie xerox, prin prezentarea acesteia și depunerea în fața autorităților, precum și prin prezentarea la serviciul de notariat pentru obținerea unei copii legalizate, care la rândul ei este falsă, este susceptibilă de a produce consecințe juridice, servind ca probă a licențierii sale în științe juridice, pentru a fi angajat și a urma cursurile de master, ceea ce corespunde textului legal de incriminare a faptei de uz de fals, în modalitatea reținută de instanțe.

De altfel, se constată că fondul criticii formulată pe calea recursului în casație – că fapta nu există, întrucât folosirea unei copii xerox de pe diploma de licență nu echivalează cu îndeplinirea unui act material din conținutul infracțiunii de uz de fals – pornește de la negarea bazei factuale care a condus la reținerea vinovăției inculpatului, solicitându-se implicit o reevaluare a materialului probator, care nu este posibilă în actualul stadiu procesual.

Bibliolex Biblioteca juridica virtuala

Pentru aceste considerente, având în vedere că în cauză este incident cazul de recurs în casație prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., instanța va respinge ca nefondat, recursul în casație declarat de inculpatul A. împotriva Deciziei penale nr. 1141/A din 18 octombrie 2019 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori, pronunțată în Dosarul nr. x/2016.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga recurentul inculpat la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Sursa informației: www.scj.ro.

Infracțiunea de uz de fals în formă continuată. Folosirea unei copii xerox de pe diploma de licență (NCPP, VCP) was last modified: noiembrie 16th, 2020 by Redacția ProLege

Vă recomandăm:

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.

Abonează-te la newsletter