Infracțiunea de trafic de migranţi în forma de participaţie a complicităţii. Punerea în executare a mandatului european de arestare şi predarea către autorităţile străine (L. nr. 302/2004, NCPP)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Dec. ÎCCJ (SP) nr. 841/2018

L. nr. 302/2004: art. 58, art. 84 alin. (1), art. 85, art. 96 alin. (1), art. 98 alin. (1) și (2), art. 112 alin. (1); NCPP: art. 275 alin. (2) și (6)

Persoana solicitată A. este cercetată pentru săvârșirea unei infracțiuni de trafic de migranți în forma de participație a complicității prevăzută de art. 353 alin. (1), (2) a, b, 3 c din C. pen. maghiar, sancționată cu o pedeapsă maximă de 10 ani închisoare.

Infracțiunea reținută în sarcina persoanei solicitate este prevăzută în art. 96 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, fiind o infracțiune care, indiferent de denumirea pe care o are în legislația statului emitent, dacă este sancționată de legea statului emitent cu o pedeapsă sau cu o măsură de siguranță privativă de libertate a cărei durată maximă este de cel puțin 3 ani, nu mai este supusă verificării îndeplinirii condiției dublei incriminări.

În fapt, s-a reținut în sarcina persoanei solicitate A. săvârșirea unei infracțiuni de trafic ilegal de migranți implicând mai multe persoane, în vederea trecerii ilegale a frontierei de stat, faptă comisă în asociere cu numiții B. și C., în scopul obținerii de câștiguri financiare.

Conform dispozițiilor art. 84 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită arestarea și predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecății sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranță privative de libertate. În alin. (2) al aceluiași articol se prevede că mandatul european de arestare se execută pe baza principiului recunoașterii și încrederii reciproce, în conformitate cu dispozițiile Deciziei-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 190/1 din 18 iulie 2002.

Așa cum rezultă din prevederile legale cuprinse în legea specială – art. 85 și următoarele din Legea nr. 302/2004 – care reglementează executarea unui mandat european de arestare, rolul instanței române în această procedură se rezumă la verificarea condițiilor de formă ale mandatului, la soluționarea eventualelor obiecțiuni privind identitatea persoanei solicitate, precum și la verificarea incidenței motivelor de refuz a predării.

Înalta Curte constată că mandatul european de arestare emis la data de 11 mai 2018 de către Judecătoria Raională Szeged pentru urmărire penală, față de persoana solicitată A., are forma și conținutul prevăzute la art. 86 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 și că persoana solicitată nu a ridicat obiecțiuni cu privire la identitatea sa, așa încât nu era necesar să se solicite informații suplimentare.

Dispozițiile art. 107 din Legea nr. 302/2004 prevăd că, în scopul luării unei hotărâri, instanța ține seama de toate împrejurările cauzei și de necesitatea executării mandatului european de arestare.

Referitor la motivul formulat de persoana solicitată, în sensul că are un dosar pe rolul Curții de Apel București, care se află în calea de atac a apelului, instanța constată că acesta nu reprezintă un motiv de refuz a predării, ci un motiv de amânare a predării. În acest sens, instanța de fond, în temeiul art. 112 alin. (1) raportat la art. 58 din Legea nr. 302/2004 republicată, a dispus amânarea predării persoanei solicitate până la soluționarea definitivă a Dosarului penal nr. x/2017 aflat pe rolul Curții de Apel București, secția a II-a Penală, iar în caz de condamnare la pedeapsa închisorii în regim de detenție, predarea s-a amânat până la punerea în libertate ca urmare a liberării condiționate sau până la executarea la termen a pedepsei.

Totodată, nici susținerea contestatorului, în sensul că prezența sa în cursul urmăririi penale pe teritoriul statului ungar nu este necesară, putând să fie audiat prin videoconferință, prin comisie rogatorie, în aceeași modalitate (comisie rogatorie) putând să fie administrate și probele nu reprezintă un motiv de refuz a predării. Aspectul invocat de contestator nu se circumscriu niciuneia dintre situațiile care pot constitui motive de neexecutare obligatorie sau facultativă a mandatului european de arestare prevăzute de art. 98 alin. (1) și (2) din Legea nr. 302/2014.

Drept urmare, constatând că nu există niciun impediment privind punerea în executare și predarea către autoritățile ungare a persoanei solicitate, neexistând niciunul dintre motivele de refuz obligatorii prevăzute de art. 98 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 sau facultative enumerate la art. 98 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, Înalta Curte urmează să respingă, ca nefondată, contestația formulată de persoana solicitată A. împotriva sentinței penale nr. 197/F din 04 octombrie 2018 a Curții de Apel București, secția I Penală.

Conform dispozițiilor art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va fi obligat contestatorul persoana solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul dispozițiilor art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 420 RON, va rămâne în sarcina statului și se va suporta din fondurile Ministerului Justiției.

Sursa informației: www.scj.ro.